Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu: Sunt mândră că Politica de Coeziune are în vedere obiectivele pentru dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a ONU

Published

on

,,Sunt mândră că Politica de Coeziune are în vedere obiectivele pentru dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a ONU și cred cu tărie că echitatea trebuie să fie în centrul strategiei noastre de dezvoltare.”, a afirmat astăzi comisarul european, Corina Crețu pe pagina sa oficială de Faceook, în contextul în care Comisia Europeană a publicat astăzi un document de reflecție privind o Europă durabilă până în 2030, acest document fiind rezultatul dezbaterii privind viitorul Europei, dezbatere lansată prin Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017.


Astăzi comisarul european, Corina Crețu a purtat discuții  cu membrii Colegiului Comisarilor pe marginea documentului de reflecție “Către o Europă durabilă până în 2030”, ce își propune să dezvolte o strategie globală privind o Europă sustenabilă, în conformitate cu obiectivele pentru dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a ONU, adoptată în 2015, potrivit postării pe pagina oficială de Facebook.

,,De altfel, 94% din investițiile politicii de coeziune au avut în vedere 11 dintre obiectivele pentru dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a ONU în domeniul economic, social și protecția mediului, în infrastructură, inovare, educație și salubritate.”, a mai adăugat Comisarul European.

Anunțat ca inițiativă de răspuns la discursul privind starea Uniunii din 2017 al președintelui Juncker, documentul de astăzi face parte din angajamentul ferm al UE de a acționa pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, inclusiv ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Documentul trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

Documentul de reflecție de astăzi se concentrează asupra principalelor fundamente ale politicilor de tranziție la durabilitate, printre care se numără trecerea de la economia liniară la cea circulară, corectarea dezechilibrelor din sistemul nostru alimentar, adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului și garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Documentul se concentrează, de asemenea, asupra factorilor de sprijinire cu efecte pozitive în mai multe sectoare care trebuie să stea la baza tranziției către o dezvoltare durabilă și printre care se numără educația, știința, tehnologia, cercetarea, inovarea și digitalizarea, finanțele, stabilirea prețurilor, impozitarea și concurența, comportamentul responsabil în afaceri, responsabilitatea socială a întreprinderilor și noile modele de afaceri, schimburile comerciale deschise și bazate pe norme, guvernanța și asigurarea coerenței politicilor la toate nivelurile. Documentul se încheie subliniind importanța asigurării unui model de urmat pentru tranziția la nivel mondial către dezvoltarea durabilă, întrucât politicile noastre nu vor avea decât un impact limitat asupra planetei dacă alții urmează politici contrare.

Documentul prezintă trei scenarii care stimulează dezbaterea privind modul de îndeplinire în UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă. Aceste scenarii sunt ilustrative și își propun să ofere diverse idei și să stimuleze dezbaterea și reflecția. Rezultatul final va fi probabil o combinație de elemente de la fiecare dintre ele. Cele trei scenarii sunt:

  1. o strategie globală a UE privind ODD care să orienteze toate acțiunile UE și ale statelor membre;
  2. integrarea permanentă de către Comisie a ODD în toate politicile relevante ale UE, fără a impune statelor membre măsuri obligatorii;
  3. un accent sporit pe acțiunile externe, consolidând, în același timp, actualul nivel de ambiție în materie de durabilitate la nivelul UE.

Întregul document de reflecție privind o Europă mai durabilă până în 2030.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare cu partenerii sociali privind o potențială legislație UE pentru “telemuncă și dreptul la deconectare”

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeana a lansat, în contextul Zilei Internaționale a Muncii, prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni pentru a colecta opiniile acestora cu privire la posibila direcție de acțiune a UE în ceea ce privește asigurarea unui regim echitabil de telemuncă și a dreptului la deconectare, demersul Comisiei venind în contextul unor rezoluții ale Parlamentului European din 2021 și 2022 prin care se solicită o propunere care să abordeze aceste probleme.

Astfel, în conformitate cu orientările politice ale președintei Comisiei Europene în ceea ce privește rezoluțiile adoptate de Parlamentul European în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia se angajează să răspundă cu o propunere legislativă, respectând pe deplin principiile proporționalității, subsidiarității și ale unei mai bune legiferări, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Telemunca a devenit o practică larg răspândită, în special după pandemia COVID-19, sondajul UE privind forța de muncă arătând că proporția totală a persoanelor care lucrează de acasă în UE aproape s-a dublat în ultimii ani, de la 11,1 % în 2019 la 20 % în 2022.

În această privință, există diferențe semnificative între industrii, sectoare și profiluri de muncă, în funcție și de “teleworkability” a unui loc de muncă, adică în ce măsură este posibil să fie desfășurat de la distanță.

Dovezile arată că acei lucrători care pot și fac telemuncă apreciază în mod clar beneficiile acesteia, în special flexibilitatea, peste 60% dintre respondenții la un sondaj Eurofound din 2022 confirmând că doresc să lucreze de acasă cel puțin o parte din timpul lor de lucru.

Comisia Europeană remarcă faptul că munca la distanță aduce multe oportunități în lumea muncii, dar și unele provocări.

În timp ce poate permite aranjamente de lucru flexibile, el ridică, de asemenea, întrebări cu privire la modul în care se asigură respectarea drepturilor lucrătorilor într-un mediu de lucru mai digitalizat. Aceasta include asigurarea unor condiții de muncă adecvate și a sănătății și securității la locul de muncă.

În special, utilizarea instrumentelor digitale la locul de muncă și posibilitatea de a lucra de la distanță pot atrage după sine riscul unei culturi a muncii “mereu conectate”.

Acest lucru, arată Comisia, a condus la apeluri din partea diferitelor părți interesate pentru un “drept la deconectare”, pentru a trasa limite clare între viața profesională și cea privată.

Ce prevederi sunt în vigoare la nivel european privind munca la distanță și dreptul la deconectare?

Deși în prezent nu există legislație la nivelul UE care să reglementeze în mod specific munca la distanță sau dreptul la deconectare, există legi ale UE care se aplică și în contextul muncii la distanță și care abordează anumite aspecte legate de dreptul la deconectare.

Cadrul strategic 2021-2027 privind sănătatea și securitatea la locul de muncă stabilește priorități și acțiuni-cheie pentru a asigura protecția securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Directiva privind timpul de lucru stabilește norme privind perioadele de repaus zilnic și săptămânal, concediul anual și limitele orelor de lucru săptămânale. Directiva privind condițiile de muncă transparente și previzibile oferă lucrătorilor care nu au un program de lucru previzibil (de exemplu, lucrătorii la cerere sau cu program de lucru cu zero ore) dreptul de a ști în avans când și unde va avea loc munca. În cele din urmă, Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ajută părinții și persoanele care se ocupă de îngrijirea copiilor să echilibreze viața profesională și cea de familie, oferind drepturi legate de concedii adecvate și de modalități de lucru flexibile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Cătălin Predoiu: România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens

Published

on

© MAI

România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens, a afirmat ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu, în cadrul Conferinței Ministeriale privind operaţionalizarea Pactului privind migraţia şi azilul, organizată de Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 29-30 aprilie, la Gent. 

În cadrul conferinței, reprezentantul României a subliniat complexitatea noii legislații în domeniul migrației și azilului și importanța unei bune planificări a măsurilor de implementare și alocare a resurselor operaționale și financiare corespunzătoare. Ministrul Afacerilor Interne a evidențiat eforturile României pentru a asigura securitatea spațiului de liberă circulație, după ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne, pe 31 martie.

Demnitarul român a evocat rezultatele pozitive ale Proiectului Pilot derulat de România la frontiera cu Serbia, începând din martie 2023, precum și transformarea colaborării fructuoase cu Comisia și Agențiile UE, într-un nou Cadru de Cooperare.

Totodată, în cadrul intervenției sale, domnul Cătălin Predoiu a semnalat lansarea de către România a unei inițiative de consolidare a cooperării regionale pentru combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, împreună cu Comisia Europeană și statele din regiune – Grecia – Bulgaria –  Ungaria – Slovacia – Austria.

După mulți ani de negocieri, ne apropiem foarte repede de momentul așteptat – intrarea în vigoare a reformei sistemului privind migrația și azilul. Această reformă istorică nu ar trebui să fie adoptată doar pe hârtie, ci să schimbe fundamental modul în care lucrăm în teren, la frontiere și pe teritoriul nostru.  Atenția se mută acum pe implementarea acestor reforme, iar Conferința de la Gent reprezintă primul pas important în acest proces. Am avut, în ultima perioadă de timp, mai multe întâlniri cu omologii mei și acest subiect a figurat mereu pe ordinea de zi. Implicarea tuturor actorilor relevanți, la nivel politic, operațional și tehnic este esențială pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor urmărite, în sinergie cu sprijinul financiar adecvat.  România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens. 

În anticiparea implementării reformei, pe parcursul anului 2023, împreună cu Comisia Europeană și Agențiile UE am derulat un Proiect Pilot la frontiera cu Serbia și am demonstrat cum o foarte bună practică poate prevala, uneori, unei legislații imperfecte, care va fi  în curând înlocuită.  Implicarea noastră în această inițiativă a fost în concordanță cu pașii activi pe care țara noastră îi întreprinde în cadrul eforturilor regionale de reducere a fluxurilor de migrație ilegală și de consolidare a securității frontierelor externe.  Acest instrument a fost foarte util și acțiunile preventive au contribuit la reducerea cu 97% a fluxurilor de migrație ilegală, iar numărul depistărilor de intrări ilegale a scăzut cu 50%. Rezultatele pozitive ale Proiectului Pilot ne-au încurajat să continuăm. Am făcut un nou pas prin transformarea colaborării fructuoase cu Comisia și agențiile UE, într-un nou Cadru de Cooperare, pe care deja avem un ritm foarte bun de implementare și înregistrăm progrese”, a afirmat ministrul Cătălin Predoiu. 

Evenimentul a reunit miniștrii de interne sau de migrație din statele membre UE și din țările asociate Schengen, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Agențiilor UE relevante.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen afirmă că va crea postul de comisar european pentru apărare dacă va fi realeasă președintă a Comisiei Europene

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi la Praga că, dacă va rămâne în acest post după alegerile europarlamentare din iunie, în viitoarea Comisie Europeană va exista şi un comisar pentru apărare, dată fiind importanţa acestui sector în contextul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina, relatează agenţia EFE.

“Trebuie să cheltuim mai mult, să cheltuim mai mult ca europeni pentru apărare, şi acesta este motivul pentru care voi avea un comisar european pentru apărare”, a spus Ursula von der Leyen la postul ceh CT24, potrivit Agerpres.

Aflată deja în campanie pentru un nou mandat, von der Leyen se află la Praga în ajunul împlinirii a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, când zece state din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud au aderat la Uniunea Europeană.

Abordarea reconfirmată a lui von der Leyen privind crearea unui portofoliu de comisar european pentru apărare nu pare una întâmplătoare ținând cont de rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru înainte de alegerile europene, unde cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial.

Poziția sa vine la o zi distanță după ce și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”.

Ea a participat alături de candidații celorlalte familii politice europene la funcția de președinte al Comisiei Europene la o dezbatere la Maastricht.

Deși este candidatul oficial al Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene, candidatură pentru care a fost aleasă în cadrul Congresului PPE de la București, Ursula von der Leyen nu este sigură de faptul că va obține un nou mandat.

Sondajele premergătoare alegerilor europene din 6-9 iunie sugerează că formaţiunile politice naționale ce fac parte Partidul Popular European vor câştiga împreună scrutinul, fără a obţine şi majoritatea, ceea ce ar permite totuși ca PPE să propună preşedintele Comisiei.

Însă, Bloomberg a relatat recent că președintele francez Emmanuel Macron caută susținere pentru a-l numi pe fostul premier italian Mario Draghi la șefia Comisiei Europene, în detrimentul Ursulei von der Leyen, scenariu exacerbat de faptul că liderul de la Elysee ar fi nemulțumit de rolul mult prea politic pe care von der Leyen și l-a asumat la cârma executivului european.

Materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.

Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.

Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.1 hour ago

Marcând 20 de ani de la aderare, Polonia anunță că va găzdui un summit privind relațiile UE- SUA în perioada președinției sale la Consiliul UE din 2025

U.E.1 hour ago

Miniștrii de externe german și polonez au marcat pe cele două maluri ale râului Oder 20 de ani de la aderarea Poloniei, la indigo cu predecesorii lor la 1 mai 2004

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare cu partenerii sociali privind o potențială legislație UE pentru “telemuncă și dreptul la deconectare”

U.E.5 hours ago

Eurostat: România, în primele patru țări din UE cu cele mai mici ponderi ale angajaților care lucrează minim 49 de ore pe săptămână

U.E.7 hours ago

“Este mai bine să fii în UE!”: La 20 de ani de la aderare, Donald Tusk promite că peste cinci ani Polonia va fi mai bogată decât Marea Britanie

U.E.9 hours ago

Moldova, Ucraina și Balcanii au “fereastra istorică” de a-și lega viitorul de UE, apreciază șeful diplomației europene la 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

La 20 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, Maia Sandu asigură că Republica Moldova urmează “această cale”

NATO11 hours ago

SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete

U.E.11 hours ago

Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune

POLITICĂ12 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre

COMISIA EUROPEANA1 day ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL7 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.1 week ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending