Connect with us

U.E.

Final amar pentru președinția bulgară a Consiliului UE: Franța și Olanda au blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia și Albania, tratative amânate până în iunie 2019

Published

on

Țările membre ale Uniunii Europene au convenit marți să amâne decizia de a începe discuțiile de aderare cu Macedonia și Albania până anul viitor, cu condițiile ca cele două țări balcanice să efectueze mai multe reforme, îndeosebi în direcția combaterii corupției și a luptei împotriva crimei organizate, se arată în documentul concluziilor Consiliului Afaceri Generale desfășurat la Luxemburg. Conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii al lui Jean-Claude Juncker și a fost una dintre temele principale ale președinției bulgare la Consiliul UE.

Foto: Consilium.europa.eu

Reuniunea miniștrilor afacerilor europene din statele UE, ultima sub președinția bulgară a Consiliului, s-a încheiat astfel fără a oferi o perspectivă în plus pentru integrarea europeană a celor două țări menționate, inclusiv în pofida faptului că Macedonia a ajuns la un acord istoric cu Grecia cu privirea la modificarea numelui țării.

Miniștrii afacerilor europene din UE s-au încurcat într-o dezbatere amară privind deschiderea negocierilor, deoarece Franța și Olanda, susținute și de Danemarca, au continuat să se opună în a da undă verde celor două țări și au solicitat măsuri suplimentare în combaterea corupției și a crimei organizate”, notează EU Observer.

Luni, mai mulți diplomați europeni precizaseră că Franța și Olanda s-ar putea opune unei decizii de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia, în contextul în care cele două țări așteaptă continuitatea semnalului de deschidere către extindere lansat de Comisia Europeană.

Potrivit concluziilor transmise CaleaEuropeana.ro, ”Consiliul a decis să răspundă în mod pozitiv progresului înregistrat” de către Macedonia și Albania și ”a stabilit calea către deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019” cu cele două țări.

Semnalele rezervate dinspre Paris și Haga survin în contextul în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a efectuat o vizită diplomatică istorică în regiune, deplasări pregătite de intenții politice precum strategia executivului european privind ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest sau de fixarea termenului anului 2025 pentru ca anumite state din regiune să poată adera la Uniune.

Mai mult, conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a reprezentat o prioritate pentru președinția bulgară a Consiliului UE în al cărei mandat a avut loc, la Sofia, și primul summit UE-Balcanii de Vest după 15 ani.

Citiți și Declaraţia Summitului de la Sofia reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest

În schimb, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana, anunțate pentru iunie 2019, ar putea fi realizată sub președinția României la Consiliul Uniunii Europene, ce se va desfășura între 1 ianuarie – 30 iunie 2019.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete

Published

on

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.

“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.

“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.

Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.

Continue Reading

U.E.

Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune

Published

on

© European Union 2024

Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând un mesaj pe sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

“La 1 mai 2004, UE a devenit mai puternică. Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la UE. Astăzi, marcăm această etapă istorică și sărbătorim 20 de ani împreună”, a transmis Consiliul UE, pe X.

“Se împlinesc 20 de ani de când familia noastră europeană s-a mărit. Extinderea istorică din 2004 a adus noi oportunități și o mai mare prosperitate pentru cetățenii din întreaga noastră Uniune. În această seară, în timp ce clădirea noastră strălucește, sărbătorim două decenii de unitate și progres”, a precizat și Ursula von der Leyen, într-un mesaj acompaniat de o fotografie cu clădirea Comisiei Europene pe care a fost proiectat mesajul “#20YearsTogether”.

Un mesaj aparte a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a difuzat pe X un scurt videoclip de la momentul arborării pentru prima dată a drapelelor celor zece state în fața sediului Parlamentului European. Videoclipul a fost însoțit de un mesaj identic – “Felicitări cu ocazia celei de-a 20-a aniversări” – scris cele zece limbi oficiale ale țărilor care au aderat la 1 mai 2004.

“Anul 2004 a marcat reunificarea unui continent divizat. În această seară sărbătorim 20 de ani de la aderarea la UE a Cehiei, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei”, a scris și președintele Consiliului European, Charles Michel, tot pe X.

 

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie a anului 2023, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Cătălin Predoiu: România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens

Published

on

© MAI

România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens, a afirmat ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu, în cadrul Conferinței Ministeriale privind operaţionalizarea Pactului privind migraţia şi azilul, organizată de Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 29-30 aprilie, la Gent. 

În cadrul conferinței, reprezentantul României a subliniat complexitatea noii legislații în domeniul migrației și azilului și importanța unei bune planificări a măsurilor de implementare și alocare a resurselor operaționale și financiare corespunzătoare. Ministrul Afacerilor Interne a evidențiat eforturile României pentru a asigura securitatea spațiului de liberă circulație, după ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne, pe 31 martie.

Demnitarul român a evocat rezultatele pozitive ale Proiectului Pilot derulat de România la frontiera cu Serbia, începând din martie 2023, precum și transformarea colaborării fructuoase cu Comisia și Agențiile UE, într-un nou Cadru de Cooperare.

Totodată, în cadrul intervenției sale, domnul Cătălin Predoiu a semnalat lansarea de către România a unei inițiative de consolidare a cooperării regionale pentru combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, împreună cu Comisia Europeană și statele din regiune – Grecia – Bulgaria –  Ungaria – Slovacia – Austria.

După mulți ani de negocieri, ne apropiem foarte repede de momentul așteptat – intrarea în vigoare a reformei sistemului privind migrația și azilul. Această reformă istorică nu ar trebui să fie adoptată doar pe hârtie, ci să schimbe fundamental modul în care lucrăm în teren, la frontiere și pe teritoriul nostru.  Atenția se mută acum pe implementarea acestor reforme, iar Conferința de la Gent reprezintă primul pas important în acest proces. Am avut, în ultima perioadă de timp, mai multe întâlniri cu omologii mei și acest subiect a figurat mereu pe ordinea de zi. Implicarea tuturor actorilor relevanți, la nivel politic, operațional și tehnic este esențială pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor urmărite, în sinergie cu sprijinul financiar adecvat.  România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens. 

În anticiparea implementării reformei, pe parcursul anului 2023, împreună cu Comisia Europeană și Agențiile UE am derulat un Proiect Pilot la frontiera cu Serbia și am demonstrat cum o foarte bună practică poate prevala, uneori, unei legislații imperfecte, care va fi  în curând înlocuită.  Implicarea noastră în această inițiativă a fost în concordanță cu pașii activi pe care țara noastră îi întreprinde în cadrul eforturilor regionale de reducere a fluxurilor de migrație ilegală și de consolidare a securității frontierelor externe.  Acest instrument a fost foarte util și acțiunile preventive au contribuit la reducerea cu 97% a fluxurilor de migrație ilegală, iar numărul depistărilor de intrări ilegale a scăzut cu 50%. Rezultatele pozitive ale Proiectului Pilot ne-au încurajat să continuăm. Am făcut un nou pas prin transformarea colaborării fructuoase cu Comisia și agențiile UE, într-un nou Cadru de Cooperare, pe care deja avem un ritm foarte bun de implementare și înregistrăm progrese”, a afirmat ministrul Cătălin Predoiu. 

Evenimentul a reunit miniștrii de interne sau de migrație din statele membre UE și din țările asociate Schengen, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Agențiilor UE relevante.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO29 mins ago

SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete

U.E.39 mins ago

Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune

POLITICĂ1 hour ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Cătălin Predoiu: România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens

ROMÂNIA12 hours ago

România și Germania au marcat, în premieră, Ziua Prieteniei româno-germane. Ambasadorul Peer Gebauer, decorat de președintele Iohannis pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen afirmă că va crea postul de comisar european pentru apărare dacă va fi realeasă președintă a Comisiei Europene

ROMÂNIA18 hours ago

România are șansa să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază Alexandru Rafila, care speră că va demara licitația cel târziu în august

JAPONIA19 hours ago

UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană investighează încălcarea de către Facebook și Instagram a Actului legislativ privind serviciile digitale

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Au fost lansate două instrumente de alertă în temeiul Actului privind serviciile digitale și al Actului privind piețele digitale

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL7 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.1 week ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending