Miniștrii de interne din cinci țări ale UE se întâlnesc luni, 23 septembrie, la Malta pentru a încerca să găsească o soluție privind constituirea unui mecanism de distribuire între statele membre a migranților salvați din apele Mării Mediterane, informează Agerpres.
Ministrul de interne maltez, Michael Farrugia l-a invitat pe noul său omolog italian precum și pe miniștrii de interne din Germania, Franța și Finlanda, care deține președinția Consiliului UE, să se reunească la Malta în speranța de a cădea de acord asupra unor noi reguli care să stabilească modul în care UE va gestiona migranții salvați din apele Mării Mediterane. Malta, cea mai mică țară din UE, se află pe ruta migrației din Mediterana Centrală care se întinde din Libia spre Europa.
Până la mijlocul anului trecut, Malta a avut un acord cu Italia pentru ca vecinul mai mare să preia migranții debarcați pe insulă, însă Matteo Salvini, fostul ministru de interne care avea o abordare anti-imigrație, a retras Italia din acord și a închis porturile italiene pentru navele de salvare. Malta a urmat exemplul Italiei și și-a închis porturile motivând că teritoriul său foarte mic nu mai poate găzdui alți solicitanți de azil, pe lângă cei aproximativ 2000 acceptați în 2018, relatează sursa citată.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, au convenit, după vizita de miercurea trecută a oficialului francez la Roma, că politica de azil a UE este ,,ineficientă” și trebuie reformată. Odată cu instalarea noului guvern, Italia şi-a flexibilizat politica în materie de migraţie şi şi-a redeschis porturile pe care fostul ministru de interne Matteo Salvini le închisese pentru migranţii salvaţi pe mare.
Macron a menționat că politica de azil, privind imigrația, are nevoie de mai multă solidaritate, spirit uman, dar și eficiență, iar Franţa şi Italia vor apăra de acum încolo în UE ,,o poziţie comună pentru ca toate ţările să participe de o manieră sau alta” la primire ,,sau să fie penalizate financiar”. La rândul său, Conte a transmis într-un mesaj pe Facebook că va cere renegocierea Regulamentului de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina gestionării cererilor de azil.
Criticii săi susțin că actualul sistem reprezintă o povară nedreaptă asupra țărilor de frontieră mediteraneene precum Italia, Malta, Grecia și Spania, care, conform regulilor, sunt responsabile cu prelucrarea cererilor de azil și, totodată, a găzduirii migranților, fiind statele de intrare pentru aceștia. Deficiențele Regulamentului de la Dublin în ceea ce privește o împărțire echitabilă a responsabilității între statele membre au fost evidențiate de criza refugiaților care a determinat supraaglomerarea și depășirea capacității de gestionare a sosirilor ilegale, neregulate în taberele pentru refugiați din Italia, Malta, Grecia sau Spania. Situația s-a agravat și a generat o atmosferă tensionată la nivel european când mai multe state central-europene au refuzat soluția propusă de Comisia Europeană privind instituirea unui sistem de distribuire pe cote a refugiaților, invocând argumente legate de lipsa capacității de gestionare și integrare a noilor veniți, securitate sau diferențe cultural-religioase marcante.
În acest sens, reuniunea informală a miniștrilor de externe și de interne de la Paris din iulie a reprezentat o încercare de detensionare a situației și un pas înainte spre instituirea unui ,,mecanism european de solidaritate”: 15 state membre au fost de acord în principiu cu introducerea unui asemenea mecanism pentru alocarea migranților la nivelul UE, la inițiativa Franței și Germaniei.
Croația, Finlanda, Franța, Irlanda, Germania, Lituania, Luxemburg și Portugalia au declarat că vor participa „activ”.
În ultimele 15 luni, organizațiile neguvernamentale au adus în Italia și Malta aproximativ 2.200 de migranți salvați pe mare. Germania a preluat 225 de persoane, în jur de 10% dintre acestea.
La întâlnirea de luni de la Malta, reprezentanții celor cinci state membre vor încerca să stabilească unde ar putea fi relocați cei salvați pe ruta din Mediterana Centrală – și dacă măsura s-ar aplica doar celor care fug de război și persecuție sau și migranților economici.
Conform informaţiilor de presă, Franţa şi Germania ar accepta să primească fiecare 25% dintre migranţii salvaţi, iar Italia 10%, deoarece a primit deja foarte mulți migranți în anii precedenți, transmite Agerpres.
De asemenea, va trebui să se stabilească dacă selecţia între persoanele eligibile la drept de azil şi migranţii zişi ‘economici’, care nu au vocaţia de a rămâne în Europa, va fi întreprinsă încă de la sosirea pe continent (aşa cum doreşte Franţa) sau în ţara de destinaţie.
Un alt punct ce trebuie lămurit se referă la noţiunea de ,,cel mai apropiat” port, prevăzută de dreptul maritim internaţional. Italia pledează pentru o ,,rotaţie” a porturilor de primire (care ar include Marsilia, de pildă), pentru reducerea presiunii asupra ţărilor din sud, dar Franţa se arată reticentă faţă de această soluţie.
Însă discuțiile vor fi doar de principiu potrivit declarațiilor ministrului de interne al Germaniei, de săptămâna trecută, care spunea că nu se vor încheia acorduri obligatorii cu privire la cote în cadrul reuniunii din Malta, acest lucru fiind ,,o muncă grea”. Totuși, Seehofer și-a exprimat speranța că ,,cele mai mari trei țări ale UE vor fi locomotiva la care mai multe alte state membre își pot cupla vagoanele”, relatează Deutsche Welle.
Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, va participa, de asemenea, la discuțiile din Malta.
