Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării instituțiilor statului în protejarea cetățenilor de știrile fase, în contextul în care fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, românii informându-se din ce în ce mai mult din rețelele sociale, care sunt cele mai expuse la dezinformare.
Într-o postare pe pagina de Facebook, Corina Crețu a făcut referire la datele unui sondaj realizat de INSCOP, conform căruia mai mult de jumătate dintre români, respectiv 51,6%, afirmă că posturile de televiziune sunt principala lor sursă de informare. În urma acestora, cu un procent de 28,3%, se află cei care obțin informații de pe rețelele sociale.
Dintre participanții la sondaj, 43% sunt de părere că rețelele de socializare sunt cele mai expuse la dezinformare și la răspândirea știrilor false. De asemenea, un număr semnificativ de respondenți – 28,3% în mare măsură și 17,4% în foarte mare măsură – au subliniat că au fost expuși personal la știri false.
„În lumina evenimentelor recente, marcate de provocări ample, fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, exercitând o influență semnificativă asupra abilității oamenilor de a lua decizii în baza unor informații corecte. Acest lucru poate avea consecințe nefaste, atât la nivel social, cât și la nivel economic, politic, sau chiar al sănătății publice prin influențarea greșită a oamenilor asupra acestor subiecte importante. Având în vedere aceste cifre, instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării, cu precădere pe cei mai vulnerabili și pe cei din mediul rural”, a transmis fostul comisar european în mesajul său.
Potrivit deputatului european, la nivel european, au fost adoptate mai multe propuneri legislative care să protejeze cetățenii UE de propagandă sau știri false: „Spre exemplu, Actul European privind Libertatea Media va oferi protecţie jurnalismului independent şi va asigura pluralitatea media, în contextul în care platformele mari au o putere imensă în ceea ce priveşte diseminarea de informație, şi alegerea conținutului acesteia.”
„Totodată, prin adoptarea Actului European privind Inteligența Artificială, imaginile, înregistrările audio sau video artificiale sau manipulate trebuie să fie etichetate clar ca atare, pentru a oferi posibilitatea consumatorilor să discearnă între o informație reală sau una falsă”, a mai adăugat aceasta.
„În lumina riscurilor asociate cu dezinformarea, este esențial să ne informăm din surse credibile și să cultivăm un spirit critic în evaluarea informațiilor. În final, accesul la informații corecte este un pilon al societății moderne și o condiție prealabilă a progresului”, a conchis Corina Crețu.
