Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport Transparency International: România, pe locul 25 din 28 în cadrul Uniunii Europeane privind percepția gradului de corupție. Ce poziție ocupă aceasta în clasamentul global

Published

on

România se clasează pe locul 25 din 28 în Uniunea Europeană privind percepția gradului  de corupției în anul 2017, obținând doar 48 de puncte din cele 100 alocate, situându-se astfel la același nivel ca și în anul 2016, anunță un comunicat al Transparency International România.

Raportul anual privind indicele de percepţie a corupţiei, elaborat de TI, realizează un clasament al gradului de corupţie în sectorul public aşa cum este perceput de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de state incluse în analiză.

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”. Pentru fiecare stat sunt utilizate între 3 și 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura că îndeplinesc standardele de calitate ale TI.

Două treimi dintre statele lumii, cu un scor sub 50 de puncte din maximum 100

Valoarea medie a IPC la nivel mondial este de 43 de puncte, la fel ca anul anterior, iar 69% dintre cele 180 de state analizate au înregistrat scoruri sub 50 de puncte, potrivit Transparency International. Regiunea cu cele mai bune rezultate este Europa Occidentală, cu un scor mediu de 66 de puncte. Regiunile cu cele mai proaste rezultate sunt Africa Subsahariană (scor mediu 32), Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 34).

În topul statelor percepute ca fiind cel mai puţin corupte se află Noua Zeelandă, cu 89 de puncte din 100 posibile, şi Danemarca, cu 88 de puncte, urmate de Finlanda, Norvegia şi Elveţia, fiecare cu câte 85 de puncte. Media la nivel global este de 43 de puncte, la fel ca anul anterior. Este pentru prima dată când la vârful ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ceea ce relevă o tendinţă globală de scădere a punctajelor din clasament

România, pe locul 25 din 28 în UE, obținând 48 de puncte, ca și în 2016, privind gradul de percepție a corupției

Foto: Transparency International din Romania

România se menţine cu acelaşi scor, de 48 de puncte, ca şi în urmă cu un an, şi pe acelaşi loc la nivelul Uniunii Europene, la egalitate cu Grecia. Singurele țări din Uniune care au punctaje mai mici sunt Ungaria (45 de puncte) şi Bulgaria (43 de puncte). La nivelul UE, media IPC este de 66 de puncte, similar cu anul anterior.

”Faptul că Indicele de Percepţie a Corupţiei 2017 calculat pentru ţara noastră este neschimbat poate fi văzut ca o uşoară îmbunătăţire. În următorii ani considerăm că în România, pe lângă mijloacele de coerciţie, este nevoie de o abordare sistematică de prevenire a corupţiei, de responsabilizare a factorilor de decizie şi o mai solidă implicare a comunităţilor locale. Pentru administraţia publică este necesară accentuarea rolului prevenţiei, prin implementarea unor mecanisme transparente şi eficiente pentru eliminarea vulnerabilităţilor la corupţie, pentru cheltuirea eficientă a fondurilor publice şi creşterea integrităţii la nivelul instituţiilor publice”, notează Transprency International România.

La data de 7 februarie, în cadrul sediului Parlamentului European de la Strasbourg  a avut loc o dezbatere privind actualele modificări la legile justiției din România și posibila amenințare la adresa statului de drept, aceasta reprezentând o a doua dezbatere în decurs de un an privind situația justiției și a domniei legii în țara noastră.

Foto: Transparency International.org

În cadrul dezbaterii de la Strasbourg a participat și ministrul Justiției, Tudorel Toader. Oficialul român a avut în acest context și o întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frank Timmermans, și a fost invitat să susțină poziția Guvernului României privind legile justiției în ședința grupului Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European. Însă în Parlamentul European, datorită regulamentului, ministrul Tudorel Toader nu a putut lua cuvântul. Ulterior, ministrul Justiției a acuzat o parte din europarlamentarii români că au transmis neadevăruri”. Prin faptul că acestuia nu i-a fost permis să ia cuvântul în cadrul discuțiilor, ”nu s-a dorit aflarea adevărului”, a susținut ministrul în cadrul unor declarații de presă.

Dezbaterea din 7 februarie a avut loc la un an distanță după ce plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles a dezbătut situația justiției din România în contextul adoptării ordonanței 13 privind modificarea Codului penal și a celui de procedură penală. Atunci, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.

Citiți și:

Jean-Claude Juncker, promisiune către Mihai Tudose: Vom elimina MCV până la finalul mandatului meu, cu condiția îndeplinirii tuturor recomandărilor cerute

CORESPONDENȚĂ. Premierul Mihai Tudose, prima vizită oficială la instituțiile UE. Șeful guvernului a avut întrevederi cu liderii instituțiilor UE și cu comisarul Corina Crețu

Sorin Grindeanu, primă vizită oficială: Premierul merge vineri la Bruxelles pentru întâlniri cu Donald Tusk și Jean-Claude Juncker

Sorin Grindeanu, întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene: Îmi doresc ca în anul 2019 să nu mai existe MCV

Corespondență. Premierul Viorica Dăncilă despre MCV în cadrul întrevederii cu Jean-Claude Juncker: Nu este normal ca România să preia președinția Consiliului UE cu o sancțiune

Studiu al Parlamentului European propune înlocuirea MCV cu un ”mecanism mai puternic”: Dacă MCV nu ar fi existat, România nu ar fi reușit să adere la UE în 2007

Mesajul Comisiei Europene: Cerem Parlamentului României să regândească modificările aduse legilor justiției

Fondurile europene ar putea fi acordate doar statelor independente judiciar. Comisia Europeană vrea o definiție pentru ”statul de drept”

“Ultimele evoluții privind situația din România”, pe agenda reuniunii de astăzi a Comisiei Europene

DNA: Raportul MCV arată că presiunile negative asupra luptei anticorupție pot determina reevaluarea progreselor privind combaterea corupției

Reacția ANI la raportul MCV: Experții Comisiei Europene apreciază faptul că Agenția este implicată activ în implementarea măsurilor prevăzute în Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020

Comisia Europeană a publicat astăzi al doilea raport pe Justiție pentru România din acest an: Guvernul să evite regresul pentru a putea finaliza MCV până în anul 2019

Comisia Europeană avertizează România în noul raport MCV: ”Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”

Ministrul Justiției Tudorel Toader, după publicarea MCV: Concluzia raportului este că România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al CE, pe parcursul anului 2018

Klaus Iohannis reacționează după publicarea raportului MCV: Voi utiliza toate atribuțiile constituționale pentru a asigura independența justiției și un stat de drept funcțional

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie exclude Huawei din rețeaua sa 5G. Companiile din telecomunicaţii trebuie să înlocuiască echipamentele gigantului chinez până în 2027: Este decizia corectă pentru securitatea noastră naţională

Published

on

© NCSC UK/ Twitter

Premierul britanic Boris Johnson a dispus marți excluderea completă a companiei chineze Huawei din rețeau 5G a Regatului Unit, furnizorii britanici de telefonie mobilă având interdicție să cumpere echipament de la această companie după 31 decembrie, fiind nevoiți în același timp, să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027, anunță BBC, citat de Digi24.

Secretarul pentru cultură, media, sport și sector digital, Oliver Dowden, a comunicat Camerei Comunelor decizia guvernului de la Londra, menită să mulțumească Statele Unite, cu care Regatul Unit dorește să stabilească un acord comercial post-Brexit.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Oficialul britanic a mai menționat că această hotărâre implică și întârzierea cu doi până la trei ani a implementării rețelei 5G în Regatul Unit, costurile urmând să crească cu aproximativ 2 miliarde de lire sterline.

”Nu a fost o decizie uşoară, dar este cea corectă pentru reţelele britanice de telecomunicaţii, pentru securitatea noastră naţională şi pentru economia noastră, atât în prezent cât şi pe termen lung”, a motivat Dowden, informează Reuters, citat de Agerpres

Într-o primă reacție, companie chineză și-a exprimat dezamăgirea faţă de ceea ce a numit a fi o decizie ”politizată”. ”Această decizie dezamăgitoare este o veste rea pentru toţi cei care au un telefon mobil în Regatul Unit, ea riscă să încetinească modernizarea digitală a ţării”, a afirmat un purtător de cuvânt al Huawei, care consideră ”regretabil că viitorul nostru (n.r. al Huawei) în Regatul Unit a fost politizat din cauza politicii comerciale americane şi nu din raţiuni de securitate”.

Nemulțumirea companiei este cu atât mai care cu cât, la finalul lunii iunie, aceasta anunțase că a primit autorizaţia oficială pentru construirea unui centru de cercetare şi dezvoltare în Anglia, în care va investi 1 miliard de lire sterline (1,2 miliarde dolari). Noul centru urma să angajeze circa 400 de persoane, iar activitatea sa urma să se axeze pe producerea de echipamente optice utilizate în sistemele de comunicaţii cu fibră optică.

Marea Britanie a revizuit ultima dată în ianuarie rolul Huawei în infrastructura sa telecom, când a decis să permită firmei să rămână furnizor dar cu o limită asupra cotei de piață.  Însă, în luna mai, SUA a introdus noi sancțiuni menite să disrupă abilitatea Huawei de a-și fabrica propriile cipuri.

La acel moment, hotărârea a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

Așadar, decizia survine în urma intenselor presiuni exercitate de SUA asupra premierului Boris Johnson de a reveni asupra hotărârii sale din ianuarie și, probabil, va mulțumi Washingtonul, pe care Londra îl curtează în vederea stabilirii unui acord comercial post-Brexit, fiind al doilea cel mai important partener al său, după Uniunea Europeană.

În acest sens, Regatul Unit și Statele Unite au demarat la începutul lunii mai negocierile privind stabilirea unui acord de liber schimb.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

În cadrul unui document de 184 de pagini în care sunt fixate obiectivele Regatului Unit în ceea ce privește un acord comercial cu Statele Unite, publicat în luna martie a acestui an, Londra și-a exprimat speranța a de diminua barierele tarifare cu care se confruntă producătorii de automobile, producătorii de obiecte ceramice, dar și producătorii de brânză cedar.

Potrivit estimărilor prezentate în document, un acord comercial cu Statele Unite care prevede liberalizarea principalelor tarife comerciale și reducerea cu 25% a măsurilor non-tarifare ar duce la o creștere medie anuală a PIB-ului britanic de 0.07%  (echivalentul a 1.6 miliarde de lire sterline), cu variații între 0.02% și 0.15%, pe o perioadă estimată de 15 ani de la intrarea în vigoare a acordului, comparativ cu nivelul din 2018. Departamentul Comerțului Internațional estimează, în același timp, într-un al doilea scenariu mai optimist, că un acord comercial cuprinzător cu Statele Unite, care ar implica liberalizarea tuturor tarifelor și reducerea cu 50% a măsurilor non-tarifare, că PIB-ul Regatului Unit ar beneficia de o creștere medie anuală cu 0.16%, adică 3.4 miliarde de lire sterline, cu variații între  0.05% și 0.36%, pe o perioadă estimată de 15 ani de la intrarea în vigoare a înțelegerii comerciale în cauză, comparativ cu nivelul din 2018. 

Continue Reading

NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, pentru implementarea reformelor

Published

on

©NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, în contextul în care aceasta continuă să pună în aplicare reforme importante, a precizat marți, la Bruxelles, adjunctul secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unei intevenții cu ministrul de externe georgian David Zalkaliani, conform unui comunicat al organizației transatlantice.

În acest context, Mircea Geoană a mulțumit Georgiei pentru angajamentul continuu față de securitatea euro-atlantică și pentru contribuția acestui stat în cadrul misiunii NATO în Afganistan.

Acesta a punctat că, în pofida provocărilor pe care le-a reprezentat criza de COVID-19, NATO și Georgia au continuat să își consolideze cooperarea. Astfel, Micea Geoană a lăudat eforturile Georgiei de a lupta împotriva pandemiei.

În urma solicitării înainte de autoritățile georgiene la trei aprilie, către Centrul euro-atlantic de cooperare a răspunsului la dezastre, mai multe state membre au oferit sprijinul lor Georgiei.

În cadrul vizitei sale, ministrul de externe georgian David Zalkaliani, a avut o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei NATO-Georgia.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan. Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secția Consulară a Ambasadei României la Washington și-a suspendat activititatea după ce un membru al personalului a fost testat pozitiv cu COVID-19

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ambasada României în SUA a informat marţi, într-un comunicat de presă, că activitatea Secţiei Consulare a Ambasadei României la Washington a fost suspendată începând cu data de 14 iulie, ca urmare a faptului că un membru al personalului ambasadei a fost testat pozitiv la COVID-19, iar programările stabilite pentru perioada următoare – prin intermediul www.econsulat.ro – au fost anulate, potrivit Agerpres.

Secția Consulară a Ambasadei României la Washington și-a suspendat activititatea după ce un membru al personalului a fost testat pozitiv cu COVID-19

Decizia a fost luată în scopul protejării cetăţenilor români faţă de riscul epidemiologic, fiind justificată de necesitatea de a evita eventualele circumstanţe de propagare a COVID-19 în rândul persoanelor care au nevoie de servicii consulare sau al celor care le prestează, se menţionează în comunicatul citat.

Potrivit sursei menţionate, în această perioadă, serviciile consulare, inclusiv cele de urgenţă, vor fi asigurate de celelalte oficii consulare ale României aflate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii: de la New York, Miami, Chicago şi Los Angeles.

Un membru al personalului Ambasadei României la Washington a fost testat pozitiv la infecţia cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat al MAE, starea de sănătate a persoanei este bună şi se află sub supraveghere medicală.

Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi membrii de familie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending