Connect with us

NATO

Formatul București 9: Klaus Iohannis co-prezidează vineri, la Varșovia, reuniunea cu omologii de pe flancul estic al NATO înaintea summitului din iulie

Published

on

Președintele Klaus Iohannis participă vineri, la Varșovia, la cea de-a doua Reuniune la Nivel Înalt a Formatului București (B9), în calitate de co-inițiator al acestuia, şi va modera lucrările Reuniunii alături de omologul său polonez Andrzej Duda, întrunire a șefilor de stat de pe flancul estic al NATO ce are loc cu o lună înainte de summitul Alianței Nord-Atlantice din 11-12 iulie. Cu o zi înainte, șeful statului va avea consultări bilaterale cu președintele Poloniei.

Lansat de Klaus Iohannis și Andrzej Duda în 2015, Formatul B9 a înregistrat în ultimul an o dinamică substanțială, culminând  în primăvara acestui an cu prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările B9 și primul summit parlamentar, ambele organizate la București. În cadrul București 9 au avut loc, până în prezent, și două reuniuni la nivel de miniștri de Externe.

Reuniunea la Nivel Înalt B9 de la București (noiembrie 2015) / FOTO: Administrația Prezidențială

Reuniunea șefilor de stat din țările Formatului B9, care va avea loc în paralel cu întrunirea miniștrilor Apărării din țările NATO de la Bruxelles, își va concentra agenda pe ”un schimb aprofundat de vederi între statele participante cu privire la agenda viitorului Summit NATO, care va fi organizat la Bruxelles, în perioada 11-12 iulie a.c., cu accent pe contribuțiile specifice ale acestor țări”, informează Administrația Prezidențială.

”Astfel, Reuniunea va oferi oportunitatea de a discuta căile de consolidare a prezenței aliate înaintate pe Flancul Estic al NATO, de a evidenția importanța pe care statele reprezentate în acest format o acordă solidarității și securității aliate, respectiv relației cu țările aspirante și cooperării cu statele partenere din Vecinătatea Estică. O atenție deosebită va fi acordată, deopotrivă, extinderii dialogului de securitate pe linia Uniunii Europene și cooperării consolidate între NATO și Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară”, mai precizează sursa citată.

Discuțiile dintre șefii de stat din țările Formatului București vor avea loc în contextul în care la Adunarea Parlamentară NATO de la Varșovia, din 25 mai, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat cinci priorități pentru summitul aliat de la Bruxelles, între acestea regăsindu-se descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană și modernizarea structurilor de comandament, un accent sporit căzând pe dimensiunea mobilității militare și împărțirea echitabilă a sarcinilor. Aceste teme se vor regăsi, cel mai probabil, și pe agenda reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, din 7-8 iunie.

Klaus Iohannis moderează sesiunea concentrată pe aspectele militare

Programul Reuniunii B9 include participarea președintelui Klaus Iohannis la sesiunea plenară dedicată discutării ansamblului tematicii de securitate „Warsaw Plus: bringing the security of NATO’s Eastern Flank to the next level” și la sesiunea dedicată aspectelor militare „Military challenges, common responses”, care va fi moderată de către șeful statului.

De asemenea, președintele va participa la sesiunea prezidențială „What is the Level of Ambition for the Bucharest Nine Between Warsaw and Brussels?” a Conferinței „The Bucharest Nine Before the 2018 NATO Summit in Brussels: Achievements, Challenges, Prospects, organizată de Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale și German Marshall Fund din SUA. 

Formatul B9: o inițiativă regională România – Polonia

Lansat la inițiativa Președinților României și Poloniei, la București, la data de 4 noiembrie 2015, în cadrul reuniunii șefilor de stat din țările din Europa Centrală și de Est, Formatul București (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului și a consultării între statele aliate participante, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității statelor membre NATO.

În cadrul acestui format s-a înregistrat până acum o reuniune la nivel de şefi de stat desfăşurată la Bucureşti (noiembrie 2015), două întruniri la nivel de miniștri de externe, prima la București (noiembrie 2016) și a doua la Varșovia (9 octombrie 2017), una la nivelul miniștrilor Apărării (București, martie 2018) și una la nivel parlamentar (București, aprilie 2018). Din formatul București fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Toate cele 9 țări sunt state membre ale Uniunii Europene și NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

Published

on

© mid.ru

Rusia a anunţat luni suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi a misiunii NATO la Moscova, după ce Alianţa Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj, informează AFP.

“În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie, relatează Agerpres.

Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa nord-atlantică, precum şi misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, Lavrov a anunţat că “se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de “a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Aceste anunţuri intervin după noi acuzaţii de spionaj.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat la începutul lunii octombrie că Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii permanente al Rusiei pe lângă organizația nord-atlantică, subliniind că aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”.

Înaltul oficial aliat a asigurat că această decizie nu este legată de niciun eveniment anume, ci bazată pe o creștere a activității rusești rău intenționate.

“Relația dintre NATO și Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Și asta din cauza comportamentului rusesc”, a spus Stoltenberg, după o reuniune a consilierilor pe probleme de securitate națională ai țărilor aliate.

“Decizia de a retrage acreditarea a 8 membri ai delegației ruse la NATO a fost luată pe baza unor informații, a fost luată pentru că aceștia sunt ofițeri de informații ruși nedeclarați. Și am văzut o creștere a activităților maligne rusești, cel puțin în Europa și, prin urmare, trebuie să acționăm”, a explicat acesta.

Alianţa Nord-Atlantică a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Miercuri vom primi vizita secretarului apărării din SUA, o confirmare a nevoii de a continua acțiunile de apărare și descurajare pe flancul estic

Published

on

© Photo Collage (Official photos MApN/ Department of Defense)

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, va fi prezent în România miercuri, prilej cu care va vorbi despre rolul României în NATO şi în regiunea Mării Negre, a declarat, luni, ministrul interimar al Apărării, Nicolae Ciucă.

“Săptămâna aceasta, miercuri, vom primi vizita secretarului Apărării din Statele Unite, şeful Pentagonului, ocazie cu care vom releva toate aceste elemente definitorii ale Parteneriatului Strategic”, a afirmat Ciucă, prezent la lansarea Barometrului de securitate al României, informează Agerpres.

În context, el a amintit de foaia de parcurs pentru următorii zece ani semnată de Guvernele României şi SUA în 2020.

“Toate aceste subiecte pe care le vom avea pe agenda întâlnirii vin să concretizeze rolul pe care ţara noastră îl joacă în interiorul Alianţei şi în regiune şi, de asemenea, vin să identifice elementele reale şi făcubile”, a arătat Ciucă.

El a subliniat că vizita este şi o confirmare a nevoii de “a continua implicarea solidă în ceea ce priveşte conceptul NATO pe linia întăririi apărării şi descurajării pe Flancul estic”.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

După vizitele din Georgia și Ucraina, secretarul american al apărării se va întâlni la București cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru”, a declarat un alt oficial american.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Continue Reading

NATO

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite la București, statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

“Noi dăm asigurări şi întărim suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat un înalt responsabil american din domeniul apărării înainte de călătorie, potrivit Pentagonului.

Aflate în zona Mării Negre, unde Rusia a încercat să-şi extindă influenţa şi să împiedice expansiunea Alianţei Nord-Atlantice, cele trei ţări se află pe orbita NATO, România ca membră cu drepturi depline şi Georgia şi Ucraina ca state partenere, scrie AFP, potrivit Agerpres.

În Georgia, Austin se va întâlni cu prim-ministrul Irakli Garibaşvili şi ministrul apărării Juanşer Burşuladze, În Ucraina, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran, În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, într-un context de nouă criză politică în ţară, notează AFP.

Oficialul american citat în comunicat a numit România un “aliat model”, subliniind că Austin va exprima aprecierea Americii.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru“, a declarat oficialul.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE9 mins ago

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

NATO24 mins ago

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

COMISIA EUROPEANA24 mins ago

Comisia Europeană lansează o platformă de consultare cu privire la Consiliul UE-SUA pentru Comerț și Tehnologie, permițând părților interesate să își împărtășească opiniile

SUA48 mins ago

Colin Powell, primul secretar de stat afro-american al SUA și veteran al politicii externe americane, a murit la vârsta de 84 de ani din cauza COVID-19

COMISIA EUROPEANA52 mins ago

Comisia Europeană: Certificatul digital COVID a stabilit un standard global, fiind singurul sistem care funcționează deja la nivel internațional

NATO58 mins ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Miercuri vom primi vizita secretarului apărării din SUA, o confirmare a nevoii de a continua acțiunile de apărare și descurajare pe flancul estic

U.E.1 hour ago

UE semnează primul acord în domeniul transportului aerian cu o țară din Golf. Qatarul își deschide piața pentru toate companiile aeriene din Uniune

U.E.1 hour ago

Strategia UE pentru Indo-Pacific: UE și Japonia, exercițiu naval comun antipiraterie pentru consolidarea securității maritime

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Institutul European de Inovare și Tehnologie sprijină noul Bauhaus european cu 5 milioane de euro

U.E.6 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending