VIDEO&TEXT Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în dialog cu cetățenii la București: ”Vă îndemn să fiți optimiști și să nu renunțați niciodată la Europa”

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a efectuat o vizită oficială în România, în data de 20 aprilie 2017, la finalul căreia a susținut un dialog cu cetățenii, pe teme legate de Cartea albă privind viitorul Europei, aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma și a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Dialogul a avut loc la Muzeul Național de Artă (Calea Victoriei, nr. 49-53), începând cu orele 17.30, și a fost urmat de scurte declarații de presă, la orele 18.45.

Evenimentul a fost transmis LIVE în format VIDEO și TEXT pe CaleaEuropeana.ro.


LIVE TEXT

Felul în care facem politică se schimbă fundamental. Societatea noastră este cea în care cetățenii spun” arată-mi că meriți încrederea mea”. În acest context, este important să avem dialog cu cetățenii.

Prima cerință este să fim uniți. Este vremea ca statele membre să înceapă această dezbatere publică și să se întrebe ce ne dorim de la Uniune. Suntem cea mai puternică piața din lume. Ce ne poate face slabi este diviziunea. Trebuie să fim uniți în fața provocărilor Rusiei, migrației, terorismului.

– Eu cred că pentru a fi responsabil ca politicieni și ca angajai publici, lupta împotriva corupției ar fi condiția de bază. Sistemul judiciar din România este un exemplu pentru alte state membre. Gândiți-vă ce parcurs a avut această țară. Românii sunt atât de devotați acestui scop, își doresc o țară liberă de corpuție. Dacă puntem să îndeplinim recomadările pe care le-am făcut Guvernului României, atunci lupta împotriva curpuției este în mâninile poporului român.

– Dacă ești condamnat și ți-ai ispășit pedeapsa, depinde de situația juridică din fiecare stat dacă îți permite să mai candidezi pentru o funcție. Eu aș spune că într-un stat de drept trebuie să respecți judecata instanței.

Dacă vrem să fim parte a celor care făuresc viitorul global, atunci avem nevoie de unitate europeană.

UE îi dă posibilitatea României de a avea destinul pe care și-l dorește pentru că românii sunt un popor european până în măduva oaselor. România trebuie să fie un membru deplin al unei comunități de valori.

LIVE TEXT 

– Sistemul judiciar românesc a ajuns un exemplu. Atunci când mă angajez să discut această chestiune, simt un sprijin puternic din partea societății românești. Este ceea ce poporul român dorește ceva ce poate fi acordat, pentru că deja am realizat multe lucruri și am ajuns pe ultima sută de metri a acestui maraton.

– Justiția își urmează cursul. A avut loc o condamnare. Partidul domnului Dragnea a obținut câștigul în alegerile parlamentare pe baza promisiunilor că vor aduce mai multă justiție. Așadar, respectați-vă promisiunile făcute. Dacă sunteți percepuți ca încercând să scăpați de justiție prin putere politică, atunci va apărea o problemă în societatea românească.

– Exemplul negativ este – dacă îți folosești mandatul politic pentru a te ascude de justiție este un exemplu negativ. În această țară am văzut că sistemul de justiție nu este intimidat, ci își urmează cursul atunci când trebuie să o facă.

– Europa nu este indestribilă pentru că este făcută de om. Dscă voi, tinerii, credeți în viitoru lEuropei, atunci trebuie să fiți mai activi. Dacă vreți să apărați Europa, trebuie să dovediți acelați nivel de determinare ca cei care vor să distrugă.

– Noi ne-am bucurat de pace timp de 70 de ani. Această libertate are nevoie de întreținere, de angajament politic, altminteri UE se va dizolva. Acesta este mesajul pentru tinerii din România și din Europa.

– Dorim să creăm o unitate de destine comune. Am pierdut din vedere scopul comun, acela de a crea o comunitate. Ce au naționaliștii în comun? Urăsc UE. De ce? Pentru că îi forțează să coopereze. UE înlătură imaginea celuilalt ca dușman iar această valoare trebuie apărată.

Foto: CaleaEuropeana.ro

Naționaliștii sunt vocali, creează dușmani la dreapta, la stânga. De aceea, europenii care cred în cooperare ar trebui să iasă la iveală. Avem o confruntare între cei care cred în societate închisă și cei care cred în progres prin societate deschisă. Haideți să împărtășim ideea că noi ca europeni trebuie să stăm împreună.

–  Uneori uităm cât de fundamentale usnt schimbările care s-au produs. Am fost criticat foarte mult în propria țară când am susținut extinderea UE în 2004-2007.

– Putin crede că stabilitatea Rusiei se bazează pe slăbiciunea statelor de la granița sa.

– Când întreb tinerii “ce vă doriți?” acesția spun că vor o șasă. Dacă UE înseamă ceva, atunci înseamnă să îi permiți unei națiuni să își formeze propriul parcurs.

– Destinul continentului nostru se făurește și în Georgia, și în Ucraina și trebuie să avem o abordare strategică.

Corupția este un element care nu este doar într-un singur stat membru. Aceasta face parte din orice sistem politic. Singurul lucru care ne-a făcut să ne îngrijorăm în legătură cu România, în ciuda parcuruslui remarcabil pe care l-a avut în ultimii 10 ani, a fost acea ordonanță 13. Evenimentele de la începutul anului au dat impresia că guvenrlui va schimba cursul împotriva corupției.

– Privind dialogul direct, sunt aici pentru dialog direct. Am avut foarte mulți oameni în Parlamentul European. Avem nevoie de noi forme de a ne angaja cu oamenii. Singura impresie, și nu vreau să plecați cu această impresie, și anume că România nu este auzită, este că o Românie hotărâtă care are o voce puternică va fi auzită de restul UE. 

LIVE TEXT 

– Dacă mă gândesc la politica în Europa, statele care au fost lovite cel mai puteric de criza economică sunt Grecia, Spania, Irlanda, Cipru. Statele care au avut mișcări naționaliste nu sunt cele care au fost lovite puternic de criză economică. În statele cele mai puternice din punct de vedere economic oamenii și-au pierdut credința în viitor. Vreau să subliniez că trebuei să readucem speranța, mai ales pentru clasa de mijloc europeană. În multe familii din clasa de mijloc, copii se nasc mai târziu.

De aceea este foarte importat ca guvernul din această țară să își respecte promisiunile de justiție socială, pentru că 20% dintre cei mai bogați au mai mult de opt ori din 20% dintre cei mai săraci.

– Unii au profitat de criză economică, alții nu, iar acest lucru generează tensiuni. Iar lucrul acest se rezolvă prin redistribuirea de bunuri colective.

– Cred că provocările actuale nu se referă la forma cooperării în viitor, ci reconectarea. Redistribuirea oportunităților redevine un factor esențial. Iar acest lucru se leagă foarte mult de educație. Trebuie să-i pregătim pe tineri pentru o viață în care să se adapteze. 

– Trecem printr-o perioadă dificilă. Dacă te uiți însă la tânăra generație, este mai bine educată, mai idealistă, fără să fie ideologică. Dacă poți mobiliza această forță, vei sta foarte bine. Dacă tânăra generație poate crea rețele de solidaritate peste granițe, ne vom simți minunat în Europa.

Foto: CaleaEuropeana.ro

Vă îndemn să fiți optimiști și să nu renunțați niciodată la Europa pentru că aceasta nu ține de o clădire de la Bruxelles, ci este ceva ce se regăsește în inimile oamenilor. 

VIDEO Conferința de presă a prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans

Relatări video înaintea dialogului cu cetățenii al prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans

Frans Timmermans a încurajat Parlamentul României să susțină eforturile Guvernului făcute pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) din domeniul justiției.

Pentru a avea succes în procesul MCV, încurajez Parlamentul român să susțină Guvernul pe ultima sută de metri a maratonului”, a transmis Timmermans.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene a avut întâlniri cu Sorin Grindeanu, prim-ministrul României, Tudorel Toader, ministrul justiției, și cu Carmen Dan, ministrul afacerilor interne.

Citiți și Frans Timmermans: Ridicarea MCV depinde de îndeplinirea de către Guvern a recomandărilor prezentate în raport. Cel mai bun garant al luptei împotriva corupţiei e poporul român

Premierul Sorin Grindeanu, ministrul Tudorel Toader și prim-vicepreședintele Frans Timmermans au susținut și o conferință de presă comună la Palatul Victoria.

Suntem la finalul acestui maraton MCV. Sperăm că procesul se va opri”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în urma întâlnirii cu premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a precizat că a avut ”o întâlnire constructivă” cu cei doi oficiali români.

Totodată, întrebat cu privire la data la care MCV-ul ar putea să fie ridicat, Timmermans a răspuns că nu oferă ”niciodată termene”. ”Totul depinde de împlinirea recomandărilor pe care le-am făcut în raportul MCV. Dacă guvernul le va îndeplini, vom închide MCV”, a transmis oficialul UE. ”Sperăm că guvernul va fi puternic susținut de Parlament și de societate pentru că odată ce obiectivul va fi atins, nu mai e cale de întoarcere. Statul de drept va fi ireversibil”, a susținut prim-vicepreședintele CE.

(Citiți aici principalele recomandări ale Comisiei Europene în cadrul raportului MCV prezentat în luna ianuarie).

VIDEO – Conferință comună de presă Sorin Grindeanu, Tudorel Toader și Frans Timmermans

Timmermans a purtat discuții și cu lideri ai partidelor parlamentare, precum și cu partenerii Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din domeniul justiției.

Citiți și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene despre lupta anticorupție din România: „Totul depinde de Guvernul şi Parlamentul României”

Citiți și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene: Dacă progresele înregistrate de România nu vor fi puse sub semnul întrebării, atunci MCV va fi încheiat până în 2019

În contextul lansării ultimului raport MCV dar și a crizei generată de adoptarea inițială a ordonanței 13 privind modificarea Codurilor, Frans Timmermans a avertizat asupra punerii în pericol a progreselor înregistrate de României în domeniul justiției și combaterii corupției. După prima sa întrevedere cu șeful executivului, Sorin Grindeanu, oficialul Comisiei a punctat că abrogarea ordonanței 13 a fost un pas bun pentru a nu slăbi lupta împotriva corupției și a transmis că Guvernul și Parlamentul trebuie să depună toate eforturile pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Citiți și Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans vin în România pentru dezbateri legate de viitorul UE

Vizita prim-vicepreședintelui Comisiei Europene și discuțiile legate de viitorul UE vor fi urmate de o dezbatere publică, tot la București, la care va lua parte președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, autorul Cartei Albe privind viitorul Uniunii Europene. Evenimentul respectiv va avea loc pe 11 mai și va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

Luna trecută, CaleaEuropeana.ro a transmis cel mai recent dialog cu cetățenii organizat de Comisia Europeană la București. Atunci, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu a participat la o sesiune de discuții privind viitorul UE cu studenții Facultății de Științe Politice de la SNSPA.

Președintele Comisiei Europene a prezentat în luna martie o Carte Albă privind viitorul UE cu cinci scenarii de integrare, în care prezintă modul în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă.

Carta Albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma și marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

Scenariile propuse de Juncker în Carta Albă

Scenariul 1: Continuând pe același drum – UE-27 se axează pe realizarea agendei sale de reforme. Această strategie va aduce până în 2025 doar „progrese limitate” în domeniul slujbelor, economiei și monedei Euro, în vreme ce în domeniul apărării cooperarea UE „se adâncește în domeniile cercetării, industriei și dotării comune”, permițând „crearea unor capabilități militare comune și a unei solidarități financiare pentru misiuni UE în străinătate”.

Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică – UE-27 se reaxează treptat pe piața unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziție comună este tot mai mare.

Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult (Europa cu mai multe viteze) – Crearea uneia sau mai multor „coaliții ale voinței” pentru a progresa în anumite domenii, cum ar fi apărare, securitate internă, fiscalitate și politici sociale. Alte state, în fara acestor coaliții, își „rezervă posibilitatea” de a face mai mult.

Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient  – UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând în același timp mai puțin în cele în care nu există percepția că ar avea o valoare adăugată

Scenariul 5: Mult mai mult, împreună – Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt puse în aplicare în timp scurt.

 

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *