România și Republica Moldova vor prelua Secretariatul Grupului de monitorizare a Procesului Bologna pentru perioada iulie 2024 – iunie 2027, anunță Ministerul Educației într-un comunicat.

”Mă bucur pentru această oportunitate pe care România o are în consolidarea poziției în cadrul comunității europene cu atât mai mult cu cât între 2010 și 2012 am avut onoarea să coordonez echipa Secretariatului Bologna. Voi continua, alături de experți în domeniu, eforturile atât pentru promovarea unui învățământ de calitate, echitabil și coerent, adaptat nevoilor studenților și personalului academic, cât și pentru facilitarea mobilităților internaționale. Încă o veste bună pentru consolidarea poziției României în cadrul cooperării transnaționale: în anul 2027, țara noastră va organiza, împreună cu Republica Moldova, la Iași, respectiv la Chișinău, Conferința ministerială a Spațiului European al Învățământului Superior!”, a subliniat Ligia Deca, ministra Educației.

Candidatura comună a fost transmisă co-președinților Spațiului european al învățământului superior, în decembrie 2023. Aceasta a fost discutată în cadrul reuniunii BFUG din februarie 2024 și validată la reuniunea BFUG din aprilie 2024.

Aprobarea formală va avea loc în cadrul Conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului superior de la Tirana, 29-30 mai 2024.

Conform detaliilor oferite de minister, Secretariatul BFUG va avea sediul la București, în cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), aflată în subordinea Ministerului Educației.

Secretariatul va fi compus din 8-12 persoane, incluzând experți români și experți desemnați de Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova.

Experții vor sprijini activitatea BFUG și a substructurilor BFUG atât în termeni de politică, cât și din punct de vedere logistic, precum și în privința aspectelor ce țin de IT (website, arhivă) și comunicare.

Comisia Europeană, împreună cu Ucraina, Republica Moldova, România și SUA, inaugurează joi punctul de trecere a frontierei moldo-ucraineană modernizat din Reni, Ucraina.

În cadrul inițiativei privind coridoarele de solidaritate, executivul european a sprijinit lucrările la acest punct de trecere a frontierei pentru a permite fluidizarea traficului la frontieră, precum și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, controale comune la frontiera ucraineano-moldovenească vor accelera trecerea frontierei în ambele direcții, permițând mărfurilor transportate pe cale rutieră să ajungă mai repede la destinație.

În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru continuarea renovării substanțiale și pentru o potențială extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare.

Inaugurarea are loc în contextul discuțiilor periodice dintre UE, Ucraina, Republica Moldova, România și SUA cu privire la creșterea în continuare a eficienței coridorului dunărean pentru nevoile actuale și viitoare.

”De la înființarea coridoarelor de solidaritate în mai 2022, coridorul Dunării a fost un exemplu excelent de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, cu costuri logistice comparabile cu cele de pe ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, inaugurarea de astăzi a punctului de trecere a frontierei îmbunătățit dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpii de așteptare la frontieră și, astfel, va crește atractivitatea acestei rute”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Până în prezent, coridoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de bunuri, inclusiv, de exemplu, cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de bunuri de care are nevoie.

Coridoarele solidarității au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia ucraineană și au permis importul în Ucraina de bunuri în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro din UE.

Republica Moldova este pe cale să semneze săptămâna viitoare un pact de securitate important cu Uniunea Europeană, relatează Financial Times, care precizează că, potrivit propunerii consultate, Chișinăul va îmbunătăți schimbul de informații, va participa la exerciții militare comune și se va alătura eforturilor colective de achiziționare de arme ale UE.

Această mișcare vine în contextul în care Chișinăul sfidează avertismentele Moscovei că o integrare occidentală mai strânsă l-ar putea expune la riscuri asemănătoare cu cele cu care se confruntă Ucraina.

Această evoluție reprezintă o schimbare profundă în strategia de apărare a Republicii Moldova, punând în discuție angajamentul său constituțional de “neutralitate permanentă” și poziția sa de a nu adera la NATO.

Situată între Ucraina și România, membră a NATO și UE, Republica Moldova, o fostă republică sovietică, a pivotat spre vest ca răspuns la invazia Rusiei în țara vecină, avansând în încercarea de a adera la UE și reformându-și rapid cadrele judiciare, economice și de securitate.

Această schimbare este complicată de prezența Transnistriei, controlată de Rusia, unde trupele rusești sunt staționate din anii 1990, și a Găgăuziei, o regiune cu sentimente pro-ruse.

Potrivit FT, noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul are ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune.

Potrivit propunerii, Moldova și UE vor extinde și ridica nivelul de clasificare a informațiilor partajate.

În plus, parteneriatul urmărește să consolideze cooperarea dintre agențiile moldovenești și europene pentru a se apăra împotriva manipulării străine, a amenințărilor cibernetice și teroriste.

În octombrie anul trecut, Republica Moldova a declarat pentru prima dată în mod oficial Rusia drept “amenințare la adresa securității”, iar luna martie acestui an a semnat un acord bilateral de securitate cu Franța.

În plus, Chișinăul primește unele finanțări din partea UE pentru a-și consolida capacitățile de apărare prin intermediul Instrumentului European pentru pace, găzduind în același timp și o misiune civilă a Uniunii Europene sub egida politicii de securitate și apărare comună pentru a spori capacitate de combatere a amenințărilor hibride.