Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat că nu va demisiona pe fondul unei anchete de corupție privind afacerile soției sale, evitând astfel pericolul unui blocaj politic la Madrid, informează Reuters, preluat de Agerpres. 

După ce s-a întâlnit luni cu regele Felipe al VI-lea, premierul de stânga, care s-a retras temporar din funcție în timp ce se gândea la răspunsul său, a promis că va continua în funcție „cu și mai multă forță”.

Liderul în vârstă de 52 de ani a făcut un anunț surpriză miercuri, când a declarat că își ia o pauză pentru a „reflecta” dacă va demisiona sau nu, deși a insistat că ancheta în care este implicată soția sa, Begona Gomez, a fost organizată de forțele politice conservatoare rivale din Spania.

Perspectiva demisiei lui Sanchez a provocat agitație săptămâna trecută, cu demonstrații organizate pentru și împotriva sa.

„Am decis să continui în fruntea guvernului cu și mai multă forță, dacă este posibil”, a declarat Sanchez într-un discurs la Madrid.

El a adăugat că uriașele manifestații de solidaritate organizate de susținătorii săi în weekend i-au influențat decizia.

Ancheta privind legăturile politice și de afaceri ale lui Gomez a fost demarată în urma unei plângeri penale depuse de grupul de presiune “Mâini Curate”, cunoscut ca având legături cu extrema dreaptă spaniolă.

Sanchez i-a acuzat pe Alberto Nunez Feijoo, din partea Partidului Popular (PP), și pe Santiago Abascal, din partea partidului de extremă dreapta Vox, că au colaborat cu cei care au pus în circulație afirmațiile.

Săptămâna trecută, procurorii au pus sub semnul întrebării această plângere, când au recomandat ca aceasta să fie respinsă.

După cele cinci zile de reflecție, Sanchez a insistat luni că, deși regretă „

atacurile asupra familiei sale”, nu va fi înlăturat.

Disputele politice au loc într-un moment crucial, cu mai puțin de șase săptămâni înainte de alegerile din Uniunea Europeană și cu doar două săptămâni înainte de alegerile regionale catalane din 12 mai.

Prin urmare, perspectiva demisiei premierului ar fi amenințat cu tulburări politice și ar fi plasat Spania în situația de a organiza un alt vot parlamentar tensionat pentru alegerea unui nou premier sau de a organiza a patra rundă de alegeri generale în cinci ani.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a lansat duminică un apel să ”nu se deschidă cutia Pandorei a noilor războaie”, în contextul creșterii tensiunilor internaționale ca rezultat a ceea ce el descrie noua ordine mondială”, conform EFE, citat de Agerpres.  

Acesta a participat la o sesiune a reuniunii speciale a Forumului Economic Mondial, care are loc duminică și luni la Riad.

Înaltul Reprezentant al UE a constatat o modificare a relațiilor internaționale, trecând de la discuții legate de blocuri est-vest și nord-sud la dialog centrat pe ”nord, sud, est şi vest”.

În viziunea sa, problema nu o reprezintă competiția, ci ”confruntarea”, care a devenit mai aprigă pentru că ”sunt mai mulți poli și mai puține reguli”, fapt ce generează ”dezordine”.

”Puterea a fost redistribuită. Sunt mai mulţi actori şi mai puţine reguli. De aceea există dezordine”, le-a explicat Borrell celor prezenţi.

Această redistribuire a lăsat amprente asupra noii ordini mondiale, schimbând ”relația de forțe”, cu un nord și vest care ”au scăzut în importanță” și cu țări precum Arabia Saudită și China aflate în ascensiune.

El a atras atenția că ”războiul nu se duce doar cu bombe, ci și cu narațiuni” și a evidențiat importanța geografiei pentru a stabili relații și alianțe.

”Astăzi avem nevoie de mai multă cooperare (…) Trebuie să respectăm regulile existente şi să le schimbăm pe cele care nu se adaptează la lumea de astăzi”, a adăugat el.

”Trebuie să ne adaptăm la noua lume. Să fim mai responsabili cu securitatea şi resursele proprii (…) Noile ţări au demonstrat o capacitate incredibilă de inovare tehnologică. Mai multă uniune în Europa pentru a supravieţui într-o lume a giganţilor şi pentru a ţine cont de priorităţile celorlalţi pentru propria dezvoltare”, a evidențiat Josep Borrell.

De altfel, într-un recent articol de opinie publicat pe blogul său, Înaltul Reprezentant al UE a cerut plasarea apărării în centrul politicilor UE, semnalând că ”Europa este pusă în pericol”.

Și pentru că apărarea Ucrainei înseamnă apărarea lumii libere, Borrell a propus liderilor UE ca 90% din veniturile activelor rusești înghețate pentru a cumpăra arme Kievului.

Parlamentul European a lansat luni dimineaţă videoclipul de promovare a alegerilor europene din 6-9 iunie, în cadrul celei de a doua etape a campaniei sale de comunicare care se desfăşoară sub sloganul “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”.

Parlamentul European a lansat astfel a doua etapă a campaniei sale de comunicare care precede alegerile europene din 9 iunie 2024 și subliniază cât de important este să votăm și să protejăm democrația,

Printre eforturile de comunicare se numără și videoclipul de patru minute „Folosește-ți votul”, care conține mărturii ale unor persoane vârstnice din România, Franța, Finlanda, Cehia, Germania, Spania, Letonia, Italia, Olanda, şi Polonia.

Ei le transmit generațiilor următoare poveștile lor de viață despre democrație și insistă că acest drept democratic nu poate fi considerat un dat.

Conceptul filmului a fost dezvoltat de agenția de publicitate &Co din Danemarca, pe baza unui briefing al Parlamentului European, și regizat de regizoarea Mette Carla. Mette Carla a urmat Școala Națională de Film din Danemarca, unde a absolvit ca regizor documentar. În 2019 a câștigat un Leu de Argint la Cannes pentru filmul „Voiceless Women”.

Videoclipul “Folosește-ți votul” și nouă versiuni adaptate pentru televiziune, cinema, radio și rețelele sociale vor fi distribuite în toate statele membre începând din 29 aprilie 2024.

Între 6 şi 9 iunie 2024, peste 370 de milioane de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemate să voteze la alegerile europene.

Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.