Connect with us

NATO

De la Varșovia, secretarul general al NATO anunță cinci priorități pentru summitul aliat de la Bruxelles. Care sunt deciziile ce vor viza securitatea României

Published

on

de Robert Lupițu

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni cele cinci teme majore asupra cărora cei 29 de lideri euro-atlantice vor decide la summitul prevăzut să aibă loc între 11 şi 12 iulie la Bruxelles, acestea vizând să contracareze postura agresivă pe care Rusia și-a asumat-o din 2014 încoace.

FOTO: NATO

Într-un discurs susținut în plenul Adunării Parlamentare NATO la Varșovia, acolo unde a avut loc summitul din 2016, Stoltenberg a enumerat descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing) ca fiind temele centrale ale summitului de la Bruxelles la care vor participa Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Theresa May, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern din țările NATO

De altfel, anunțul privind prioritățile aliate cu privire la următorul summit survin după întrevederile lui Jens Stoltenberg cu președintele american Donald Trump și cabinetul său, la Washington, și după întrunirea sa de la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron.

Cele cinci teme evocate de înaltul oficial aliat reflectă un nivel ridicat de interconectare. Dimensiunea descurajării și apărării – o abordare centrată în mod particular pe relația cu Rusia – s-a dezvoltat în mod concret prin seria de măsuri adoptate la Varșovia pentru flancul estic al NATO, unele dintre acestea vizând instalări și deplasări de forțe militare. În acest context, dimensiunea modernizării structurilor de comandament se transformă într-o nouă etapă a măsurilor pe care NATO este dispusă să le pună pe scena politico-militară. Componenta ce vizează un comandament logistic pentru desfășurarea trupelor este un proiect care deține și un nivel de corespondență în cadrul Uniunii Europene – în lista proiectelor inițiale lansate sub egida PeSCo – și care este denumit proiectul „mobilității militare”. În fapt, cu aceste argumente, secretarul general al NATO anunța în decembrie 2017 că mobilitatea militară va deveni emblematică pentru cooperarea dintre Alianță și UE, însăși o temă distinctă pe agenda summitului din iulie. Pe agendă se va afla și împărțirea echitabilă a sarcinilor, un subiect sensibil care nu este axat doar pe partea contribuțiilor financiare cerute de Donald Trump și pe cea privind contribuțiile la misiunile de proiectare a stabilității, o altă temă de sine stătătoare dar dependentă de resorturile financiare și de voința politică a membrilor.

”Referitor la descurajare şi apărare, după summitul de la Varşovia în 2016, axat pe întărirea prezenţei (NATO) în flancul estic, la Bruxelles se va dezbate posibilitatea de a îmbunătăți capacităţile de transportare a forţelor, pentru că descurajarea şi apărarea nu depind doar de prezenţa forţelor desfăşurate, ci şi de capacităţile noastre de a deplasa întăriri peste tot în Atlantic şi în Europa”, a explicat Stoltenberg. (AFP/ Agerpres)

FOTO: Brigada 2 Infanterie ”Rovine”/ Facebook

Secretarul general al NATO a făcut aceste precizări în contextul în care Alianța și-a anunțat intenția la ultimele reuniuni ministeriale de a transforma structura de comandă a NATO prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului – cu sediul la Norfolk (Virginia) în SUA – și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei – cu sediul (probabil) în Germania. O decizie concretă este așteptată a fi conturată la reuniunea miniștrilor Apărării, programată pentru 7-8 iunie la Bruxelles, cu o lună înaintea summitului decizional unde acest subiect reprezintă una din temele distincte enunțate de Jens Stoltenberg la AP NATO.

De altfel, într-un răspuns pentru CaleaEuropeana.ro în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe din luna aprilie, secretarul general al NATO a spus că viitorul summit aliat ar putea determina decizii privind creșterea prezenței forțelor pe întreg flancul estic al Alianței și asigurarea unei mobilități militare care să permită, la nevoie, desfășurarea rapidă a forțelor militare.

Pentru România, această transformare a lanțului de comandată aliată are o semnificație strategică aparte, îndeosebi și prin interesul anunțat de ministrul Mihai Fifor ca țara noastră să găzduiască un land command component ca urmare a modificării structurii de comandă NATO.

Pe de altă parte, România și-a intensificat în ultimul an pledoaria pentru o viziune integrată cu privire la abordarea NATO vis-a-vis de flancul estic, atât prin vocea președintelui Klaus Iohannis, cât și la nivel ministerial, fie în formatul NATO, fie în formatul inaugurat de țara noastră – B9 (summit al țărilor NATO din Europa Centrală și de Est), a cărui primă reuniune la nivelul miniștrilor Apărării a avut loc la București în luna martie a acestui an. 

FOTO: Administrația Prezidențială

Intrinsec acestei abordări politice este poziționată importanța regiunii Mării Negre pe agenda de securitate a României, atât în baza promisiunilor strategice de la summitul de la Varșovia pentru întărirea prezenței NATO în zonă, cât și din privința ultimelor evoluții în materie. Tema a fost abordată zilele trecute de consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, cu omologul său american, John Bolton, pentru ca ulterior președintele Klaus Iohannis să utilizeze contextul unui program comun al Academiei Naționale de Informații cu Harvard University ce vizează regiunea Mării Negre pentru a lansa mesajul că țărilor europene le revine rolul de a asigura echilibrul în acest areal. Nu în ultimul rând, în aceste zile ministrul Apărării Mihai Fifor se află la Paris, la invitația omologului său Florence Parly, iar una dintre temele de pe agendă este redată de demersurile NATO în vederea asigurării stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre.

La nivelul cooperării UE-NATO, Jens Stoltenberg a lăudat eforturile europene pentru întărirea apărării comune, subliniind totodată că aceste eforturi “nu trebuie să concureze sau să le dubleze pe cele ale NATO, ci să le completeze”. (AFP/ Agerpres)

Deciziile care vor fi luate la summitul de la Bruxelles în această privință urmează să fie construite pe imboldul strategic dat de Declarația UE-NATO semnată la Varșovia în 2016 prin sporirea pachetului de măsuri de cooperare stabilite în decembrie 2017 de către miniștrii de Externe din NATO și Înaltul Reprezentant al UE. Atunci, NATO și UE și-au asumat să transforme mobilitatea militară într-o prioritate emblematică a cooperării noastre.

FOTO: NATO

În această dimensiune, atât secretarul general al NATO, printr-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro la 6 decembrie 2017, cât și Comisia Europeană, printr-un plan de acțiune în această direcție, au arătat că proiectul mobilității militare, dincolo de chestiunile legale și birocratice, este dependent de calitatea infrastructurii.

Transformarea acestei teme atât într-o dimensiune de cooperare UE-NATO, cât și într-un subiect de interes major pentru summitul din iulie generează următoarea semnificație pentru România: infrastructura țării noastre devine temă de interes strategic pentru securitatea euro-atlantică, subiect pe marginea căruia am scris pe larg pe CaleaEuropeana.ro. (Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă)

Potrivit lui Stoltenberg, o altă temă a summitului va fi “împărţirea capacităţilor şi contribuţiilor”: nu este vorba doar de bugete de apărare, care în viziunea NATO ar trebui să ajungă la 2% din PIB pentru fiecare ţară membră, ci şi de participarea ţărilor la misiuni externe în Irak, în Afganistan şi în cadrul “prezenţei avansate”, în Europa Centrală şi de Est (AFP/ Agerpres).

Această temă plasează România într-o dublă postură: deopotrivă furnizor și beneficiar al unei arhitecturi de securitate. Regăsirea țării noastre printre puținele țări aliate care au alocat 2% din PIB pentru bugetul militar în anul 2017 și poziționarea României pe primul loc în rândul națiunilor NATO care au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, sunt exemple care conturează statutul de furnizor de securitate în regiune. Alt exemplu în acest sens este și statutul României de a patra țară NATO care contribuie prin prezenți militară la misiunea NATO din Afganistan.

Urmare a deciziilor de la summiturile din Țara Galilor și de la Varșovia, România, alături de Bulgaria, Polonia și țările baltice, face parte din grupul țărilor care reprezintă flancul estic al NATO și care a beneficiat de la momentul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia de măsuri treptate de adaptare, reasigurare și descurajare în față oricăror potențiale agresiuni.

La Varșovia în 2016, România a obținut cele mai importante garanții de securitate după încheierea Războiului Rece. La Bruxelles, aceste garanții par să graviteze în jurul transformării structurii de comandă aliată cu accent pe mobilitate militară și protejarea liniilor de comunicații între Atlanticul de Nord și Europa, pledoariei României pentru o prezență întărită a NATO la Marea Neagră și înlăturarea unei abordări diferențiate pe flancul estic, tributar conceptelor „prezenței înaintate consolidate” în Polonia și țările baltice și „prezenței înaintate adaptate” în Bulgaria și România.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras vineri atenția Rusiei împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Suntem foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă. Rusia, pentru a doua oară în acest an, a concentrat echipamente grele, tancuri şi trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei. Ea multiplică discursurile agresive şi intenţiile sale nu sunt clare”, a declarat norvegianul Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Alianţei.

”Rusia a invadat deja Ucraina în trecut anexând Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din Donbas. Trebuie să fie clar că dacă Rusia utilizează forţa împotriva Ucrainei, asta va avea consecinţe şi va trebui să plătească preţul”, a avertizat oficialul NATO, reluând un mesaj transmis în urmă cu două săptămâni, cu prilejul întrevederii cu ministrul ucrainean de externe. 

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

”Asigurarea prezenței constante a navelor de război maritime ale alianței NATO în Marea Neagră ar fi un semnal foarte puternic”, a declarat Shmyhal într-un interviu acordat Politico prin videoconferință din biroul său din Kiev.

Oficialii ucraineni au declarat că mii de soldați ruși au rămas în Belarus în urma exercițiilor militare comune de la începutul acestei toamne și că Rusia a creat și desfășurat noi unități de informații militare de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina cu acordul liderului autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko.

Unii analiști consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea dori să pună mâna pe o porțiune mai mare din teritoriul ucrainean, în parte pentru a crea o punte terestră între Rusia și Crimeea.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg, întrevedere cu președintele polonez, Andrzej Duda: NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei

Published

on

© Jens Stoltenberg / Twitter

NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei în ceea ce privește criza migrației de la granița cu Belarus, a transmis joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în cadrul unei întrevederi cu președintele polonez, Andrzej Duda. 

„Polonia este un aliat NATO care aduce contribuții importante la securitatea noastră comună. Am discutat despre Rusia și Ucraina și despre situația de la granița cu Belarus. Suntem solidari cu Polonia, Letonia & Lituania”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

„Polonia a reuşit până în prezent să gestioneze problema migrației fără implicarea directă a NATO. Urmărim evoluţia situaţiei şi suntem pregătiţi să oferim sprijinul necesar dacă Polonia îl va cere. Condamnăm acţiunea regimului Aleksandr Lukaşenko ce exploatează migranţii într-o manieră cinică şi inumană pentru a exercita o presiune împotriva ţărilor Alianţei şi suntem pregătiţi să le ajutăm. Suntem pe deplin solidari cu aliații afectați”, a punctat acesta, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul întrevederii, cei doi au abordat, de asemenea, problema consolidării militare rusești în apropierea granițelor Ucrainei.

„Observăm o concentrare mare și neobișnuită de forțe, combinată cu o retorică agresivă și dezinformare din partea Moscovei. Prin urmare, facem apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile. Vom continua să oferim Ucrainei sprijin politic și practic”, a mai spus el.

„Aștept cu nerăbdare să colaborez cu dvs. pentru a consolida Alianța noastră”, i-a mai transmis Jens Stoltenberg lui Andrzej Duda.

La rândul său, președintele polonez a cerut ca NATO să desfășoare forțe suplimentare pe flancul său estic, ca răspuns la recenta consolidare militară a Rusiei în apropierea graniței cu Ucraina.

În urmă cu două săptămâni, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a îndemnat NATO să facă „pași concreți” pentru a soluționa criza migrației de la frontiera cu Belarus, adăugând că Polonia, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. 

Totuși, în cadrul întrevederii de joi, președintele polonez a declarat că Polonia nu este supusă unui atac şi nu se confruntăm cu o ameninţare militară directă. „Aşadar, nu există niciun motiv pentru a invoca articolul 4 din tratatul al alianţei, a declarat Duda. Acest articol permite statelor membre ale NATO să ceară convocarea unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord asupra „oricărei chestiuni care priveşte securitatea unei ţări membre”, a spus el.

Tot în acest sens, Mateusz Morawiecki a avut o întrevedere cu Angela Merkel, la Berlin, pentru a discuta despre situația de la granița polono-belorusă și despre amenințările la adresa securității europene.

„Lukașenko a încercat să testeze frontiera Uniunii și a folosit migranții ca scuturi umane. Am pus capăt zborurilor și am încheiat ruta de tranzit”, a scris premierul Poloniei, pe Facebook.

 

Reamintim că mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocaţi de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus. 

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA, mesaj la reuniunea miniștrilor apărării București 9: Statele Unite își reafirmă angajamentul față de flancul estic al NATO

Published

on

© Guvernul României

SUA și-au reafirmat joi, la reuniunea miniștrilor din țările formatului București 9, angajamentul față de flancul estic al NATO. Secretarul adjunct al apărării, Kathleen Hicks, s-a adresat online aliaților din flancul estic al NATO la reuniunea ministerială de apărare București-Nouă (B9), desfășurată joi în România, informează Departamentul Apărării într-un comunicat.

Organizat în colaborare cu România și Polonia, acest forum a reunit miniștrii apărării din B9 din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia pentru a discuta despre evenimentele recente din regiune, cooperarea în domeniul apărării, prioritățile strategice ale NATO și cooperarea UE-NATO.

Secretarul adjunct a afirmat angajamentul SUA față de flancul estic al NATO și a comentat recenta activitate a Rusiei în jurul Ucrainei, criza migranților de la granița dintre Belarus și UE, precum și competiția strategică cu Republica Populară Chineză.

Secretarul adjunct Hicks a recunoscut progresele înregistrate în ceea ce privește partajarea responsabilităților aliate, importanța descurajării și a apărării și contribuțiile la operațiunile internaționale. Ea a subliniat că inițiativele de apărare ale UE ar trebui să rămână coerente, să se consolideze reciproc, să fie interoperabile cu NATO și să fie disponibile pentru NATO.

Secretarul adjunct a reafirmat, de asemenea, declarațiile președintelui Biden la summitul B9 din luna mai, care au inclus importanța valorilor democratice comune și a rezilienței în sprijinul securității colective euro-atlantice.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA3 hours ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu5 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

U.E.6 hours ago

Emmanuel Macron și Papa Francisc au discutat despre ”perspectivele apropiatei președinții franceze” a Consiliului Uniunii Europene

NATO7 hours ago

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Corina Crețu8 hours ago

Corina Crețu: Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare pentru a gestiona fondurile UE destinate spitalelor regionale. Trebuie analizat dacă mai e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar

ROMÂNIA9 hours ago

România a semnat acordul cu Comisia Europeană pentru a primi împrumutul de 15 miliarde de euro din PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Dan Motreanu10 hours ago

Dan Motreanu îi îndeamnă pe ”fermierii români să aplice eco-schemele” din cadrul PAC: Nerespectarea acestora ar duce la pierderea a circa 475 de milioane de euro pe an

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, discuție telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova. Cei doi au convenit asupra necesității unei întâlniri în perioada imediat următoare

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ2 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ2 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending