SECURITATE
40 de țări, reunite la baza Ramstein din Germania: SUA vor ”muta munţii din loc” pentru ca Ucraina să câştige împotriva Rusiei. Germania va antrena soldați ucraineni și va livra arme antiaeriene
Published
2 years agoon
Statele Unite sunt decise să ”mute munţii din loc” pentru a face ca Ucraina să câştige împotriva Rusiei, a dat asigurări marţi secretarul apărării american Lloyd Austin, în faţa reprezentanţilor din 40 de ţări aliate – miniștri ai apărării și șefi ai statelor majore ale apărării – reuniţi la baza aeriană americană Ramstein, în vestul Germaniei, pentru a analiza mijloacele de consolidare a capacităţilor militare ale Kievului, transmite AFP.
La reuniunea pe tema războiului din Ucraina organizată la baza americană Ramstein iau parte ministrul apărării din SUA, Lloyd Austin, şi omologi din alte 39 de ţări, inclusiv din Ucraina, precum şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, însă aceasta nu este o reuniune nord-atlantică, ci una organizată de Statele Unite. Printre altele sunt prezente Finlanda şi Suedia, ţări tradiţional neutre, dar care au în vedere o aderare la Alianţa Nord-Atlantică în urma invaziei ruse în Ucraina. De asemenea, România este reprezentată de ministrul apărării Vasile Dîncu și de șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.
”Ucraina crede în mod clar că poate câştiga şi acesta este cazul pentru toată lumea de aici”, a declarat Austin în deschiderea reuniunii organizate la iniţiativa Washingtonului, informează Agerpres.
Într-un moment când Rusia vizează controlul total asupra regiunii Donbas şi părţii de sud a Ucrainei, ”noi putem face mai mult în privinţa bazei noastre industriale de apărare pentru a continua să ajutăm Ucraina să se apere într-o manieră şi mai eficace”, a afirmat Austin, care a efectuat duminică o vizită la Kiev, alături de secretarul de stat Antony Blinken. În capitala Ucrainei, Austin și Blinken au anunțat un nou ajutor de 713 de milioane de dolari din partea SUA, precizând că sprijinul pentru Ucraina va continua până la succesul final în fața Rusiei.
Îndelung criticată pentru sprijinul militar redus pe care îl oferă Ucrainei, Germania a anunțat că soldaţi ucraineni urmează să fie antrenaţi pe teritoriul german pentru a folosi sisteme de artilerie și va facilita livrarea de arme antiaeriene autopropulsate Ghepard pentru Ucraina.
Deutschland wird Gepard-Flugabwehrpanzer liefern, das verkündete Ministerin Lambrecht soeben in Ramstein. Mehr als 30 Nationen stimmen sich hier auf der Konferenz über die Unterstützung für die 🇺🇦 ab. Unsere Stärke in #NATO und EU ist unsere Geschlossenheit. pic.twitter.com/QRRapl21KK
— Verteidigungsministerium (@BMVg_Bundeswehr) April 26, 2022
”Lucrăm împreună cu prietenii noştri americani pentru pregătirea trupelor ucrainene pe teritoriul german, în legătură cu sisteme de artilerie”, a spus ministrul german al apărării Christine Lambrecht, la întâlnirea organizată de secretarul american al apărării Lloyd Austin la baza aeriană Ramstein din Germania.
Christine Lambrecht a evocat criticile formulate la adresa Germaniei în ultimele săptămâni referitoare la refuzul său de a livra armament greu Ucrainei, dar a precizat că decizia recentă a Berlinului de a furniza echipamente antiaeriene Kievului este un progres.
”Am decis ieri că Germania va facilita livrarea de arme antiaeriene autopropulsate Ghepard pentru Ucraina”, a afirmat ministrul german, potrivit transcriptului discursului său.
Kievul are nevoie mai ales de artilerie grea şi blindate pentru a încerca să respingă forţele ruse în sudul şi estul ţării.
Aflat săptămâna trecută la București, ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a explicat cererile Kievului de a primi armament din partea țărilor NATO și UE.
Întrebat dacă Guvernul României s-a angajat să furnizeze echipament militar Ucrainei, oficialul de la Kiev a precizat că “a distribuit aceeași listă cu toți membrii NATO și UE, iar fiecare țară decide”.
