Statele Unite sunt decise să ”mute munţii din loc” pentru a face ca Ucraina să câştige împotriva Rusiei, a dat asigurări marţi secretarul apărării american Lloyd Austin, în faţa reprezentanţilor din 40 de ţări aliate – miniștri ai apărării și șefi ai statelor majore ale apărării – reuniţi la baza aeriană americană Ramstein, în vestul Germaniei, pentru a analiza mijloacele de consolidare a capacităţilor militare ale Kievului, transmite AFP.
La reuniunea pe tema războiului din Ucraina organizată la baza americană Ramstein iau parte ministrul apărării din SUA, Lloyd Austin, şi omologi din alte 39 de ţări, inclusiv din Ucraina, precum şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, însă aceasta nu este o reuniune nord-atlantică, ci una organizată de Statele Unite. Printre altele sunt prezente Finlanda şi Suedia, ţări tradiţional neutre, dar care au în vedere o aderare la Alianţa Nord-Atlantică în urma invaziei ruse în Ucraina. De asemenea, România este reprezentată de ministrul apărării Vasile Dîncu și de șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.
”Ucraina crede în mod clar că poate câştiga şi acesta este cazul pentru toată lumea de aici”, a declarat Austin în deschiderea reuniunii organizate la iniţiativa Washingtonului, informează Agerpres.
Într-un moment când Rusia vizează controlul total asupra regiunii Donbas şi părţii de sud a Ucrainei, ”noi putem face mai mult în privinţa bazei noastre industriale de apărare pentru a continua să ajutăm Ucraina să se apere într-o manieră şi mai eficace”, a afirmat Austin, care a efectuat duminică o vizită la Kiev, alături de secretarul de stat Antony Blinken. În capitala Ucrainei, Austin și Blinken au anunțat un nou ajutor de 713 de milioane de dolari din partea SUA, precizând că sprijinul pentru Ucraina va continua până la succesul final în fața Rusiei.
Îndelung criticată pentru sprijinul militar redus pe care îl oferă Ucrainei, Germania a anunțat că soldaţi ucraineni urmează să fie antrenaţi pe teritoriul german pentru a folosi sisteme de artilerie și va facilita livrarea de arme antiaeriene autopropulsate Ghepard pentru Ucraina.
Deutschland wird Gepard-Flugabwehrpanzer liefern, das verkündete Ministerin Lambrecht soeben in Ramstein. Mehr als 30 Nationen stimmen sich hier auf der Konferenz über die Unterstützung für die 🇺🇦 ab. Unsere Stärke in #NATO und EU ist unsere Geschlossenheit. pic.twitter.com/QRRapl21KK
— Verteidigungsministerium (@BMVg_Bundeswehr) April 26, 2022
”Lucrăm împreună cu prietenii noştri americani pentru pregătirea trupelor ucrainene pe teritoriul german, în legătură cu sisteme de artilerie”, a spus ministrul german al apărării Christine Lambrecht, la întâlnirea organizată de secretarul american al apărării Lloyd Austin la baza aeriană Ramstein din Germania.
Christine Lambrecht a evocat criticile formulate la adresa Germaniei în ultimele săptămâni referitoare la refuzul său de a livra armament greu Ucrainei, dar a precizat că decizia recentă a Berlinului de a furniza echipamente antiaeriene Kievului este un progres.
”Am decis ieri că Germania va facilita livrarea de arme antiaeriene autopropulsate Ghepard pentru Ucraina”, a afirmat ministrul german, potrivit transcriptului discursului său.
Kievul are nevoie mai ales de artilerie grea şi blindate pentru a încerca să respingă forţele ruse în sudul şi estul ţării.
Aflat săptămâna trecută la București, ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a explicat cererile Kievului de a primi armament din partea țărilor NATO și UE.
Întrebat dacă Guvernul României s-a angajat să furnizeze echipament militar Ucrainei, oficialul de la Kiev a precizat că “a distribuit aceeași listă cu toți membrii NATO și UE, iar fiecare țară decide”.
“Avem o abordare foarte corectă a tuturor țărilor care sunt dornice și pregătite să facă ceva. Am distribuit aceeași listă cu toți membrii NATO și cu toți membrii UE și am spus că dacă fiecare țară decide să ne ofere cel puțin un articol de pe listă, o să obținem ceea ce ne dorim. Și România cunoaște această listă și am ridicat această chestiune și apreciez abordarea constructivă. Dar lăsăm la decizia țărilor să hotărască ce să facă, este interesul național care trebuie luat în considerare. În anumite cazuri vedem că țările pot face ceva, pot furniza anumite arme, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia. Dacă vedem că aceasta este situația, atunci creștem presiunea diplomatică și apoi pe cea publică. Dar acesta nu este cazul României. Ceea ce nu acceptăm e ipocrizia. Din fericire, nu e cazul României. A fost prietenoasă și deschisă”, a spus Kuleba.
Statele Unite au mobilizat până acum peste 4 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul administrației Biden, inclusiv aproximativ 3,4 miliarde de dolari de la începutul invaziei neprovocate a Rusiei, la 24 februarie.
Și Consiliul Uniunii Europene, instituția co-legislatoare care reunește statele membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută două măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF), care vor permite Uniunii Europene să sprijine în continuare capacitățile și rezistența forțelor armate ucrainene de a apăra integritatea teritorială și suveranitatea țării și de a proteja populația civilă împotriva agresiunii militare rusești în curs. Uniunea Europeană va adăuga astfel 500 de milioane de euro la resursele deja mobilizate în cadrul EPF pentru Ucraina, triplând astfel bugetul inițial la 1,5 miliarde de euro.
În schimb, criticile Kievului vizează individual state membre ale NATO și ale UE. Germania, de exemplu, a fost criticată pentru că a refuzat să trimită armament greu Ucrainei, chiar dacă aliați precum Statele Unite, Marea Britanie, Republica Cehă și Olanda și-au intensificat livrările. Între timp, Germania a ajuns la un acord cu partenerii est-europeni pentru a furniza Ucrainei un nou lot de armament greu “în zilele următoare”.
