Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.

“Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc, la trei zile după o întâlnire la Istanbul între preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi premierul olandez Mark Rutte.

Erdogan nu a dezvăluit atunci opţiunea Turciei, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune” şi i-a urat, zâmbind, lui Rutte succes în “noua sa călătorie”.

Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este considerat marele favorit pentru a prelua postul de secretar general al NATO, în faţa preşedintelui român Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit Agerpres.

Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice.

SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda transportatorului aerian național deținut de stat, TAROM, un ajutor de restructurare în valoare de până la 95,3 milioane de euro (473,69 milioane de lei), a anunțat Bruxelles-ul luni, 29 aprilie.

Măsura va permite companiei să își restabilească viabilitatea pe termen lung, reducând în același timp la minimum denaturările concurenței.

Ajutorul de restructurare

La 28 mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei TAROM. Planul de restructurare stabilește un pachet de măsuri de raționalizare a operațiunilor TAROM, de reînnoire a flotei sale învechite și de reducere a costurilor.

În iulie 2021, Comisia a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea TAROM ar fi în concordanță cu normele UE privind ajutoarele de stat. În cursul investigației aprofundate, România a actualizat planul de restructurare pentru a răspunde preocupărilor exprimate în decizia de inițiere a procedurii.

În prezent, măsurile de restructurare notificate includ următoarele: (i) anularea unei datorii în valoare de aproximativ 49,53 milioane de euro (246,19 milioane de lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente; și (ii) o injecție de capital de aproximativ 45,77 milioane de euro (227,50 milioane de lei). 

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat măsurile în temeiul Orientărilor sale pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate („Orientările privind salvarea și restructurarea”). A constatat, în special, următoarele aspecte.

• Ajutorul contribuie la obiectivul de interes comun de a asigura conectivitatea regională pentru cetățenii și întreprinderile din România, permițând TAROM să își restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a planului său de restructurare. 
• Măsurile de restructurare abordează problemele care au cauzat dificultățile financiare ale TAROM, mai ales prin reînnoirea flotei sale învechite și prin reducerea costurilor.  
• Măsurile sunt proporționale, deoarece TAROM aduce o contribuție proprie semnificativă de aproximativ 77,66 milioane EUR (381,12 milioane RON) sub formă de venituri din vânzarea de aeronave și dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condițiile pieței.
• Ajutorul este însoțit de garanții pentru a limita denaturarea concurenței pe piața unică. Printre acestea se numără (i) reducerea numărului de rute pe care TAROM operează, precum și a numărului de aeronave și (ii) menținerea unei astfel de capacități reduse, limitând astfel prezența sa pe piață pe întreaga durată a perioadei de restructurare (și anume până la 31 decembrie 2026).

Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsurile aplicate de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat. 

Premierul Marcel Ciolacu a analizat situația implementării investițiilor publice cu miniștrii care au în portofoliu cele mai mari proiecte, în cadrul unei ședințe de lucru care a avut loc luni, 29 aprilie, la Palatul Victoria. 

„Pentru acest an avem cel mai mare volum de investiții alocat din fonduri naționale și europene. Datele pe primul trimestru al anului arată o creștere cu 70% a execuției cheltuielilor pentru investiții comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Vom menține ritmul alert al investițiilor atât pentru a finaliza cât mai repede proiectele pe care cetățenii le așteaptă în mod firesc – infrastructură de transport, medicală, de educație, investițiile din sectorul energiei și digitalizării – dar și pentru a utiliza cât mai eficient resursele”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Citiți și Adrian Câciu anunță investiții de 4,5 miliarde de euro în primul trimestru din 2024, o creștere de 70% față de perioada similară a anului trecut

Potrivit execuției bugetare până la 31 martie 2024, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 22,50 miliarde lei, fiind de  1,7 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 miliarde lei.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de șeful Executivului, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Veștea, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.