Connect with us

U.E.

Franța, Germania și Italia vor încerca să fie, la Malta, ,,locomotiva la care celelalte state membre își vor cupla vagoanele” în privința instituirii unui mecanism de distribuire a migranților

Published

on

© www.thetoc.gr

Miniștrii de interne din cinci țări ale UE se întâlnesc luni, 23 septembrie, la Malta pentru a încerca să găsească o soluție privind constituirea unui mecanism de distribuire între statele membre a migranților salvați din apele Mării Mediterane, informează Agerpres.

Ministrul de interne maltez, Michael Farrugia l-a invitat pe noul său omolog italian precum și pe miniștrii de interne din Germania, Franța și Finlanda, care deține președinția Consiliului UE, să se reunească la Malta în speranța de a cădea de acord asupra unor noi reguli care să stabilească modul în care UE va gestiona migranții salvați din apele Mării Mediterane. Malta, cea mai mică țară din UE, se află pe ruta migrației din Mediterana Centrală care se întinde din Libia spre Europa. 

Până la mijlocul anului trecut, Malta a avut un acord cu Italia pentru ca vecinul mai mare să preia migranții debarcați pe insulă, însă Matteo Salvini, fostul ministru de interne care avea o abordare anti-imigrație, a retras Italia din acord și a închis porturile italiene pentru navele de salvare. Malta a urmat exemplul Italiei și și-a închis porturile motivând că teritoriul său foarte mic nu mai poate găzdui alți solicitanți de azil, pe lângă cei aproximativ 2000 acceptați în 2018, relatează sursa citată.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, au convenit, după vizita de miercurea trecută a oficialului francez la Roma, că politica de azil a UE este ,,ineficientă” și trebuie reformată. Odată cu instalarea noului guvern, Italia şi-a flexibilizat politica în materie de migraţie şi şi-a redeschis porturile pe care fostul ministru de interne Matteo Salvini le închisese pentru migranţii salvaţi pe mare.

Macron a menționat că politica de azil, privind imigrația, are nevoie de mai multă solidaritate, spirit uman, dar și eficiență, iar  Franţa şi Italia vor apăra de acum încolo în UE ,,o poziţie comună pentru ca toate ţările să participe de o manieră sau alta” la primire ,,sau să fie penalizate financiar”. La rândul său, Conte a transmis într-un mesaj pe Facebook că va cere renegocierea Regulamentului de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina gestionării cererilor de azil. 

Criticii săi susțin că actualul sistem reprezintă o povară nedreaptă asupra țărilor de frontieră mediteraneene precum Italia, Malta, Grecia și Spania, care, conform regulilor, sunt responsabile cu prelucrarea cererilor de azil și, totodată, a găzduirii migranților, fiind statele de intrare pentru aceștia. Deficiențele Regulamentului de la Dublin în ceea ce privește o împărțire echitabilă a responsabilității între statele membre au fost evidențiate de criza refugiaților care a determinat supraaglomerarea și depășirea capacității de gestionare a sosirilor ilegale, neregulate în taberele pentru refugiați din Italia, Malta, Grecia sau Spania. Situația s-a agravat și a generat o atmosferă tensionată la nivel european când mai multe state central-europene au refuzat soluția propusă de Comisia Europeană privind instituirea unui sistem de distribuire pe cote a refugiaților, invocând argumente legate de lipsa capacității de gestionare și integrare a noilor veniți, securitate sau diferențe cultural-religioase marcante. 

În acest sens, reuniunea informală a miniștrilor de externe și de interne de la Paris din iulie a reprezentat o încercare de detensionare a situației și un pas înainte spre instituirea unui ,,mecanism european de solidaritate”: 15 state membre au fost de acord în principiu cu introducerea unui asemenea mecanism pentru alocarea migranților la nivelul UE, la inițiativa Franței și Germaniei. 

Croația, Finlanda, Franța, Irlanda, Germania, Lituania, Luxemburg și Portugalia au declarat că vor participa „activ”. 

Săptămâna trecută, ministrul de interne german Horst Seehofer, a declarat că Germania este dispusă să preia 25% din totalul celor salvați pe mare de organizații private și aduși pe uscat în Italia sau Malta. Anticipând criticile pe fondul anunțului său, Seehofer a precizat că numărul persoanelor care vor fi primite în Germania va fi mic. 

În ultimele 15 luni, organizațiile neguvernamentale au adus  în Italia și Malta aproximativ 2.200 de migranți salvați pe mare. Germania a preluat 225 de persoane, în jur de 10% dintre acestea. 

La întâlnirea de luni de la Malta, reprezentanții celor cinci state membre vor încerca să stabilească unde ar putea fi relocați cei salvați pe ruta din Mediterana Centrală  – și dacă măsura s-ar aplica doar celor care fug de război și persecuție sau și migranților economici. 

Conform informaţiilor de presă, Franţa şi Germania ar accepta să primească fiecare 25% dintre migranţii salvaţi, iar Italia 10%, deoarece a primit deja foarte mulți migranți în anii precedenți, transmite Agerpres.

De asemenea, va trebui să se stabilească dacă selecţia între persoanele eligibile la drept de azil şi migranţii zişi ‘economici’, care nu au vocaţia de a rămâne în Europa, va fi întreprinsă încă de la sosirea pe continent (aşa cum doreşte Franţa) sau în ţara de destinaţie.

Un alt punct ce trebuie lămurit se referă la noţiunea de ,,cel mai apropiat” port, prevăzută de dreptul maritim internaţional. Italia pledează pentru o ,,rotaţie” a porturilor de primire (care ar include Marsilia, de pildă), pentru reducerea presiunii asupra ţărilor din sud, dar Franţa se arată reticentă faţă de această soluţie.

Însă discuțiile vor fi doar de principiu potrivit declarațiilor ministrului de interne al Germaniei, de săptămâna trecută, care spunea că nu se vor încheia acorduri obligatorii cu privire la cote în cadrul reuniunii din Malta, acest lucru fiind ,,o muncă grea”. Totuși, Seehofer și-a exprimat speranța că ,,cele mai mari trei țări ale UE vor fi locomotiva la care mai multe alte state membre își pot cupla vagoanele”, relatează Deutsche Welle

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, va participa, de asemenea, la discuțiile din Malta.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PPE

Primul est-european în fruntea PPE: Donald Tusk a fost ales președintele Partidului Popular European

Published

on

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a fost ales președintele Partidului Popular European, cea mai mare familie politică pan-europeană, devenind primul est-european deținător al acestei funcții.

Tusk, singurul candidat, a fost ales cu 93% din voturi la Congresul PPE de la Zagreb.

Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit. Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

În discursul său de candidatură, Donald Tusk, Președintele în exercițiu al Consiliului European până la 30 noiembrie, a făcut un apel către la unitate pe câmpul de luptă politic în care popularii europeni se opună ”populismului iresponsabil” printr-o abordare a ”popularității responsabile”.

Într-un discurs de 15 minute încheiat în aplauzele delegaților care îl vor confirma miercuri seară ca nou președinte al PPE, Tusk le-a reamintit popularilor europeni că au câștigat alegerile europene și că cetățenii au nevoie de certitudini din partea oamenilor politici că nu vor fi abandonați.

”În ciuda tendințelor actuale, predicții negative și eforturi ale oponenților noștri, noi am câștigat din nou alegerile pentru Parlamentul European. Nu lăsați pe nimeni să vă spună că cei care au câștigat sunt pierzători. Întotdeauna poate fi mai bine, dar nimeni nu poate opri să mergem cu capul sus”, a spus Tusk.

Viitorul președinte al PPE a mulțumit actualui lider al popularilor europeni, Joseph Daul, glumind în stilul său caracteristic.

”Permite-mi să își mulțumesc și pentru încrederea acordată. Tu ai fost cel care, acum mai bine de un an, a venit la mine cu sugestia de a deveni succesorul tău și ai avut grijă atât de bună de această idee încât am rămas singurul candidat. Acesta este un alt exemplu de eficiență extraordinară. Și uite, iată-mă aici, la dispoziția voastră”, a spus Tusk, cel care va deveni primul est-european în funcția de președinte al Partidului Popular European.

Vorbind despre proiectul său politic, fostul prim-ministru polonez a spus că prin candidatura sa nu este creată o ”revoluție generațională”, însă a făcut referire la nevoia de ”identitate” și de ”securitate”, care nu și-au pierdut din relevanță.

”Astăzi, mai mult ca în trecut, frica este cea care joacă cel mai mare rol în politică. În momentele de incertitudine (…) oamenii vor să fie siguri că cei de la putere nu îi vor abandona. Vor un sentiment de siguranță și securitate”, a spus Tusk, vorbind despre nevoile cetățenilor de a se regăsi în ordine, armonie și înțelegere a lumii ce îi înconjoară.

În continuare, președintele în exercițiu al Consiliului European a subliniat puternic nevoia de înrădăcinare în tradiții și cultură pentru a justifica ”genele” creștin-democrației europene, baza ideologică a Partidului Popular European. Pe de altă parte, Donald Tusk a lansat și o critică indirectă pentru prim-ministrul maghiar Viktor Orban, al cărui partid este auto-suspendat din PPE din cauza derapajelor de la statul de drept, pentru a recurge la coexistența între securitate și valorile democratice.

”Aceasta este esența dezbaterii noastre interne în cadrul Partidului Poporului European. Aș dori să o încheiem cât mai repede cu o concluzie evidentă. Nu vom sacrifica valori precum libertățile civice, statul de drept și decența într-o viață publică pe altarul securității și ordinii, deoarece pur și simplu nu este nevoie. Pentru că nu se exclud una pe cealaltă. Cine nu este în măsură să o accepte, se plasează de facto în afara familiei noastre”, a spus Donald Tusk

Mai mult, Tusk a făcut o tranziție între acest fundament ideologic al PPE și discuțiile pe care le-a avut cu Papa Francisc recent cu accent pe identitatea popularilor europeni.

Acum câteva săptămâni l-am vizitat pe Papa Francisc. I-am spus că voi candida la funcția de președinte al PPE. Mi-a aruncat o privire lungă și m-a întrebat dacă vom reuși să facem distincția între populism și popularitate (n.r. – popolarismo). Cred că știți bine ce avea în minte. Dacă nu, citiți câteva dintre scrierile Papei Francisc, sunteți creștin-democrați până la urmă. (…) Așadar, să stăm cu toții împreună pe acest important câmp de luptă politic, pe de o parte partide de populism iresponsabil, pe de altă parte, partidul nostru de popularitate responsabilă. După cinci ani, m-am săturat să fiu șeful birocraților europeni. Sunt gata să lupt. Și sper că și voi sunteți”, și-a încheiat Tusk discursul, în aplauzele sălii.

Discursul lui Donald Tusk este disponibil aici.

Fost prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk este al doilea președinte din istoria Consiliului European și politicianul est-european cu cea mai înaltă funcție ocupată la nivel instituțional european.

Donald Tusk a devenit, după alegerile de miercuri din cadrul Congresului PPE, primul est-european în funcția de președinte al Partidului Popular European. În ciclul instituțional al Uniunii Europene pentru perioada 2019-2014, PPE-ul deține cel mai mare număr de mandate în Parlamentul European (182), funcția de președinte al Comisiei Europene (prin Ursula von der Leyen), precum și cel mai mare număr de comisari europeni – zece

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Continue Reading

Maria Grapini

Eurodeputatul Maria Grapini, moment de reculegere, în PE, în memoria victimelor căzute la Revoluția din 1989

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Eurodeputatul Maria Grapini (PSD, S&D) a ținut un moment de reculegere în memoria victimelor căzute la Revoluția din 1989, în cadrul Conferinței ,,România la 30 ani de la Revoluție”, eveniment organizat și găzduit de aceasta în Parlamentul European. 

,,Propun să ținem un moment de reculegere în memoria celor căzuți la Revoluție pentru ca noi să avem drepturi”, a spus eurodeputatul român, care a dat cuvântul unor invitați care au prezentat viziunea lor despre transformarea României atât din perspectiva unor observatori interni, cât și internaționali. 

Maria Grapini a organizat marți, în Parlamentul European de la Bruxelles, un eveniment menit să arate Europei transformările prin care a trecut țara noastră, prin prisma realităților pozitive și a drumului nou deschis atunci.

În cadrul evenimentului au fost prezenți reprezentanții misiunilor diplomatice, profesori, români din diaspora, reprezentanți ai revolutionarilor, delegați ai Academiei Române.

În acest context, a luat cuvântul eurodeputatul social-democrat Carmen Avram care a vorbit despre impactul imediat al Revoluției din 1989 asupra cetățenilor români, făcând referire la un exemplu personal, din familia sa. 

,,La auzul veștii privind moartea soților Ceaușescu, tatăl meu a căzut în genunchi, avea capul în mâini și spunea <<în sfârșit s-a terminat >>. Statele democratice ai vechi au considerat o barbarie modul în care am procedat, dar trebuie să trăiești zeci de ani în acel regim criminal, care ne-a sărăcit, care ne-a umilit, care ne-a înspăimântat cu Securitatea, ca să înțelegi de ce ne bucuram la acel Crăciun de 24 decembrie 1989 de moartea acelor oameni”. 

De asemenea, aceasta a punctat și câteva aspecte legate de parcursul de construcție democratică al României. 

,,Au trecut 30 de ani și s-au întâmplat multe cu noi, iar în opinia mea, ce am câștigat atunci a fost dreptul de a avea drepturi. Drumul libertății a fost greu pentru noi și încă mai avem personaje care vor înapoi în acele vremuri, care cer dispariția unui partid democratic și exilarea membrilor lui în munți, însă știu sigur că vom ajunge la România aceea perfectă pe care am visat-o cu toții acum 30 de ani. Majoritatea românilor înțeleg perfect ce înseamnă și se raportează cu convingere la niște principii care ne sunt foarte dragi, principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Nu este nevoie decât să ne uităm o fărâmă de clipă înapoi pentru a înțelege că atunci noi am ales calea cea dreaptă și, de fapt, calea unică a democrației și a drepturilor ei”, a explicat eurodeputatul Carmen Avram. 

Despre percepția actorilor străini asupra dezvoltării post-comuniste a României a vorbit, în limba română, și Secretarul I din cadrul Reprezentanței Permanente a Japoniei la Uniunea Europeană. 

,,Ne face o mare onoare, nouă și guvernului Japoniei, să împărtășim cu dumneavoastră momentul de comemoare a 30 de ani de la Revoluția din 1989. Eu nu cunosc România de acum 30 de ani, ci doar de 19 ani, iar schimbarea societății este remarcabilă astăzi și știu de la colegii din ambasadele europene de la București că doresc să-și prelungească mandatele pentru că viața acolo este mai bună decât s-au așteptat. Europenii și alții trebuie să știe mai multe despre România și poporul român. Guvernele noastre au colaborat după 1989 pentru dezvoltarea țării și pentru promovarea democrației, precum și pentru schimbarea economiei românești într-o economie de piață”. Investitorii japonezi sunt mai interesați astăzi de România și consideră mai ales București și Cluj-Napoca un hub. Avem mai mult de 150 de firme și 50 de fabrici japoneze în România, Japonia considerând țara voastră un partener important și în domeniul IT. La nivel interguvernamental discutăm despre un parteneriat strategic care sper că va fi încheiat curând”,  fost mesajul transmis de Secretarul I al misiunii diplomatice a Japoniei la UE. 

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, la Congresul PPE de la Zagreb: Donald Tusk, un politician de dreapta autentic și un bun prieten al României, va prelua începând de astăzi funcția de președinte PPE

Published

on

© Cristian Busoi / Facebook

Donald Tusk, un politician de dreapta autentic și un bun prieten al României, va va prelua începând de astăzi funcția de președinte al Partidului Popular European, a scris europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

”Domnia sa va fi confirmat în această funcție la Congresul PPE, care a început la Zagreb și la care am onoarea să particip alături de președintele României, Klaus Iohannis și delegația deputaților PNL din Parlamentul European”, a mai spus Bușoi.

Congresul Partidului Popular European (PPE), în care va fi aleasă noua conducere a celei mai mari formaţiuni politice paneuropene, începe miercuri la Zagreb.

Peste 2.000 de delegați din 40 de țări europene, vor fi prezenți în capitala Croației, precum și importanți lideri europeni, între care Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Klaus Iohannis, președintele României, Ludovic Orban, premierul României, sau Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene.

Donald Tusk este singurul candidat înscris pentru postul de preşedinte al PPE şi urmează a fi validat miercuri după-amiază de delegaţii la congresul de la Zagreb. El va deveni primul est-european în această funcţie care, de la fondarea PPE în 1976, a fost deţinută de doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

Cristian Bușoi a amintit și că în cea de-a doua zi a evenimentului, delegații îi vor alege pe cei zece vicepreședinți și trezorierul.

Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

”Mâine dimineața va fi votul pentru alegerea în funcția de vicepreședinte al PPE a colegului nostru Siegfried Mureșan, un politician cu o experiență parlamentară bogată, care a reușit să își impună proiectele în Parlamentul European și care are anvergura necesară să se bată pentru România și pentru români”, a explicat eurodeputatul român.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending