SECURITATE
Oficial rus: Elementele scutului antiracheta din Romania nu au potential antirusesc
Published
12 years agoon
By
REDACTIAElementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a spus primul adjunct al Sefului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, informeaza Agerpres, potrivit Hotnews.
“Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Gherasimov in cadrul unei conferinte internationale organizate la Moscova, Missile Defense Factor in Establishing New Security Environment.
O conferinta de trei zile, organizata de Ministerul Rus al Apararii, la care participa mai mult de 200 de specialisti militari si experti din peste 50 de tari, cu participarea NATO si OSCE si care este folosita ca platforma pentru ca pozitia rusa privind scutul antiracheta in Europa sa fie cat mai bine auzita inaintea summit-ului NATO de la Chicago.
Pe de alta parte, secretarul Consiliului Rus de Securitate, Nicolai Patrusev sustine ca pana in 2018-2020, cand proiectul antiracheta intra in fazele trei si patru, in Europa ar fi suficiente capabilitati antiracheta pentru a fi capabile sa intercepteze o parte dintre rachetele balistice intercontinentale ale Rusiei si rachete balistice lansate de pe submarinele rusesti.
Potrivit Ria Novosti, Patrusev a spus ca, fara participarea Rusiei, scutul antiracheta amplasat in Europa va duce la un dezechilibru al stabilitatii regionale si mondiale, un punct de vedere binecunoscut al Kremlinului. “Refuzul de a discuta conditiile in care Rusia ar putea primi garantii legale ca sistemul nu este indreptat impotriva Rusiei ne intareste convingerile ca scopul real al acestui sistem de aparare antiracheta poate fi diferit de ceea ce se spune”, a adaugat oficialul rus.
Sursa: HotNews.ro
Foto: army-technology.com
You may like
SUA condamnă legislația georgiană de sorginte rusească privind ”influența străină”: Reduce la tăcere vocile critice. Traiectoria occidentală a Georgiei este în pericol
Marcând 20 de ani de la aderare, Polonia anunță că va găzdui un summit privind relațiile UE- SUA în perioada președinției sale la Consiliul UE din 2025
SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete
Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre
Președinții american și egiptean au discutat despre acordul în curs de negociere privind încetarea focului în Fâșia Gaza
Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector
NATO
SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete
Published
1 day agoon
May 1, 2024Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.
“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.
“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.
Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.
De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.
Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.
Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.
Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.
Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.
“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.
NATO
Klaus Iohannis și Justin Trudeau au discutat despre viitorul summit NATO și acțiuni comune România – Canada în calitate de aliați
Published
2 days agoon
April 30, 2024Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, luni, cu premierul canadian Justin Trudeau, despre relaţia bilaterală şi acţiunea comună, în calitate de aliaţi NATO, a celor două state.
“Am avut o discuţie substanţială astăzi cu prim-ministrul Justin Trudeau, concentrându-ne pe dezvoltarea în continuare a relaţiei bilaterale dinamice româno-canadiene şi a acţiunii comune în calitate de aliaţi NATO. Privim în perspectivă spre viitorul summit NATO şi oportunitatea de a obţine rezultate semnificative”, a scris Iohannis pe reţeaua de socializare X.
I had a substantial discussion today with PM @JustinTrudeau focusing on further development of our dynamic bilateral 🇷🇴 🇨🇦 relation and joint action as NATO allies. Looking ahead to the upcoming NATO Summit and the opportunity to deliver significant results. @CanadianPM
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 29, 2024
Aceasta este cea de-a treia convorbire telefonică din ultima săptămână a președintelui Iohannis în perspectiva pregătirii summitului NATO de la Washington, după discuțiile avute cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Klaus Iohannis este, de asemenea, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, succesorul lui Jens Stoltenberg urmând a fi stabilit în contextul summitului aliat din 9-11 iulie.
NATO
Turcia confirmă că îl susține pe Mark Rutte în competiția pentru poziția de secretar general al NATO
Published
3 days agoon
April 29, 2024Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.
“Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc, la trei zile după o întâlnire la Istanbul între preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi premierul olandez Mark Rutte.
Erdogan nu a dezvăluit atunci opţiunea Turciei, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune” şi i-a urat, zâmbind, lui Rutte succes în “noua sa călătorie”.
Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este considerat marele favorit pentru a prelua postul de secretar general al NATO, în faţa preşedintelui român Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit Agerpres.
Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice.
SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.
Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Concrete & Design Solutions
Ancheta privind subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice ”avansează”, anunță Dombrovskis, care lasă de înțeles că UE ar putea impune tarife provizorii ”înainte de vacanța de vară”
Luminița Odobescu și omologul croat, întâlnire în contextul reuniunii Consiliului Ministerial al OCDE. Cei doi miniștri vor menține coordonarea apropiată pe parcursul procesului de aderare a țărilor la organizație
Din Beirut, Ursula von der Leyen promite Libanului un sprijin financiar de 1 miliard de euro până în 2027, în parte pentru a contribui la limitarea fluxului de refugiați către Europa
La 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, Valdis Dombrovskis cere ca membrii mai noi să nu fie lăsați în urmă și solicită o acțiune rapidă privind începerea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova
Volodimir Zelenski anunță că Ucraina pregătește șapte noi acorduri de securitate: Orice mijloc de a ne spori protecția împotriva terorii rusești are o prioritate specială
SUA continuă să slăbească baza militar-industrială a Rusiei și impune sancțiuni împotriva unor entități din țări terțe, inclusiv din China, pentru că ajută Moscova în războiul ilegal
SUA condamnă legislația georgiană de sorginte rusească privind ”influența străină”: Reduce la tăcere vocile critice. Traiectoria occidentală a Georgiei este în pericol
Ursula von der Leyen condamnă violențele împotriva protestatarilor georgieni care ”își exprimă atașamentul puternic față de democrație” și își arată îngrijorarea față de ”legea privind influența străină”
Marcând 20 de ani de la aderare, Polonia anunță că va găzdui un summit privind relațiile UE- SUA în perioada președinției sale la Consiliul UE din 2025
Miniștrii de externe german și polonez au marcat pe cele două maluri ale râului Oder 20 de ani de la aderarea Poloniei, la indigo cu predecesorii lor la 1 mai 2004
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO1 week ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- EDITORIALE3 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- U.E.1 week ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor