Connect with us

U.E.

,,Solidaritatea europeană cu Italia și Malta, concretizată”: Franța, Germania, Malta și Italia vor prezenta celorlalte state membre UE un mecanism provizoriu de gestionare a migranților

Published

on

Malta, Italia, Franța și Germania au convenit asupra unui sistem de gestionare în comun a migranților care ajung în Mediterana, până la introducerea unui sistem permanent la nivelul întregii Uniuni Europene (UE), potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

Cele patru state membre ale UE au convenit asupra unui sistem temporar în cadrul unei reuniuni pe tema migrației între miniștrii afacerilor interne, organizată la Malta și mediată de președinția finlandeză a Consiliului UE.

,,Solidaritatea europeană cu Italia și Malta se concretizează: am ajuns la un acord pentru a prezenta celor 28 un mecanism de gestionare a debarcărilor migranților salvați în Mediterana.
Solicit tuturor statelor membre să ni se alăture pentru demnitate și responsabilitate”, a transmis ministrul maltez al afacerilor interne într-o postare pe Twitter.

© European Union, 2019

Planurile convenite de Franța, Italia, Germania și Malta vor fi prezentate celorlalte state membre ale UE în cadrul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor interne programată pentru 8 octombrie.

Statele membre vor avea atunci ocazia de a conveni, de a propune amendamente la documentul de poziție sau de a-l respinge integral.

Ce cuprinde propunerea?

Miniștrii de resort nu au oferit detalii despre conținutul documentului de poziție convenit luni, părțile dorind să prezinte propunerea celorlalte state membre ale UE înainte de a o face publică, relatează Times of Malta.

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, prezent la reuniunea informală din Malta, a descris acordul drept ,,un set structural de aranjamente ulterioare debarcării”, potrivit unei postări pe Twitter.


 

În cadrul conferinței de presă de după reuniune, înaltul oficial european a precizat că toată lumea este de acordul cu faptul că ,,abordarea ad-hoc actuală, constând în coordonarea eforturilor de solidaritate de către Comisie de fiecare dată când o navă cu migranți este pe mare, este pur și simplu nesustenabilă”.

În acest sens, Avramopoulos și-a reiterat convingerea că ,,singura soluție viabilă pe termen mediu este o soluție structurală, permanentă, încorporată în sistemul european de azil”. Comisarul european a făcut un apel către statele membre pentru a se alătura eforturilor de instituire a unui mecanism de solidaritate mai previzibil, deoarece acest lucru ,,este o responsabilitate pentru noi toți și trebuie să o abordăm colectiv”.

Până în momentul în care statele membre vor găsi soluția potrivită, Comisia Europeană și agențiile UE, precum și ,,eu însumi personal”, vor continua să ofere sprijin activ, operațional, financiar și politic pentru ,,toate statele membre sub presiune aflate pe rutele migratorii Mediterana”, a mai adăugat Avramopoulos. 

Potrivit publicației malteze citate mai sus, discuțiile s-au concentrat pe introducerea unor dispoziții de relocare automată a migranților aduși în Malta sau Italia, precum și asupra criterilor de eligibilitate a migranților în scopul relocării. Ministerul Afacerilor Interne a declarat că, în cadrul reuniunii din 8 octombrie, statele membre ale UE vor avea posibilitatea de a se oferi voluntare pentru debarcarea sau relocarea migranților pe teritoriul lor. Potrivit aceleiași surse, comunicatul instituției ar sugera și faptul că documentul de poziție include o formă de „mecanism bazat pe praguri” pentru a asigura că țările din linia întâi, cum ar fi Malta și Italia, nu sunt copleșite de sosirile migranților.

Citiți și Franța, Germania și Italia vor încerca să fie, la Malta, ,,locomotiva la care celelalte state membre își vor cupla vagoanele” în privința instituirii unui mecanism de distribuire a migranților

Criticii susțin că actualul sistem european privind azilul, care funcționează în baza Acordului de la Dublin, reprezintă o povară nedreaptă asupra țărilor de frontieră mediteraneene precum Italia, Malta, Grecia și Spania, care, conform regulilor, sunt responsabile cu prelucrarea cererilor de azil și, totodată, a găzduirii migranților, fiind statele de intrare pentru aceștia. Deficiențele Regulamentului de la Dublin în ceea ce privește o împărțire echitabilă a responsabilității între statele membre au fost evidențiate de criza refugiaților care a determinat supraaglomerarea și depășirea capacității de gestionare a sosirilor ilegale, neregulate în taberele pentru refugiați din Italia, Malta, Grecia sau Spania. Situația s-a agravat și a generat o atmosferă tensionată la nivel european când mai multe state central-europene au refuzat soluția propusă de Comisia Europeană privind instituirea unui sistem de distribuire pe cote a refugiaților, invocând argumente legate de lipsa capacității de gestionare și integrare a noilor veniți, securitate sau diferențe cultural-religioase marcante. 

În acest sens, deși acordul convenit la Malta nu este decât o soluție temporară până când statele membre vor cădea de acord cu reformarea sistemului european de azil, este de așteptat, ca în măsura în care va fi acceptat, să ușureze povara statelor de coastă care sunt prima destinație a navelor care salvează migranți de pe rutele migratorii din Marea Mediterană. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Siria: Șeful politicii externe a UE atrage atenția că blocul european va lua „toate măsurile necesare” pentru a-şi proteja interesele de securitate

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene atrage atenția că blocul european va lua „toate măsurile necesare” în considerare pentru a-şi proteja interesele de securitate, în același timp în care subliniază urgența cu care escaladarea militară din jurul oraşului Idlib din Siria trebuie să fie oprită, potrivit unei postări pe Twitter. 

„Există riscul de a aluneca într-o confruntare militară internaţională deschisă majoră”, a scris Borrell pe Twitter, evidenţiind că se produce „o suferinţă umanitară insuportabilă”.

„UE face apel la toate părţile pentru o detensionare rapidă şi îşi exprimă regretul pentru toate pierderile de vieţi omeneşti. UE va lua în considerare toate măsurile pentru a-şi proteja interesele de securitate. Suntem în contact cu toţi actorii relevanţi”, a adăugat Borrell.

Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

În urma atacului, un înalt oficial turc a avertizat că Turcia nu va mai opri refugiații sirieni să ajungă în Europa, în ciuda acordului de limitare a imigrației ilegale încheiat în 2016 cu Uniunea Europeană și pentru care Turcia a primit fonduri de asistență de câteva miliarde de euro. 

Pe fondul acestei situații, ambasadorii celor 29 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice se vor reuni vineri la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Amintim că pe 5 martie ar urma să aibă loc un summit privind situația din Siria, solicitat de președintele francez Emmanuel Macron și confirmat ca fiind în pregătire comună cu Rusia de către președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care nu a confirmat unde va avea loc reuniunea la care sunt așteptate să participe și Franța și Germania. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Mediului, Costel Alexe: România merită să fie câștigătoarea trofeului ”Arborele European” al anului 2020

Published

on

© CaleaEuroepana-Zaim Diana

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, susține România în competiția ”Arborele European” al anului 2020. Țara noastră fiind finalistă în cadrul acestei ediții cu un brad multisecular cu vârsta de peste 500 de ani.

Costel Alexe transmite un mesaj tuturor românilor pentru a vota bradul românesc în această competiție.

”Prin urmare, adresăm un apel tuturor românilor din țară și celor ce sunt departe de casă, tuturor celor ce stiu ce înseamnă perseverența, competiția și performanța, din domeniile culturii, sportului, educației, cercetării, massmedia, tuturor celor ce știu ce înseamnă greul, celor ce desfășoară activități de care depindem zi de zi, tuturor celor care iubesc această țară, tuturor vocilor României să sprijiniți prin votul dvs. România este în finala competiției Arborele European al Anului 2020. Țara noastră merită să fie câștigătoarea trofeului European Tree of the Year.”

Puteți vota arborele european al anului 2020, aici.

Câștigătorul concursului European Tree of the Year 2020 va fi anunțat în data de 17 martie, în cadrul festivității de premiere de la Palatul Parlamentului European din Bruxelles.

”Votați în număr cât mai mare Bradul Românesc Multisecular!”, transmite Costel Alexe în mesajul postat pe pagina de Facebook.


Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alți 14 copaci de pe continent, anunțată pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului.

© Paul Bordaș/ www.treeoftheyear.org

Bradul multisecular – parnicul Cibinului din România, concurează pentru statutul de Arborele Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări.

Printre ei se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Bradul are și o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

”Pe valea Cibinului, trăia un păstor care avea 10 oi. Într-o zi furtunoasă, păstorul a adăpostit oile sub coroana unui brad şi a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise, dar oile dispăruseră. Păstorul l-a rugat pe Dumnezeu, să-i găsească animalele pierdute. Adormind, a visat că bradul crescuse foarte înalt şi gros. Trezindu-se, visul deveni realitate. Tânărul se urcă în vârful bradului și văzu oile. Întors acasă, i-a povestit mamei miracolul, iar sătenii au hotărât să ocrotească bradul legendar”, spune legenda.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending