Corespondență din Bruxelles
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat joi o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.
“Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.
Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.
În conformitate cu planul lui Borrell, banii ar urma să fie direcționați către Instrumentul European pentru Pace (EPF), un fond extra-bugetar creat la inițiativa Franței înainte de invazia Rusiei în Ucraina și care s-a dovedit extrem de util pentru a sprijini Ucraina. Josep Borrell a subliniat că propunerea vizează utilizarea profiturilor din activele ruse blocate în Europa mai degrabă decât activele însele. El a estimat la 3 miliarde de euro anual profiturile care se pot obţine din acest active.
Propunerea lui Borrell i-a plasat pe liderii europeni în mai multe tabere.
Ungaria a declarat că se va opune planului Comisiei Europene de a folosi 90% din profiturile din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina.
“Poziția Ungariei este că nu vrem să ne implicăm în război, așa că nu trimitem arme”, a declarat Balázs Orbán, mâna dreaptă a premierului ungar Viktor Orbán – cu care nu are nicio legătură de rudenie – pentru presa de la Bruxelles.
În același timp, premierul belgian Alexander de De Croo a declarat că Belgia este în favoarea propunerii Comisiei Europene de a confisca profiturile excepționale ale activelor rusești înghețate și a reiterat că prioritatea în această etapă este achiziționarea de muniție. “Mi-ar plăcea să reinvestesc în reconstrucție – dar este inutil dacă riști să pierzi războiul”, a spus el.
Aproximativ 70% din toate activele rusești imobilizate în Occident sunt deținute în depozitarul central belgian de valori mobiliare Euroclear, care deține echivalentul a 190 de miliarde de euro reprezentând titluri și lichidității ale Băncii Centrale a Rusiei.
O susținere clară pentru utilizarea profiturilor activelor rusești a venit din partea a doi lideri baltici, președintele lituanian Gitanas Nauseda și premierul estonian Kaja Kallas, dar și a președintelui român Klaus Iohannis. Răspunzând unei întrebări pe această temă, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “de acord cu propunerea”, însă a prevăzut “discuții complexe în acest context”.
Între liderii care au generat discuții complexe s-a numărat și cancelarul austriac Karl Nehammer, care a cerut ca banii confiscați să nu fie utilizați pentru arme și muniție, ci pentru reconstrucția Ucrainei.
