Uniunea Europeană, prin vocea vicepreședintelui Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru promovarea modului nostru de viață european, a criticat aspru decizia organizatorilor Eurovision de a interzice steagul Uniunii Europene, gest care contribuie la ”discreditarea unui simbol care îi unește pe toți europenii”.

Într-o scrisoare adresată președintelui Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), Emotte Cunci, consultată de CaleaEuropeană.ro, Schinas amintește de valorile pe baza cărora se desfășoară și s-a desfășurat Eurovision timp de aproape șapte decenii și care sunt promovate și de UE: ”diversitatea și schimbul cultural”.

”În calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil, printre altele, de politica culturală, am aflat cu regret de politica aplicată anul acesta de către EBU, care a interzis participanților să arboreze steagul UE în timpul finalei concursului Eurovision. Incoerența poziției EBU m-a făcut pe mine și pe multe milioane de telespectatori să ne întrebăm ce și pe cine promovează concursul Eurovision”, a deplâns Margaritis Schinas.

Vicepreședintele Comisiei Europene a concluzionat că ”astfel de acțiuni au aruncat o umbră asupra a ceea ce ar fi trebuit să fie o ocazie de bucurie pentru ca popoarele din Europa și din lume să se reunească pentru a sărbători”.

”Cu mai puțin de o lună înainte de alegerile europene și într-o perioadă de turbulențe geopolitice, în care UE este ținta unor actori rău intenționați și autoritari, decizia EBU a contribuit la discreditarea unui simbol care îi unește pe toți europenii”, atrage atenția oficialul european, punând în opoziție Eurovision cu Jocurile Olimpice de la Paris, unde organizatorii au permis arborarea steagurilor UE.

În final, vicepreședintele Comisiei Europene cere explicații cu privire la ”motivele care au stat la baza acestei decizii” și să fie atribuită responsabilitatea, dacă este cazul.  

”Mă aștept să văd că valorile păcii, toleranței și incluziunii vor fi respectate mai mult în viitor”, a încheiat Schinas cu un avertisment.

Potrivit AP, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune le-a permis anul acesta persoanelor să afișeze doar steaguri reprezentând țările participante, precum și steagul în culorile curcubeului, care este un simbol pentru comunitatea LGBTQ+.

Grupul de experți al Comisiei Europene privind bunăstarea sănătății mintale în școli a publicat astăzi, 13 mai, două noi seturi de orientări pentru factorii de decizie în domeniul educației și, respectiv, pentru directorii de școli și educatori, pentru a-i ajuta să abordeze provocările legate de bunăstarea și sănătatea mintală atât a tinerilor, cât și a profesorilor.

Potrivit comisarului european Ivanova „rapoartele privind starea de declin a bunăstării și a sănătății mentale atât a elevilor, cât și a profesorilor sunt îngrijorătoare”:  „Am încredere că aceste orientări cuprinzătoare vor avea un impact semnificativ în școlile din Europa. Împreună, punem bazele unui mediu educațional mai sănătos și mai incluziv”, a mai declarat aceasta.

Liniile directoare sugerează că bunăstarea în școală ar trebui abordată într-o manieră cuprinzătoare și integrată, cu un accent ridicat pe prevenire. Acestea subliniază necesitatea de a ajuta profesorii și educatorii cu resurse suplimentare pentru a le permite să își susțină propria stare de bine, precum și necesitatea de a construi rețele puternice care să integreze părțile interesate la nivel local, în special sectoarele sănătății și asistenței sociale, dar și învățământul superior, organizațiile de tineret și familiile.

Grupul de experți al Comisiei privind bunăstarea în școli a fost înființat pentru a elabora recomandări și orientări politice bazate pe dovezi, ca parte a inițiativei emblematice a Spațiului european al educației „Căi către succesul școlar”. 

Legea europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA) a intrat în vigoare, astfel că Uniunea Europeană va dispune de un set de norme fără precedent pentru a proteja independența și pluralismul mass-mediei.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, această nouă legislație oferă garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și împotriva supravegherii jurnaliștilor.

Legea garantează că mass-media poate opera mai ușor pe piața internă și online. În plus, regulamentul urmărește, de asemenea, să asigure independența și finanțarea stabilă a mass-mediei publice, precum și transparența atât a proprietății presei, cât și a alocării de publicitate de stat.

”Pentru prima dată în istorie, UE are o legislație care protejează libertatea presei. UE recunoaște că jurnaliștii joacă un rol esențial pentru democrație și că ar trebui să fie protejați. Fac apel la statele membre să pună în aplicare noile norme cât mai curând posibil”, a subliniat Vera Jourova, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a precizat că ”întreprinderile de media joacă un rol vital în democrațiile noastre, dar se confruntă cu scăderea veniturilor, cu amenințări la adresa libertății și pluralismului mediatic și cu o multitudine de norme naționale diferite. Datorită Legii europene privind libertatea mass-mediei, companiile media se vor bucura de garanții comune la nivelul UE pentru a garanta pluralitatea vocilor și vor putea beneficia mai bine de oportunitățile oferite de funcționarea pe piața noastră unică fără nicio interferență, fie ea privată sau publică”.

Noile norme vor garanta dreptul cetățenilor de a avea acces la informații complete și libere și vor defini responsabilitatea statelor membre de a asigura condițiile și cadrul adecvat pentru protejarea acestui drept.

Amenințare tot mai mare la adresa libertății presei

Regulamentul răspunde preocupărilor tot mai mari din UE cu privire la politizarea mass-mediei și la lipsa de transparență a proprietății mass-media și a alocării fondurilor de stat pentru publicitate către furnizorii de servicii mass-media. Acesta urmărește să instituie măsuri de protecție pentru a combate interferența politică în deciziile editoriale, atât pentru furnizorii de servicii media private, cât și pentru cei publici, pentru a proteja jurnaliștii și sursele acestora și pentru a garanta libertatea și pluralismul mass-mediei. 

Un nou organism pentru servicii media

EMFA se bazează pe dispozițiile Directivei privind serviciile media audiovizuale (DSMA) din 2018. În special, aceasta introduce un organism european independent pentru servicii media care să înlocuiască grupul de reglementare (ERGA) instituit în temeiul DSMA.

Organismul va fi alcătuit din autorități naționale din domeniul mass-media și va consilia și sprijini Comisia și va promova aplicarea consecventă a dispozițiilor-cheie ale noii legi EMFA și ale directivei DSMA în toate statele membre, inclusiv prin furnizarea de avize și prin sprijinirea Comisiei în elaborarea de orientări.