Biroul Permanent Național al Partidului Național Liberal, reunit joi dimineață înainte de consultările cu președintele Klaus Iohannis de la Cotroceni privind desemnarea unui nou premier, a decis să îl propună pe ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă drept candidat pentru funcția de prim-ministru, renunțând astfel la varianta inițială în care propunerea era actualul lider liberal și premier interimar, Florin Cîțu.

Ședința a durat doar două minute, iar decizia a fost luată în unanimitate. De asemenea, liberalii propun un guvern minoritar format cu UDMR și fără USR.

Preşedintele Klaus Iohannis are programate joi, începând cu ora 11.00, consultări la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de premier, după ce Parlamentul a respins învestirea Guvernului USR al lui Dacian Cioloş. Guvernul monocolor al fostului premier din perioada 2015-2017 a primit doar 88 de voturi pentru. 184 de voturi au fost împotrivă. Din totalul de 466 de parlamentari au fost prezenți 343 și doar 272 și-au exprimat votul.

Preşedintele Klaus Iohannis a luat act de faptul că, în urma votului exprimat, Parlamentul nu a acordat încrederea Guvernului propus de Dacian Cioloş şi, în consecinţă, în temeiul prevederilor art. 85 alin 1 şi ale art. 103 alin 1 din Constituţia României, a convocat consultări cu partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de prim-ministru, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Șeful statului a rezervat câte 30 de minute pentru consultări cu fiecare formațiune parlamentară – PNL, PSD, USR, AUR, UDMR și minorități – având în vedere că joi și vineri el trebuie să participe la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Nicolae Ciucă a mai deținut funcția de prim-ministru interimar în decembrie 2020, după demisia lui Ludovic Orban din această funcție ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare.

Nicolae Ionel Ciucă, născut la 7 februarie 1967, la Plenița, în județul Dolj, este un general român de armată. De la 1 ianuarie 2015 până pe 29 octombrie 2019 a fost Șeful Statului Major General, fiindu-i prelungit mandatul cu un an în urma unei decizii a președintelui Klaus Iohannis.

În data de 28 octombrie 2019, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a lui Ciucă. În data de 4 noiembrie 2019 a preluat mandatul de ministru în cadrul Ministerului Apărării. În luna octombrie, Nicolae Ciucă s-a înscris PNL și a fost cap de listă al liberalilor la Senat în județul Dolj la alegerile parlamentare din 6 decembrie și a devenit senator în Parlamentul României

Ciucă este un militar de carieră care s-a făcut remarcat prin prezența la numeroase misiuni militare în afara țării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (cunoscut și drept Scorpionii Roșii) pe care l-a condus în Afganistan și apoi în Irak.

Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima bătălie la care soldații români au fost combatanți activi după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cu o zi înainte de consultările de la Cotroceni, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a primit vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin, prima vizită în România a unui șef al Pentagonului din 2014 încoace. Cei doi înalți demnitari au convenit implementarea liniilor strategice incluse în Foaia de Parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2020-2030, document semnat anul trecut, la Washington, de oficialul român și predecesorul lui Austin, Mark Esper. Totodată, în timp ce ministrul Nicolae Ciucă a pledat pentru creșterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul României, secretarul Austin a promis că SUA vor continua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României.

Preşedintele Klaus Iohannis, a declarat miercuri, după o şedinţă de lucru cu responsabilii guvernamentali privind gestionarea epidemiei de COVID-19, că singura soluţie pentru oprirea pandemiei este vaccinarea, precizând că este nevoie de impunerea de restricţii care vor fi anunțate de Guvern vineri și vor intra în vigoare de luni.

“Am discutat despre vaccinare, despre școli și despre restricții. Și vreau să fiu foarte clar din capul locului: dacă vrem să se oprească pandemia, singura, repet, singura soluție este vaccinarea. Vaccinarea oprește pandemia. Știu că sunt mulți care încearcă să vă spună că nu este așa. Haideți să vedem ce se întâmplă în lume. În vestul Europei, unde lumea s-a vaccinat în masă, 70 – 80% dintre oameni s-au vaccinat, s-au relaxat. Pandemia, practic, nu mai are impact. În partea noastră a Europei, unde lumea este reticentă, din varii motive reticentă la vaccinare, suntem în plin val pandemic. Iar la noi, în România, s-a declanșat o adevărată catastrofă, cu sute și sute de decese în fiecare zi, cu zeci de mii de oameni care se infectează zilnic. Deci, dragi români, dacă vreți să terminăm cu această pandemie, vaccinați-vă! Dacă vreți să nu ajungeți la spital și să nu ajungeți la terapie intensivă, vaccinați-vă! Nu-i credeți pe cei care vă mint cum că ar fi periculos, că s-ar întâmpla nu știu ce. Singurul lucru care se întâmplă dacă vă vaccinați este că scăpați de boală și scăpați cert de forme grave de boală, iar noi, ca și societate, să scăpam odată de această pandemie.”, a spus Iohannis, după o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei.

În context, șeful statului a spus că vor urma o serie de restricții elaborate de guvern precum obligativitatea purtării măștilor pentru toată lumea, în spații închise și deschise, vacanță școlară pentru următoarele două săptămâni, restricții de circulație pe timpul nopții pentru cei nevaccinați și instituirea certificatului verde pentru majoritatea activităților.

“Până atunci, până când vă convingeți să vă vaccinați, din păcate este nevoie de restricții prin care putem să avem grijă de cei mai vulnerabili. (…) În timpul zilei, la majoritatea activităților, accesul va fi permis numai cu certificatul verde, iar cei nevaccinați, din păcate, vor avea o sumedenie de restricții. Aceste lucruri, sigur, se vor îmbunătăți pe măsură ce lumea înțelege să se vaccineze și vom scăpa de această pandemie“, a conchis șeful statului.