“Avem o abordare foarte corectă a tuturor țărilor care sunt dornice și pregătite să facă ceva. Am distribuit aceeași listă cu toți membrii NATO și cu toți membrii UE și am spus că dacă fiecare țară decide să ne ofere cel puțin un articol de pe listă, o să obținem ceea ce ne dorim. Și România cunoaște această listă și am ridicat această chestiune și apreciez abordarea constructivă. Dar lăsăm la decizia țărilor să hotărască ce să facă, este interesul național care trebuie luat în considerare. În anumite cazuri vedem că țările pot face ceva, pot furniza anumite arme, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia. Dacă vedem că aceasta este situația, atunci creștem presiunea diplomatică și apoi pe cea publică. Dar acesta nu este cazul României. Ceea ce nu acceptăm e ipocrizia. Din fericire, nu e cazul României. A fost prietenoasă și deschisă”, a spus Kuleba.
Statele Unite au mobilizat până acum peste 4 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul administrației Biden, inclusiv aproximativ 3,4 miliarde de dolari de la începutul invaziei neprovocate a Rusiei, la 24 februarie.
Și Consiliul Uniunii Europene, instituția co-legislatoare care reunește statele membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută două măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF), care vor permite Uniunii Europene să sprijine în continuare capacitățile și rezistența forțelor armate ucrainene de a apăra integritatea teritorială și suveranitatea țării și de a proteja populația civilă împotriva agresiunii militare rusești în curs. Uniunea Europeană va adăuga astfel 500 de milioane de euro la resursele deja mobilizate în cadrul EPF pentru Ucraina, triplând astfel bugetul inițial la 1,5 miliarde de euro.
În schimb, criticile Kievului vizează individual state membre ale NATO și ale UE. Germania, de exemplu, a fost criticată pentru că a refuzat să trimită armament greu Ucrainei, chiar dacă aliați precum Statele Unite, Marea Britanie, Republica Cehă și Olanda și-au intensificat livrările. Între timp, Germania a ajuns la un acord cu partenerii est-europeni pentru a furniza Ucrainei un nou lot de armament greu “în zilele următoare”.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă
Ministrul german de externe, vizită în Israel după atacul Iranului. Annalena Baerbock face apel la ”prudență și responsabilitate” pentru a preveni un scenariu imprevizibil
Șeful Pentagonului și ministrul chinez al Apărării, prima discuție telefonică în aproape un an și jumătate despre chestiuni legate de ”securitatea regională și globală”
Reuniune extraordinară a miniștrilor de externe din UE după atacul Iranului asupra Israelului. Luminița Odobescu a subliniat importanța coordonării cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali pentru dezescaladare
NATO
Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO
Published
15 hours agoon
April 17, 2024By
Teodora IonReprezentanți ai Universității din București au participat, în calitate de special guests, la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă (Civil Protection Group) al NATO, care s-a desfășurat la sediul NATO din Bruxelles în perioada 15 – 16 aprilie 2024.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul a reunit reprezentanții tuturor țărilor NATO și partenere și a fost dedicat evoluțiilor și dezvoltărilor la nivel NATO în domeniul rezilienței.
În cadrul întâlnirii au avut loc discuții despre agenda Comitetului pentru Reziliență al NATO cu privire la aspectele civile în dezvoltarea conceptului de apărare colectivă, precum și informări și discuții privind instrumentele și capacitățile de evaluare a formelor și aspectelor rezilienței în domeniile de interes strategic.
Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de două cadre didactice ale Facultății de Administrație și Afaceri, prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică și prof. univ. dr. Elena Druică.
În ultimii patru ani, Universitatea din București a desfășurat, în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un program de cercetare asupra rezilienței care a implicat dezvoltarea exploratorie a unor instrumente pentru evaluarea rezilienței societale în fața unei game variate de provocări, incluzând crize, șocuri și evoluții destabilizante, atât la nivel intern, cât și extern. Coordonată de prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică, această abordare inovatoare în direcția cercetării aplicate a fost considerată de autoritățile și experții organizației transatlantice ca fiind de o relevanță specială pentru agenda NATO și de interes aplicat pentru toate țările membre și partenere.
„Participarea Universității din București la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă al NATO a fost un moment care a marcat din nou recunoașterea internațională a calității cercetărilor noastre și a contribuției noastre la dezvoltarea conceptelor și analizelor aplicate de reziliență societală. În ultimii patru ani, în colaborare strânsă cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, am dezvoltat o linie inovatoare de cercetări aplicate care contribuie semnificativ la evaluarea și îmbunătățirea capacității de protecție în fața unor riscuri și provocări la nivel național și internațional, reflectând încă o dată aplicabilitatea practică a cercetărilor realizate de experții noștri pentru politicile și deciziile publice”, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.
Prototipul unui instrument de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de către echipa de cercetători a UB a fost prezentat în cadrul sesiunii plenare și a fost primit cu mare interes de participanți, ceea ce a demonstrat succesul colaborării instituționale între UB și structurile naționale de profil, precum Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.
Rezultatele prezentate la Bruxelles reflectă angajamentul și contribuția României la promovarea parteneriatelor strategice, concretizând, încă o dată, angajamentul Universității din București pentru cercetarea de vârf.
NATO
Stoltenberg, după convorbirea cu Iohannis: România este esențială pentru apărarea flancului estic NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina
Published
1 day agoon
April 16, 2024România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina, a subliniat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis.
După o discuție concentrată pe “sprijinul pentru Ucraina”, Stoltenberg a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”.
“România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina“, a completat înaltul oficial aliat.
Good call with @KlausIohannis on support for #Ukraine. I encourage all Allies to dig deep to provide more ammunition & air defences. #Romania is pivotal to defending #NATO’s Eastern flank and committed to supporting Ukraine.
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) April 16, 2024
Aceasta a fost prima convorbire telefonică dintre Iohannis și Stoltenberg după ce președintele și-a anunțat candidatura pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.
În urma discuției, președintele Iohannis a transmis că “România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua (n.r. – să o ajutăm) cu fermitate”.
În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări.
România și Ucraina continuă să negocieze un acord tip cadru general de cooperare în domeniul securității și apărării ca parte a aranjamentelor de securitate decise în baza declarației G7 din 2023, precum și un Parteneriat Strategic bilateral.
În egală măsură, la Baza Aeriană Borcea vor sosi miercuri încă trei avioane F-16 ale forțelor olandeze pentru a fi integrate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, o inițiativă prin intermediul căreia sunt antrenați și piloți ucraineni.
Reuniți în urmă cu două săptămâni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO au discutat o propunere pentru un fond de 100 de miliarde de euro pe cinci ani, propunerile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să confere Alianței Nord-Atlantice un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei.
O decizie în acest sens, precum și una privind următorul secretar general al Alianței, sunt așteptate la summitul de la Washington.
NATO
NATO: Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au discutat la telefon despre situația de securitate din Ucraina și Marea Neagră, România reconfirmând sprijinul ferm pentru Ucraina
Published
1 day agoon
April 16, 2024Președintele Klaus Iohannis a avut marți seară o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, privind situația de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre, discuție pe care șeful statului a calificat-o drept “substanțială”.
“Tocmai am avut o discuție substanțială cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, axată pe situația de securitate din Ucraina și din Marea Neagră. România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua (n.r. – să o ajutăm) cu fermitate“, a scris Iohannis, pe platforma X.
I just had a substantial discussion with #NATO SecGen @jensstoltenberg, focusing on the security situation in Ukraine and in the #BlackSea. Romania has strongly supported Ukraine from day one and we will continue resolutely.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 16, 2024
Aceasta a fost prima convorbire telefonică dintre Iohannis și Stoltenberg după ce președintele și-a anunțat candidatura pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.
În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări.
România și Ucraina continuă să negocieze un acord tip cadru general de cooperare în domeniul securității și apărării ca parte a aranjamentelor de securitate decise în baza declarației G7 din 2023, precum și un Parteneriat Strategic bilateral.
În egală măsură, la Baza Aeriană Borcea vor sosi miercuri încă trei avioane F-16 ale forțelor olandeze pentru a fi integrate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, o inițiativă prin intermediul căreia sunt antrenați și piloți ucraineni.
Concrete & Design Solutions
Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
Am discutat în Qatar despre investiții majore în infrastructură, energie, agricultură, anunță Marcel Ciolacu. Va fi creat un grup comun de lucru care să identifice proiecte concrete și de interes pentru ambele părți
Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă
ICI București a lansat NFT Museum în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest
Ministrul german de externe, vizită în Israel după atacul Iranului. Annalena Baerbock face apel la ”prudență și responsabilitate” pentru a preveni un scenariu imprevizibil
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO
Colaborare Cluj – Eindhoven în domeniu inovării și IT. Primarul Emil Boc: Fiecare oraș dorește să își consolideze avantaje competitive. În cazul nostru, un avantaj de necontestat este reprezentat de universități
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA6 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA3 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- ROMÂNIA1 week ago
ICI București este un element important din apărarea informatică a țării, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă, într-o întâlnire cu directorul general al institutului