Malta, Italia, Franța și Germania au convenit asupra unui sistem de gestionare în comun a migranților care ajung în Mediterana, până la introducerea unui sistem permanent la nivelul întregii Uniuni Europene (UE), potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.
Cele patru state membre ale UE au convenit asupra unui sistem temporar în cadrul unei reuniuni pe tema migrației între miniștrii afacerilor interne, organizată la Malta și mediată de președinția finlandeză a Consiliului UE.
,,Solidaritatea europeană cu Italia și Malta se concretizează: am ajuns la un acord pentru a prezenta celor 28 un mecanism de gestionare a debarcărilor migranților salvați în Mediterana.
Solicit tuturor statelor membre să ni se alăture pentru demnitate și responsabilitate”, a transmis ministrul maltez al afacerilor interne într-o postare pe Twitter.
La solidarité européenne avec l’Italie et Malte prend forme : un accord a été trouvé pour présenter aux 28 un mécanisme de gestion des débarquements de migrants sauvés en Méditerranée.
J’appelle l’ensemble de États-membres à nous rejoindre pour la dignité et la responsabilité. pic.twitter.com/etGZCGSdwe— Christophe Castaner (@CCastaner) September 23, 2019
© European Union, 2019
Planurile convenite de Franța, Italia, Germania și Malta vor fi prezentate celorlalte state membre ale UE în cadrul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor interne programată pentru 8 octombrie.
Statele membre vor avea atunci ocazia de a conveni, de a propune amendamente la documentul de poziție sau de a-l respinge integral.
Ce cuprinde propunerea?
Miniștrii de resort nu au oferit detalii despre conținutul documentului de poziție convenit luni, părțile dorind să prezinte propunerea celorlalte state membre ale UE înainte de a o face publică, relatează Times of Malta.
Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, prezent la reuniunea informală din Malta, a descris acordul drept ,,un set structural de aranjamente ulterioare debarcării”, potrivit unei postări pe Twitter.
Today we have made good progress towards a predictable and structural set of arrangements following disembarkation. I call on all Member States to join: this is a responsibility for all of us and we need to address it collectively. #migrationEU https://t.co/ym9btxTSVl pic.twitter.com/KXANkrE01y
— Dimitris Avramopoulos (@Avramopoulos) September 23, 2019
În cadrul conferinței de presă de după reuniune, înaltul oficial european a precizat că toată lumea este de acordul cu faptul că ,,abordarea ad-hoc actuală, constând în coordonarea eforturilor de solidaritate de către Comisie de fiecare dată când o navă cu migranți este pe mare, este pur și simplu nesustenabilă”.
În acest sens, Avramopoulos și-a reiterat convingerea că ,,singura soluție viabilă pe termen mediu este o soluție structurală, permanentă, încorporată în sistemul european de azil”. Comisarul european a făcut un apel către statele membre pentru a se alătura eforturilor de instituire a unui mecanism de solidaritate mai previzibil, deoarece acest lucru ,,este o responsabilitate pentru noi toți și trebuie să o abordăm colectiv”.
Până în momentul în care statele membre vor găsi soluția potrivită, Comisia Europeană și agențiile UE, precum și ,,eu însumi personal”, vor continua să ofere sprijin activ, operațional, financiar și politic pentru ,,toate statele membre sub presiune aflate pe rutele migratorii Mediterana”, a mai adăugat Avramopoulos.
Potrivit publicației malteze citate mai sus, discuțiile s-au concentrat pe introducerea unor dispoziții de relocare automată a migranților aduși în Malta sau Italia, precum și asupra criterilor de eligibilitate a migranților în scopul relocării. Ministerul Afacerilor Interne a declarat că, în cadrul reuniunii din 8 octombrie, statele membre ale UE vor avea posibilitatea de a se oferi voluntare pentru debarcarea sau relocarea migranților pe teritoriul lor. Potrivit aceleiași surse, comunicatul instituției ar sugera și faptul că documentul de poziție include o formă de „mecanism bazat pe praguri” pentru a asigura că țările din linia întâi, cum ar fi Malta și Italia, nu sunt copleșite de sosirile migranților.
Criticii susțin că actualul sistem european privind azilul, care funcționează în baza Acordului de la Dublin, reprezintă o povară nedreaptă asupra țărilor de frontieră mediteraneene precum Italia, Malta, Grecia și Spania, care, conform regulilor, sunt responsabile cu prelucrarea cererilor de azil și, totodată, a găzduirii migranților, fiind statele de intrare pentru aceștia. Deficiențele Regulamentului de la Dublin în ceea ce privește o împărțire echitabilă a responsabilității între statele membre au fost evidențiate de criza refugiaților care a determinat supraaglomerarea și depășirea capacității de gestionare a sosirilor ilegale, neregulate în taberele pentru refugiați din Italia, Malta, Grecia sau Spania. Situația s-a agravat și a generat o atmosferă tensionată la nivel european când mai multe state central-europene au refuzat soluția propusă de Comisia Europeană privind instituirea unui sistem de distribuire pe cote a refugiaților, invocând argumente legate de lipsa capacității de gestionare și integrare a noilor veniți, securitate sau diferențe cultural-religioase marcante.
În acest sens, deși acordul convenit la Malta nu este decât o soluție temporară până când statele membre vor cădea de acord cu reformarea sistemului european de azil, este de așteptat, ca în măsura în care va fi acceptat, să ușureze povara statelor de coastă care sunt prima destinație a navelor care salvează migranți de pe rutele migratorii din Marea Mediterană.
