Rusia și SUA nu au înregistrat progrese în direcția unui acord de pace pentru Ucraina în cadrul discuțiilor purtate marți, a declarat consilierul principal al lui Vladimir Putin, la câteva ore după ce președintele rus a amenințat că Rusia este pregătită pentru război cu Europa, relatează CNN și The Guardian.

Întâlnirea de la Kremlin, la care au participat emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele acestuia, Jared Kushner, a încheiat o săptămână de diplomație accelerată în încercarea administrației americane de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit lui Ushakov, discuțiile au fost „foarte utile, constructive și extrem de substanțiale”, însă „nu s-a ajuns la niciun compromis”.

El a spus că „unele dintre propunerile americane par mai mult sau mai puțin acceptabile, deși trebuie discutate”, în timp ce altele „nu ni se potrivesc”. „Munca va continua”, a adăugat el.

Tonul prudent al părților a contrastat cu declarațiile dure ale lui Putin făcute chiar înainte de discuții. Liderul rus a acuzat statele europene că „sunt de partea războiului” și că „cererile europene privind încheierea războiului nu sunt acceptabile pentru Rusia”.

„Europa împiedică administrația americană să obțină pacea în Ucraina”, a insistat Putin, reiterând acuzația că UE ar încerca să saboteze negocierile.

El a adăugat și un avertisment: „Rusia nu intenționează să lupte cu Europa, dar dacă Europa începe, suntem pregătiți chiar acum.”

Putin nu a precizat la ce cereri europene se referă. Totodată, Ushakov a mai declarat că o eventuală întâlnire directă între Trump și Putin „va depinde de progresul pe care îl vom putea obține”.

După întâlnirea de la Kremlin, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că s-au înregistrat „anumite progrese” privind garanțiile de securitate pentru Ucraina.

„Am încercat – și cred că am făcut câteva progrese – să înțelegem cu ce ar putea trăi ucrainenii, astfel încât să primească garanții de securitate pentru viitor”, a spus Rubio la Fox News.
El a adăugat că SUA speră ca un eventual compromis să permită Ucrainei „nu doar să își reconstruiască economia, ci să prospere ca țară”.

Witkoff, aflat la a șasea vizită la Moscova în acest an, urma să îi prezinte lui Putin o versiune actualizată a planului de pace american, un proiect elaborat inclusiv cu aportul unui oficial rus de rang înalt și modificat ulterior pentru a răspunde obiecțiilor Ucrainei.

Înaintea întâlnirii, SUA erau „foarte optimiste” în privința obținerii unui acord pentru încheierea războiului de trei ani și jumătate, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Kremlinul insistă, însă, ca Ucraina să renunțe la aspirația de aderare la NATO și să cedeze teritorii din Donbas, cereri pe care Kievul le respinge ca fiind inacceptabile. De altfel, un oficial NATO a declarat că Moscova nu dă semne ca ar accepta „concesii semnificative” și urmărește în continuare „slăbirea cât mai mult posibil a capacităților militare ale Ucrainei”.

Întâlnirea dintre Putin și negociatorii SUA a avut loc după discuțiile de duminică din Miami dintre oficiali americani și o delegație ucraineană — discuții pe care secretarul de stat Marco Rubio le-a descris drept „foarte productive”, deși a subliniat că mai este nevoie de muncă.

Înaintea reuniunii de la Kremlin, Witkoff și Kushner au fost văzuți plimbându-se prin Piața Roșie alături de reprezentantul Kremlinului Kirill Dmitriev, potrivit imaginilor difuzate de agenția TASS. Cei doi au luat prânzul cu Dmitriev la un restaurant cu stele Michelin, unde au servit caviar, prepeliță, carne de cerb și crab, a declarat directorul localului pentru ziarul Izvestia.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu își dorește un război cu puterile europene, dar este pregătită să lupte dacă Europa își dorește un conflict direct cu Moscova, relatează Reuters.

Liderul de la Kremlin a acuzat puterile europene că împiedică încercările președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, prezentând propuneri despre care știau că vor fi „absolut inacceptabile” pentru Moscova, astfel încât să poată acuza apoi Rusia că nu dorește pace.

Vorbind în fața presei la un eveniment desfășurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, președintele rus le-a reproșat susținătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane și pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei știu că sunt „absolut inacceptabile” pentru Rusia, doar pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.

Aliații europeni ai Ucrainei „sunt vexați că au fost excluși de la negocieri, dar ei înșiși s-au exclus din negocierile de pace și, în același timp, pun obstacole președintelui Trump. Ei nu au o agendă a păcii, ei sunt de partea războiului”, a remarcat Putin, potrivit AFP, relatează și Agerpres.

„Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum. Aici nu trebuie să existe nicio îndoială”, a adăugat liderul de la Kremlin.

„Nu avem intenția de a ataca Europa. Am spus-o de o sută de ori”, a insistat președintele rus, conform căruia europenii trăiesc cu „iluzia” că ar putea aplica Rusiei o „înfrângere strategică” și i-a îndemnat „să revină la realitate, ținând cont de situația de pe teren”.

Pe de altă parte, el a acuzat Ucraina de piraterie în urma atacurilor cu drone asupra unor navelor comerciale rusești în Marea Neagră și a amenințat că Rusia își va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”, adică va recurge la represalii atât împotriva navelor ucrainene, cât și a navelor din țările occidentale care ajută Kievul în efectuarea acestor atacuri.

„Dacă acestea continuă, vom lua în considerare – nu spun că o vom face, dar vom lua în considerare – măsuri de represalii împotriva navelor acelor țări care ajută Ucraina să comită aceste acte de piraterie”, a avertizat Putin.

El a amenințat de asemenea Ucraina cu tăierea completă a accesului acesteia la Marea Neagră. „Cea mai radicală soluție este tăierea accesului Ucrainei la mare, atunci pirateria va deveni imposibilă, în principiu”, crede președintele rus.

Industria de apărare a Rusiei a înregistrat o creștere substanțială a veniturilor anul trecut, în ciuda sancțiunilor occidentale și a prăbușirii exporturilor, susține raportul publicat luni de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Creșterea vine pe fondul cererii explozive din partea armatei ruse, care alimentează războiul din Ucraina.

Potrivit raportului, „cele două companii rusești din Top 100, Rostec și United Shipbuilding Corporation, și-au majorat veniturile combinate din armament cu 23%, până la 31,2 miliarde de dolari, în ciuda sancțiunilor internaționale care au provocat o penurie de componente”. SIPRI notează că „cererea internă a fost suficientă pentru a compensa veniturile pierdute din cauza scăderii exporturilor de armament”.

Pentru a-și susține efortul militar, Rusia a produs în 2024 aproximativ 1,3 milioane de obuze de artilerie de 152 mm, o creștere de 420% față de 2022, precum și 700 de rachete balistice Iskander cu rază scurtă de acțiune.

© SIPRI

La nivel mondial, veniturile industriei de armament au ajuns la 679 miliarde de dolari în 2024, un record și o creștere de 5,9%. Majoritatea creșterii provine din Europa și SUA, însă, pentru prima dată, nouă companii din primele 100 sunt din Orientul Mijlociu. Cererea este alimentată de războaiele din Ucraina și Gaza și de reînarmarea accelerată a Europei.

© SIPRI

Două companii și-au dublat veniturile, respectiv Czechoslovak Group, pe fondul inițiativei Pragăi de a furniza muniție Ucrainei, și SpaceX, compania lui Elon Musk, care a intrat pentru prima dată în topul SIPRI al producătorilor globali de armament.

Pentru a răspunde cererii tot mai mari, 17 companii europene au creat noi subsidiare, au achiziționat alte afaceri sau au deschis noi fabrici și linii de producție.

© SIPRI

SIPRI avertizează, însă, că restricțiile Chinei asupra exporturilor de materii prime ar putea frâna ritmul reînarmării europene, prin blocaje de aprovizionare. Mai multe companii europene, între care Leonardo și Thales, au identificat explicit acest risc.

„Penuriile actuale vor continua să prelungească timpii de producție și să crească costurile de achiziție, care în unele cazuri sunt deja mult peste buget”, avertizează raportul.

Cele mai mari cinci companii americane și-au majorat veniturile pentru prima dată din 2018, însă se confruntă cu întârzieri masive și depășiri de costuri, în special în programele Lockheed Martin.

Programul F-35 a suferit întârzieri de aproape 238 de zile per avion în 2024, afectând state europene precum Danemarca, Norvegia și Belgia.

Programul submarinelor Columbia-class, destinat Marinei SUA, este estimat la 17 miliarde de dolari peste buget și are deja un decalaj de cel puțin 16 luni pentru prima navă.

Aceste întârzieri duc la „redirecționarea și mai multor resurse ale guvernului [american] de la alte priorități de cheltuieli și subminează planificarea bugetară și militară pe termen lung”, avertizează SIPRI.