Declarațiile șefului statului au urmat unei ședințe de lucru privind gestionarea epidemiei de COVID-19, la care au participat prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul interimar al Sănătății, Attila-Zoltán Cseke, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, Directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, dr. Adriana Pistol, și coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seară că va convoca miercuri o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei cu scopul instituirii unor măsuri clare și restrictive, el lansând și un apel către români să se vaccineze, să poarte mască și să păstreze distanța socială: “Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”

Șeful statului a susținut marți o declarație de presă la Palatul Cotroceni în ziua cu cele mai multe cazuri COVID-19 și cele mai multe decese cauzate de infecția cu SARS-CoV-2, valul al patrulea al pandemiei în România dovedindu-se a fi cel mai agresiv, inclusiv pe fondul unei campanii de vaccinare lente.

Citiți și Ministerul Sănătății solicită Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Potrivit datelor oficiale ale CNCAV, acoperirea vaccinală la 5 octombrie era de 31,2% în mediul urban (33,03% în municipii) și de doar 16,31% în mediul rural. Media de vaccinare cu ambele doze la nivelul UE/SEE era la 18 octombrie de 74,1%, potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).

România are nevoie disperată azi de măsurile de criză propuse de USR și este o dezamăgire că partidele au ales să-și urmărească propriile ambiții, a afirmat Dacian Cioloș, miercuri, după ce Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru cabinetul USR al premierului desemnat de președintele Klaus Iohannis.

“Am fost în Parlament, unde toate partidele au vorbit despre soluții, ca să voteze în final împotriva soluției pe care noi am propus-o și pe care chiar au apreciat-o. Pentru că asta este ceea ce noi am propus: măsuri clare de criză pentru un guvern cu un mandat scurt”, a scris Cioloș, pe Facebook, într-o primă reacție la votul din plen.

Președintele Uniunii Salvați România a asigurat că împreună cu USR va continua să căute soluții pentru toate aceste crize suprapuse.

“Parlamentul avea ocazia să le arate astăzi cetățenilor României că pot conta pe clasa politică. S-a mai ratat o șansă, din păcate. Am auzit la PSD că eu, cel care am venit cu o soluție, sunt cel care blochează soluția pe care ei nu au prezentat-o niciodată. Sunt politicieni rupți de realitate care nu înțeleg ce rău le fac celor care i-au votat. Noi suntem aici și vom continua să luptăm indiferent cât de dificilă e această luptă. Mai devreme sau mai târziu, se vor trezi și ei, dar din păcate prețul trezirii lor va fi plătit de cetățeni: în decese, facturi umflate, școli fără căldură”, a continuat Cioloș

El s-a arătat dezamăgit și de parlamentarii PNL care “nu au venit cu o propunere de prim-ministru, dar au ales să stea în bănci atunci când am propus noi una”.

“Acum nu ne rămâne decât să așteptăm decizia președintelui Iohannis. Nu discut ipoteze pe care alți actori politici nu au fost în stare să le pună pe masă și au respins o propunere concretă. Ne vom pronunța asupra situației după ce vom afla ce propune președintele Iohannis”, a conchis eurodeputatul Dacian Cioloș.

Plenul reunit al Parlamentului României nu a acordat votul de încredere Guvernului premierului desemnat Dacian Cioloș, într-un rezultat anticipat având în vedere că liderul USR a venit cu un guvern minoritar și a fost susținut numai de cei 80 de parlamentari ai formațiunii sale.

După audierile din comisiile de specialitate, care au avut loc marți, premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis și miniștrii propuși de Dacian Cioloș au picat testul Parlamentului pentru votul de învestitură, pentru care ar fi avut nevoie de minim 234 de voturi pentru.

Guvernul monocolor al fostului premier din perioada 2015-2017 a primit doar 88 de voturi pentru. 184 de voturi au fost împotrivă. Din totalul de 466 de parlamentari au fost prezenți 343 și doar 272 și-au exprimat votul.

Potrivit procedurilor constituționale, președintele Klaus Iohannis este așteptat acum să convoace noi consultări cu partidele parlamentare.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 11 octombrie, după consultările cu partidele politice, că îl desemnează pe președintele USR Dacian Cioloș drept candidat pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României. Desemnarea a venit după ce guvernul condus de noul președinte al PNL, Florin Cîțu, a fost demis prin moțiune de cenzură cu cel mai mare număr de voturi (281) din istoria postdecembristă a țării. Succesul moțiunii împotriva guvernului Cîțu a fost posibil după retragerea USR de la guvernare la mijlocul lunii septembrie.

Intitulat “Un guvern al responsabilității naționale”, programul de guvernare propus de Dacian Cioloș și USR cuprindea măsuri precum un pact național pentru vaccinare, măsuri pentru reechilibrarea prețurilor la energie, desființarea SIIJ, reformarea CSM și prevalența dreptului european, digitalizarea sănătății, susținerea parcursului european al Republicii Moldova și crearea unui fond pentru democrație, realizarea Codului patrimoniului și regândirea sistemului de finanțare culturală, alegeri locale în două tururi și Parlament cu 300 de aleși, desființarea inspectoratelor școlare, dezvoltarea industriei de apărare, prioritizarea achizițiilor militare în regim off-set, o nouă lege a sportului și strategia națională pentru tineri.

De asemenea, USR a propus în domeniul infrastructurii de transport – măsura de investiţii în infrastructură rutieră – realizarea a 434 de kilometri de autostradă, 52 de staţii electrice, 625 de hectare perdele forestiere şi 18 parcări securizate cu ajutorul celor 3,095 de miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).