Connect with us

U.E.

80 de migranți de pe ruta din Mediterana Centrală au ajuns într-un centru de primire de pe insula italiană Lampedusa

Published

on

© European Union, 2017

Trei grupuri de migranți, totalizând 80 de persoane, au sosit duminică dimineaţa pe insula Lampedusa, în sudul Italiei, înainte de a fi transferaţi într-un centru de primire şi înregistrare (hotspot), unde se află acum circa 100 de persoane, anunţă media italiene, potrivit AFP, preluat de Agerpres.

Două ambarcațiuni care aveau la bord 50 migranți au fost interceptate de patrulele gărzilor de coastă italiene şi ale căpităniei portului Lampedusa, iar duminică în zori, alți 30 de tunisieni au fost blocaţi pe plaja Cala Palme, în sudul insulei, unde sosiseră într-o barcă.

Marea liniștită din ultimele săptămâni a favorizat sosirile de migranţi pe litoralul sudic al Insulei Lampedusa, unde ajung de obicei la bordul unor ambarcațiuni de mici dimensiuni, potrivit presei italiene. 

După o întâlnire de lucru a miniștrilor de interne la Malta, la începutul săptămânii, Malta, Italia, Franța și Germania au convenit asupra unui sistem de gestionare în comun a migranților care ajung în Mediterana, până la introducerea unui sistem permanent la nivelul întregii Uniuni Europene (UE). 

Citiți și ,,Solidaritatea europeană cu Italia și Malta, concretizată”: Franța, Germania, Malta și Italia vor prezenta celorlalte state membre UE un mecanism provizoriu de gestionare a migranților

Deși acordul convenit la Malta nu este decât o soluție temporară până când statele membre vor cădea de acord cu reformarea sistemului european de azil, este de așteptat, ca în măsura în care va fi acceptat, să ușureze povara statelor de coastă care sunt prima destinație a navelor care salvează migranți de pe rutele migratorii din Marea Mediterană. 

Planurile convenite de cele patru state, asistate de președinția finlandeză a Consiliului UE și de comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, vor fi prezentate celorlalte state membre ale UE în cadrul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor interne programată pentru 8 octombrie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PPE

Ludovic Orban merge la Congresul PPE de la Zagreb: Susținem candidatura lui Donald Tusk la funcția de președinte și pe cea a lui Siegfried Mureșan la cea de vicepreședinte

Published

on

© Guvernul Romaniei

Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat luni că liberalii îi susţin la Congresul Partidului Popular European (PPE) pe Donald Tusk pentru funcţia de preşedinte şi pe Siegfried Mureşan pentru funcţia de vicepreşedinte.

“Susţinem un candidat la funcţia de vicepreşedinte al PPE, în persoana lui Siegfried Mureşan, susţinem candidatura lui Donald Tusk la funcţia de preşedinte al PPE. De asemenea, cu ocazia Congresului vom avea foarte multe întâlniri bilaterale. (…) În ceea ce mă priveşte mine, până acum am stabilit în marja Congresului PPE opt bilaterale cu premieri din diferite ţări care sunt din partide membre ale PPE, de asemenea cu comisari europeni, cu viitori comisari europeni, întâlniri foarte importante care ne permit întărirea legăturilor cu partenerii noştri şi creşterea influenţei pe care o avem la nivel european cu beneficii pentru români”, a spus Orban, întrebat cu ce mandat va merge PNL la Congresul PPE, informează Agerpres.

El a arătat că preşedintele PPE va propune secretarul general al formaţiunii.

“Noi i-am transmis că, din punctul nostru de vedere, ne-am bucura foarte mult dacă propunerea ar fi în persoana lui Antonio Lopez Isturiz”, a precizat Orban, conchide sursa citată

Partidul Popular European (PPE) organizează miercuri şi joi, la Zagreb, congresul său statutar în care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general ai acestei formaţiuni politice paneuropene. La reuniune vor participa aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări.

Citiți și

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Congresul PPE de la Zagreb: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European

Donald Tusk este unicul candidat pentru șefia PPE, în vreme ce pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Congresul PPE, la care vor participa 2000 de delegați din 40 de țări, va fi găzduit de prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, precum și de actuala conducere a PPE, formată din președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez Isturiz-White. Trei partide din România fac parte din PPE: Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Vor mai fi prezenți la Congresul PPE și liderii statelor membre afiliați popularilor europene, între care președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, actuali lideri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și președintele Ciprului, prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Undă verde pentru votul de validare a Comisiei Ursulei von der Leyen: Candidatul maghiar Olivér Várhelyi a fost acceptat de Parlamentul European

Published

on

© European Parliament

Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen se află în linie dreaptă pentru a fi supusă votului de validare al Parlamentului European pe 27 noiembrie și pentru a fi instalată în funcție la 1 decembrie după ce propunerea Ungariei pentru poziția de comisar european, Olivér Várhelyi, a fost acceptată, în cele din urmă, de Parlamentul European, relatează Politico Europe.

Un anunț oficial a fost făcut și de către purtătorul de cuvânt al Parlamentului European. ”Coordonatorii grupurilor politice din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European recomandă aprobarea comisarului desemnat Várhelyi în baza răspunsurilor acestuia la întrebările scrise suplimentare”, a scris Jaume Duch, pe Twitter.

Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, a primit undă verde din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European după ce, în urma audierii de săptămâna trecută, candidatul maghiar a trebuit să mai răspundă unei runde de întrebări suplimentare scrise pe fondul temerilor că ar putea fi influențat în exercitarea mandatului de către premierul Ungariei Viktor Orban.

De altfel, Várhelyi și-a reînnoit luni promisiunea că își va desfășura activitatea de membru al Comisiei Europene, în cazul în care va fi aprobat de Parlamentul European, în deplină independență față de orice guvern național.

În afară de Marea Britanie, în raport cu care Comisia Europeană a declanșat procedura de neîndeplinire a obligațiilor, Ungaria era ultima țară al cărei candidat pentru Comisia Europeană nu a fost aprobat de Parlamentul European. Tot joia trecută, eurodeputații au dat undă verde candidaturilor Adinei Vălean din partea României și a lui Thierry Breton din partea Franței.

Potrivit Comisiei Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte poziția cu privire la desemnarea unui comisar european până cel târziu vineri, 22 noiembrie. Potrivit calendarului adoptat de Parlamentul European, Conferința Președinților va trebui să decidă asupra organizării votului pentru validarea Comisiei Europene la ședința sa din 21 noiembrie, iar serviciile juridice ale instituțiilor UE lucrează la o soluție pentru a desfășura votul de validare a Comisiei Europene formată din 27 de membri, dată fiind excepționalitatea situației și a faptului că Marea Britanie este un stat aflat în procedură de retragere din UE.

Acceptarea comisarului european propus de Ungaria facilitează însă organizarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, un vot preconizat a avea loc pe 27 noiembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joia trecută de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

Continue Reading

Bugetul UE

Se reiau negoicerile pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2020. Parlamentul European caută soluții pozitive pentru o finanțare mai mare privind clima, digitalizarea și tineretul

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 este renegociat, astăzi, pentru a treia oară, după ce Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord, chiar dacă s-au negociat 14 ore, duminică, 17 noiembrie.

Potrivit raportorului general, Monika Hohlmeier, europarlamentar și vice-președinte în Comisia Bugete din Parlamentul European, dorește menținerea priotiăților în domeniul climei, digitalizării și tinereutului din cadrul viitorului buget.

“Vom continua să colaborăm cu Consiliul pentru a găsi soluții pozitive cu privire la prioritățile noastre – climă, digitalizare și tineret”, se arată în mesajul deputatului european, Monika Hohlmeier postat pe contul de Twitter.

Dacă nici după a treia rundă de negoiceri nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia  trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending