COMISIA EUROPEANA
Infringement: Comisia Europeană solicită României să transpună integral în legislația națională noile norme UE privind deșeurile
Published
3 years agoon
By
Diana ZaimComisia Europeană solicită României și mai multor state membre să transpună integral în legislația națională noile norme privind gestionarea deșeurilor, prevenirea deșeurilor de ambalaje și depozitele de deșeuri, se arată în comunicatul oficial al Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Comisia solicită României și altor 12 state membre să transpună integral în legislația națională noile norme ale UE privind depozitele de deșeuri
Comisia îndeamnă Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda, Franța, Croația, Luxemburg, Letonia, Malta, România și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva 2018/850 privind depozitele de deșeuri. Directiva introduce restricții privind depozitarea tuturor deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate energetic începând cu 2030. Ea urmărește, de asemenea, să limiteze proporția deșeurilor municipale trimise la depozitele de deșeuri la 10 % până în 2035 și introduce norme privind calcularea modului în care sunt atinse obiectivele privind deșeurile municipale. Totodată, directiva impune țărilor din UE să instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale depozitate. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.
Comisia îndeamnă România și alte 16 state membre să transpună integral în legislațiile naționale noile norme ale UE privind gestionarea deșeurilor
Comisia îndeamnă Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Directiva stabilește cerințe minime de funcționare pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și consolidează normele privind prevenirea deșeurilor. Ea stabilește, de asemenea, noi obiective privind reciclarea deșeurilor municipale, specificând că, până în 2025, deșeurile municipale vor trebui reciclate la un nivel minim de 55 % din greutate. Acest obiectiv va crește la 60 % până în 2030 și la 65 % până în 2035. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 17 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.
Comisia îndeamnă România și alte 12 state membre să transpună integral noile norme ale UE privind prevenirea deșeurilor de ambalaje
Comisia îndeamnă Austria, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia și România să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/852 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Directiva impune statelor membre ale UE să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje și pentru a reduce la minimum impactul ambalajelor asupra mediului. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Care sunt diferitele etape ale procedurii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor?
Articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Comisiei, care acționează ca gardian al tratatelor, competența de a iniția o acțiune în justiție împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul legislației EU.
Procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor debutează cu o solicitare de informații („scrisoare de punere în întârziere”) adresată statului membru în cauză, care trebuie să își prezinte observațiile într-un anumit termen, de obicei de două luni.
În cazul în care nu este satisfăcută de informațiile primite și concluzionează că statul membru în cauză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu legislația UE, Comisia poate trimite o cerere oficială prin care îi solicită statului să se conformeze cu legislația UE (un „aviz motivat”), invitându-l să o informeze cu privire la măsurile luate în acest sens într-un anumit termen, de obicei de două luni.
În cazul în care un stat membru nu restabilește conformitatea cu legislația UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție.Cu toate acestea, în aproximativ 95 % din cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, statele membre se conformează obligațiilor care le revin în temeiul legislației UE înainte de sesizarea Curții.În cazul în care Curtea de Justiție pronunță o hotărâre împotriva unui stat membru, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii.
În cazul specific al statelor membre care nu au pus în aplicare directivele în termenul convenit de către Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, Comisia poate cere Curții să sancționeze financiar statul membru în momentul în care se pronunță pentru prima dată în cauză.Această posibilitate, introdusă prin Tratatul de la Lisabona, este prevăzută la articolul 260 alineatul (3) din TFUE.
Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.
You may like
Piața unică: Comisia Europeană deschide două proceduri de infringement împotriva României pentru nerespectarea legislației privind achizițiile publice și normelor privind întârzierea plăților
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
CJUE impune sancțiuni financiare României pentru că nu a închis depozite de deșeuri neautorizate
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare se opune țintelor discreționare de reutilizare în PPWR (P)
Executivul european solicită României să respecte legislația UE în ceea ce privește poluarea atmosferică și să își reducă emisiile provenite de la mai mulți poluanți pentru a reduce poluarea atmosferică
Comisia Europeană solicită României să transpună corect Directiva-cadru privind deșeurile
COMISIA EUROPEANA
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Published
47 mins agoon
April 30, 2024Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată pentru un al doilea mandat, i-a criticat luni pe reprezentanţii lui Putin care încearcă să distrugă Uniunea Europeană din interior şi şi-a apărat palmaresul în prima dezbatere organizată înaintea alegerilor europene din iunie, informează AFP.
În timpul unei dezbateri cu reprezentanţii a şapte partide europene, actuala șefă a executivului european a fost ţinta criticilor, în special din partea europarlamentarului danez Anders Vistisen, membru al grupului ID (extrema dreaptă), care a declarat că mandatul său la conducerea Comisiei Europene a fost “un dezastru”.
Provenind din partea Partidului Popular European (PPE, dreapta), principala familie politică din Parlament, Ursula von der Leyen a amintit că cei doi candidaţi fruntaşi ai AfD (extrema dreaptă germană, membru al ID) la alegerile europene sunt “sub anchetă”, suspectaţi că sunt în solda preşedintelui rus Vladimir Putin.
Ea a cerut acestui grup politic să “şi cureţe casa înainte de a critica”.
În cadrul acestei dezbateri care a ţinut mai bine de o oră şi jumătate, organizată la Maastricht, orașul unde a fost semnatul Tratatul privind UE din 1992, de către Politico Europe, Ursula von der Leyen i-a denunţat pe “împuterniciţii lui Putin care încearcă să distrugă Uniunea Europeană din interior, prin dezinformare şi polarizare”, acuzându-l pe reprezentantul ID că “ar fi un (astfel de) exemplu”, relatează Agerpres.
Ea a exclus orice cooperare cu acest grup politic. Întrebată însă despre posibilitatea de a colabora cu grupul ECR (naţionalişti conservatori), din care face parte Reconquęte, formaţiunea francezului Eric Zemmour, dar şi partidul spaniol Vox, ea a estimat că “aceasta ar depinde de componenţa Parlamentului şi de cine este în acel grup”.
Un răspuns care l-a “uimit” pe luxemburghezul Nicolas Schmit, actualul comisar european pentru ocuparea forţei de muncă şi drepturile sociale, desemnat “spitzenkandidat” (candidat la preşedinţia Comisiei) de către Partidul Socialiştilor Europeni (PSE). “Nu putem împărţi valorile şi drepturile pe baza unor aranjamente politice”, a denunţat el.
Candidatului Partidului Stângii Europene (PGE), comunistul austriac Walter Baier, care pledează pentru o “soluţie politică” care să pună capăt războiului din Ucraina, Ursula von der Leyen i-a replicat:”Dacă vrem să punem capăt acestui război, Putin trebuie doar să oprească luptele”.
Preşedinta Comisiei Europene a apărat, de asemenea, Pactul Verde (Pactul Ecologic European), care a cristalizat furia fermierilor şi a stârnit din partea anumitor ţări, inclusiv Franţa, apeluri la o “pauză” de reglementare.
“În opinia mea, protecţia climei, competitivitatea economică şi justiţia socială pot merge mână în mână”, a asigurat fostul ministru german, acuzată de candidatul Verzilor, Bas Eickhout, că a “diluat Pactul Verde”.
Europe has given us so much – freedom, peace prosperity.
Today our values are under attack.
All of us who love Europe must stand proud and united.
I’m ready to run again, with all my energy and passion.
I’m asking for your support. pic.twitter.com/eszc6p2lpb
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen_epp) April 29, 2024
În cadrul acestui eveniment organizat de Politico şi centrul de cercetare Studio Europa Maastricht şi difuzat pe YouTube, ea a fost, de asemenea, chestionată cu privire la legea promulgată în Statele Unite, ce impune TikTok să întrerupă toate legăturile cu China dacă doreşte să nu fie interzis. Von der Leyen nu a exclus astfel de restricţii în UE împotriva acestei platforme.”Comisia a fost prima instituţie din lume care a interzis TikTok pe dispozitivele noastre telefonice profesionale. Ştim perfect pericolul pe care îl reprezintă TikTok. Am făcut multe pentru a reglementa” domeniul, a subliniat ea. Platforma face deja obiectul a două investigaţii UE.
Preşedinta Comisie, care de vineri are un site dedicat campaniei sale,”Ursula 2024″, a ajuns în fruntea executivului european în 2019.
Ursula von der Leyen a ştiut să se afirme în timpul unui mandat zguduit de o serie de crize, precum COVID sau războiul din Ucraina, dar obţinerea unui nou mandat nu este o certitudine.
Fostul şef al guvernului italian Mario Draghi este una din persoanele ale căror nume este menţionat în mod regulat ca potenţial succesor al acesteia.
Liderii celor 27 de ţări UE vor trebui să se pună de acord asupra unui candidat la preşedinţia Comisiei Europene la un summit în cadrul căruia vor fi distribuite celelalte “poziţii de top”, funcţiile de la conducerea principalelor instituţii europene.
Desemnarea noilor lideri ar urma să reflecte echilibrul politic din UE în urma alegerilor pentru Parlamentul European, care vor avea loc între 6 şi 9 iunie.
Candidatul al cărui nume este selectat să conducă Comisia Europeană va trebui să obţină aprobarea parlamentarilor.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen, invitată de Macron la o reuniune trilaterală la Paris cu Xi Jinping, la prima vizită a președintelui chinez în Europa după cinci ani
Published
14 hours agoon
April 29, 2024Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa lunea viitoare la o reuniune tripartită la Paris cu preşedinţii francez, Emmanuel Macron, şi chinez, Xi Jinping, a anunţat luni pe platforma X purtătorul de cuvânt al executivului european, Eric Mamer.
Această reuniune va avea loc în prima zi a turneului european pe care preşedintele chinez îl va începe cu Franţa şi-l va continua cu vizite în Serbia şi Ungaria, prima vizită de stat pe care Xi Jinping o efectuează în Europa în ultimii cinci ani.
“Președinta Ursula von der Leyen se va deplasa luni, 6 mai, la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron, pentru o întâlnire trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping”, a anunțat Mamer.
Acest anunț apare la câteva zile după ce presa a speculat că președintele francez caută susținere pentru a-l numi pe fostul premier italian Mario Draghi la șefia Comisiei Europene, în detrimentul Ursulei von der Leyen, scenariu exacerbat de faptul că liderul de la Elysee ar fi nemulțumit de rolul mult prea politic pe care von der Leyen și l-a asumat la cârma executivului european.
De altfel, Ursula von der Leyen l-a însoțit în aprilie anul trecut pe Emmanuel Macron în cadrul vizitei de stat a liderului francez în China, ea participând la o întrevedere trilaterală cu Macron și Xi.
President @vonderleyen will travel to Paris on Monday 6 May at the invitation of President @EmmanuelMacron for a trilateral meeting with Chinese President Xi Jinping.
— Eric Mamer (@MamerEric) April 29, 2024
Vizita de atunci, criticată din cauza participării lui von der Leyen, a fost precedată de un discurs al președintei Comisiei Europene privind relațiile UE-China, în care a precizat că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”, punctând totodată că relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin.
Reuniunea de atunci a provocat rumoare pentru că Macron, refuzând “să intre într-o logică bloc contra bloc”, a îndemnat Europa să nu urmeze SUA sau China în chestiunea Taiwanului și a adoptat o declarație comună cu Xi Jinping în care nu au menționat Rusia, nu au condamnat explicit războiul Rusiei în Ucraina și au pledat pentru “restabilirea păcii”.
Acum, potrivit preşedinţiei franceze, printre temele de pe agenda discuţiilor cu preşedintele chinez se vor afla războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, cooperarea economică şi schimbările climatice, subliniază Agerpres.
După Franţa, Xi Jinping va sosi la Belgrad exact în ziua când se împlinesc 25 de ani de când aviaţia americană a bombardat ambasada chineză la Belgrad în timpul campaniei NATO de bombardamente asupra Serbiei. Atacul asupra ambasadei Chinei, soldat cu moartea a trei jurnalişti chinezi, a fost atunci descris de NATO drept un accident.
Turneul lui Xi Jinping în Europa se va încheia în Ungaria, ţară care, la fel ca Serbia, s-a alăturat iniţiativei chineze “O centură, un drum” (“Belt and Road”), iniţiativă cunoscută de asemenea ca “Noul drum al mătăsii” şi al cărei obiectiv este deschiderea de noi conexiuni comerciale pentru companiile chineze şi se bazează în special pe realizarea unor mari proiecte de infrastructură.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană desemnează Shein drept platformă online foarte mare care trebuie să respecte normele UE privind serviciile digitale, protejând consumatorii
Published
4 days agoon
April 26, 2024Comisia Europeană a desemnat în mod oficial platforma de shopping asiatică Shein drept platformă online foarte mare (VLOP) în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA), informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Shein este un comerciant cu amănuntul online de modă cu o medie de peste 45 milioane de utilizatori lunari în Uniunea Europeană. Acest număr de utilizator, pe care Shein l-a comunicat Comisiei, depășește pragul DSA pentru desemnarea ca VLOP.
În urma desemnării ca VLOP, Shein va trebui să respecte cele mai stricte norme în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale în termen de patru luni de la notificarea sa (și anume, până la sfârșitul lunii august 2024), cum ar fi obligația de a adopta măsuri specifice pentru a capacita și a proteja utilizatorii online, inclusiv minorii, și pentru a evalua și a atenua în mod corespunzător orice riscuri sistemice care decurg din serviciile lor.
Mai precis, aceste obligații suplimentare includ:
O supraveghere mai diligentă a produselor ilegale:
- Shein trebuie să analizeze cu atenție riscurile sistemice specifice în ceea ce privește diseminarea conținutului și a produselor ilegale, precum și riscurile generate de proiectarea sau funcționarea serviciului său și a sistemelor sale conexe. Rapoartele de evaluare a riscurilor vor trebui să fie transmise Comisiei la 4 luni de la notificarea desemnării oficiale și, ulterior, la un an.
- Shein trebuie să instituie măsuri de atenuare a riscurilor, cum ar fi listarea și vânzarea de mărfuri contrafăcute, produse nesigure și articole care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. Aceste măsuri pot include adaptarea condițiilor de utilizare, îmbunătățirea proiectării interfeței pentru utilizatori pentru o mai bună raportare și detectare a listărilor suspecte, îmbunătățirea proceselor de moderare pentru a elimina rapid articolele ilegale și rafinarea algoritmilor săi pentru a preveni promovarea și vânzarea de bunuri interzise.
- Shein trebuie să își consolideze procesele interne, resursele, testarea, documentarea și supravegherea oricăreia dintre activitățile legate de detectarea riscurilor sistemice.
Măsuri sporite de protecție a consumatorilor:
- Rapoartele anuale de evaluare a riscurilor întocmite de Shein trebuie să evalueze în mod specific orice efecte adverse potențiale asupra sănătății și siguranței consumatorilor, cu accent pe bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor minori.
- Shein trebuie să își structureze platforma, inclusiv interfețele pentru utilizatori, algoritmii de recomandare și condițiile de utilizare, pentru a atenua și a preveni riscurile la adresa siguranței și bunăstării consumatorilor. Trebuie puse în aplicare măsuri pentru a proteja consumatorii împotriva achiziționării de bunuri nesigure sau ilegale, cu un accent deosebit pe prevenirea vânzării și distribuției de produse care ar putea fi dăunătoare pentru minori. Aceasta include încorporarea unor sisteme solide de asigurare a vârstei pentru a restricționa achiziționarea de articole restricționate în funcție de vârstă.
Mai multă transparență și responsabilitate:
- Fișa trebuie să se asigure că evaluările sale de risc și respectarea tuturor obligațiilor prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale sunt auditate în fiecare an, extern și independent.
- Shein trebuie să publice repertorii ale tuturor anunțurilor comunicate pe interfața sa.
- Shein va trebui să ofere acces la datele publice cercetătorilor, inclusiv cercetătorilor agreați desemnați de coordonatorii serviciilor digitale.
- Shein trebuie să respecte cerințele în materie de transparență, inclusiv publicarea, o dată la șase luni, a rapoartelor privind transparența privind deciziile de moderare a conținutului și gestionarea riscurilor, pe lângă rapoartele privind riscurile sistemice și rezultatele auditului, o dată pe an.
- Shein trebuie să numească o funcție de conformitate și să facă obiectul unui audit extern independent în fiecare an.
Aplicabilitatea generală a ASD în cazul platformelor și piețelor online
Începând cu 17 februarie 2024, toate platformele online, inclusiv serviciul de piață online al Shein, trebuie să respecte deja obligațiile generale prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale. Aceste dispoziții generale includ obligațiile piețelor online de a asigura trasabilitatea comercianților pe platformele lor, de a concepe interfața într-un mod care să faciliteze respectarea de către comercianți a obligațiilor legale care le revin în temeiul legislației UE; de a informa consumatorii cu privire la achiziționarea unui produs ilegal, din momentul în care iau cunoștință de ilegalitatea produsului.
Începând cu 17 februarie 2024, Actul legislativ privind serviciile digitale impune, de asemenea, tuturor platformelor online, inclusiv piețelor:
- Să ofere mecanisme ușor de utilizat pentru a permite utilizatorilor sau entităților să notifice conținutul ilegal;
- Să acorde prioritate tratării notificărilor transmise de așa-numiții „notificatori de încredere”;
- Furnizează utilizatorilor expuneri de motive atunci când conținutul lor este restricționat sau eliminat;
- Punerea la dispoziție a unui sistem intern de soluționare a plângerilor pentru ca utilizatorii să conteste deciziile de moderare a conținutului;
- Să își reproiecteze sistemele pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, securitate și siguranță a minorilor;
- Să se asigure că interfețele lor nu sunt proiectate într-un mod care induce în eroare sau manipulează utilizatorii;
- Să eticheteze în mod clar publicitatea pe interfețele lor;
- Să înceteze prezentarea de materiale publicitare specifice bazate pe crearea de profiluri ale datelor sensibile (cum ar fi originea etnică, opiniile politice sau orientarea sexuală) sau să vizeze minorii;
- Să aibă termeni și condiții clare și să acționeze în mod diligent, obiectiv și proporțional atunci când le aplică;
- Publică o dată pe an rapoarte privind transparența cu privire la procesele lor de moderare a conținutului.
Etapele următoare
În urma desemnării sale ca VLOP, Comisia va avea competența de a supraveghea respectarea de către Shein a Regulamentului privind serviciile digitale, în cooperare cu coordonatorul irlandez al serviciilor digitale.
Serviciile Comisiei vor monitoriza cu atenție aplicarea normelor și obligațiilor prevăzute de Actul legislativ privind serviciile digitale de către platformă, în special în ceea ce privește măsurile de garantare a protecției consumatorilor și de combatere a diseminării produselor ilegale. Serviciile Comisiei sunt pregătite să colaboreze îndeaproape cu Shein pentru a se asigura că acestea sunt abordate în mod corespunzător.
Istoricul dosarului
Această desemnare vine la un an de la adoptarea de către Comisie a primelor decizii de desemnare și ilustrează modul în care Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape evoluțiile pieței. În prezent, Comisia a desemnat 23 de VLOP și motoare de căutare (VLOSE) în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.
La 25 aprilie 2023, Comisia a desemnat primele 19 platforme operaționale foarte mari (VLOP) și motoare de căutare online foarte mari (VLOSE). Începând cu sfârșitul lunii august, aceste VLO-uri și VLOSE au trebuit să respecte obligațiile suplimentare prevăzute în secțiunea 5 din Actul legislativ privind serviciile digitale. La 20 decembrie 2023, au fost desemnate alte trei platforme online foarte mari. Pentru acestea, obligațiile suplimentare vor deveni obligatorii la sfârșitul lunii aprilie. Până la 17 februarie 2024, toți intermediarii și platformele online, cu excepția întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor, trebuiau să respecte obligațiile generale introduse de Actul legislativ privind serviciile digitale.
Supravegherea și asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale sunt partajate între Comisie și coordonatorii serviciilor digitale, care au trebuit să fie desemnați de statele membre până la 17 februarie 2024.
Concrete & Design Solutions
Președinții american și egiptean au discutat despre acordul în curs de negociere privind încetarea focului în Fâșia Gaza
Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Rectorul Universității din București: Rolul universităților este să producă elite. Dacă România și R. Moldova doresc guvernanți competenți în viitor, datoria este să susțină universitățile de top
ICI București, prezent la evenimentul de diseminare a rezultatelor Forumului Consultativ pentru Energie Sustenabilă în Sectoarele de Apărare și Securitate CF SEDSS
Digitalizarea în România, conform Eurostat: Țara noastră, codașă la multe capitole privind transformarea digitală, dar este fruntașă când vine vorba de numărul femeilor angajate în domeniul TIC
Klaus Iohannis și Justin Trudeau au discutat despre viitorul summit NATO și acțiuni comune România – Canada în calitate de aliați
Ursula von der Leyen, invitată de Macron la o reuniune trilaterală la Paris cu Xi Jinping, la prima vizită a președintelui chinez în Europa după cinci ani
“R. Moldova este pe o cale istorică spre UE”: Charles Michel și Maia Sandu au discutat despre lansarea oficială a negocierilor de aderare
20 de ani de la marea extindere a UE: “Orice proiect democratic este, prin natura sa, muritor”, atenționează șeful Consiliului European într-o reacție la discursul lui Macron
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO6 days ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ6 days ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.5 days ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 days ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor
- EDITORIALE1 day ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european