Uniunea Europeană a demarat o investigație asupra produselor laminate plate din fier sau oțel ori acoperite cu tablă provenite din China, pentru a verifica dacă importurile în UE sunt vândute la preț de dumping, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Demararea acestei anchete are loc după ce Asociația Europeană a Oțelului, Eurofer, a depus o plângere la executivul european, conform informațiilor apărute în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Potrivit detaliilor oferite de asociația mai sus amintită, producătorii chinezi beneficiază de preţuri distorsionate pentru materiile prime, inclusiv produsele laminate plate din fier sau din oţel.

Această nouă investigație se adaugă celorlalte lansate de Uniunea Europeană în relație cu China.

Amintim că la începutul lunii octombrie a anului trecut, executivul european a demarat oficial ancheta privind subvențiile acordate de China producătorilor de mașini electrice.

Aceasta a fost anunțată pentru prima dată de președinta instituției Ursula von der Leyen în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, desfășurat la mijlocul lunii septembrie 2023, când a atras atenția că piețele globale sunt ”inundate” de mașini electrice chinezești ieftine.

Impunerea de tarife asupra importului de vehicule electrice din China ar putea fi adoptată și de Uniunea Europeană înainte de vacanța de vară, conform sugestiilor vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

Recent, Comisia Europeană a deschis o investigație privind subvențiile de care ar fi beneficiat furnizorii chinezi de turbine eoliene destinate unor parcuri eoliene din România și alte patru state membre, urmată de o investigație privind piața chineză a achizițiilor publice de dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene.

În ceea ce privește investigaţia privind ofertele unor firme chinezeşti pentru un parc fotovoltaic din România, UE a anunțat că o va închide deoarece companiile respective s-au retras din licitație, potrivit Bloomberg, citat de Agerpres.

SUA au trecut deja la acțiune și au prezentat un pachet de majorări tarifare severe pentru o serie de importuri din China, inclusiv pentru vehicule electrice, semiconductori și produse medicale, gest care a putea stârni nemulțumirea Beijingului într-un an electoral în Statele Unite.

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, şi comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, au vizitat ieri, 16 mai, Uzina Dacia din Mioveni, județul Argeș. Comisarul european și ministrul Muncii s-au întâlnit cu Jean André Barbosa, vicepreședinte pentru afaceri europene al Grupului Renault, și cu Cristian Nevzoreanu, director executiv Afaceri Publice și Comunicare Renault Group România, potrivit comunicatului oficial. 

Principalele teme de discuție au vizat măsuri de susținere a industriei auto din România și din UE, creșterea competitivității angajaților, provocările legate de tranziția verde și digitală, precum și implementarea salariului minim european. Vizita a inclus și o deplasare în secții pentru a vedea fluxul de producție și pentru discuții cu salariații.

„Uzina Dacia din Mioveni a dovedit că românii sunt foarte productivi, înalt calificați. Sunt bucuros să fiu astăzi aici împreună cu doamna ministru Simona Bucura-Oprescu pentru a vedea ce înseamnă industria auto din România. Și asta deoarece pentru mine este un obiectiv fundamental acela de a susține industria auto europeană și de a o ajuta să se dezvolte. Trebuie să încurajăm tinerii să lucreze în industrie, dar și să fie pregătiți pentru upskilling și reskilling pentru a face face provocărilor tranziției verzi și digitale. Îmbunătățirea continuă a competențelor angajaților este esentială. Un obiectiv important pentru piața europeană este tranziția verde, iar Dacia va face această tranziție. Industria auto va găsi mereu în mine un sprijin important, pentru că îmi doresc o industrie europeană puternică”, a spus Nicolas Schmit.

„Dacia înseamnă mai mult decât o afacere, înseamnă o mare mândrie pentru argeșeni și nu numai! Aici se produce o mașină la fiecare 56 de secunde. De aici, de la Uzina Dacia, pleacă aproape 10% din exporturile României pe toate continentele. Aceste rezultate excepționale sunt rezultatul hărniciei și priceperii angajaților de pe platforma Dacia care, zi de zi, demonstrează că se pot ridică la cele mai înalte standarde privind calitatea muncii și productivitatea. Nu trebuie însă omis faptul că, acum, cele mai mari provocări sunt tranziția verde și digitală. Regulile sunt stricte, iar termenele sunt scurte, ceea ce poate genera costuri mari. De aceea este important să venim cu ceva în plus pentru a ajuta economia auto nu doar în România, ci în întreaga Uniunea Europeană!”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În contextul nevoii tot mai acute de forță calificată de muncă în toate sectoarele de activitate, dar mai ales în industrie, ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu a anunțat în discuțiile cu reprezentanții Dacia că, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, vor fi derulate în perioada următoare două proiecte majore de formare profesională finanțate din Fondul Social European.

”Formarea profesională prin programe la locul de muncă prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor care încheie contracte de ucenicie cu șomeri este o prioritate. De aceea vom derula proiectele “FORMACTIV – Formare și muncă activă”, în valoare de 59 de milioane de euro, care vizează un grup țintă de 5.105 șomeri non-NEETs, și proiectul “START – Investește în calificare pentru viitor!”, cu o valoare de 27 de milioane de euro, care vizează un grup țintă de 1.972 de șomeri NEETs. Sprijinim în acest fel integrarea tinerilor pe piața muncii”, a mai declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Uzina Dacia realizează aproape 10% din exporturile României, are o contribuție de 3,5% din PIB-ul țării la fiecare dintre cele 13.000 de locuri de muncă de pe platforma de la Mioveni generează în industria auto din țara noastră alte circa 10 locuri de muncă.

La Uzina Dacia au fost prezenți și europarlamentarul Victor Negrescu, președintele Consiliului Județean Argeș Ion Mînzînă, Florin-Irinel Cotoșman – președinte ANOFM, Mihai-Nicolae Ucă – inspector general de stat adjunct, Liana-Ramona Moștenescu-Vasiliu, director general DGAERI – MMSS.

Citiți și: Premierul Marcel Ciolacu, discuții cu comisarul european Nicolas Schmit cu privire la aplicarea directivei privind salariul minim european

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus înființarea unui sistem european de apărare antiaeriană, după modelul sistemului israelian “Iron Dome”, în timpul unui interviu acordat în această dimineață postului Sky TV, relatează dpa, preluat de Agerpres. Mitsotakis a subliniat necesitatea unei strategii de apărare unificate în întreaga Europă pentru a se proteja împotriva unor potențiale amenințări.

În timpul apariției sale în mass-media, Mitsotakis și-a expus viziunea privind un sistem european de apărare aeriană care să acopere toate țările europene, similar cu “Iron Dome” israelian. El a subliniat importanța utilizării colective a resurselor europene pentru a asigura capacități de apărare aeriană pentru fiecare stat membru, independent de bugetele naționale.

Ministrul apărării, Nikos Dendias, a reluat declarațiile lui Mitsotakis, subliniind urgența implementării unui astfel de mecanism de apărare în Grecia și în întreaga Europă. Dendias a evidențiat necesitatea de a ne pregăti pentru potențiale atacuri la scară largă care implică drone și rachete, subliniind importanța strategiilor proactive de apărare.

Deși a recunoscut că dezvoltarea unui astfel de program va necesita timp, Dendias a precizat că în programul bugetar al țării până în 2030 au fost alocate fonduri pentru susținerea acestei inițiative. Acest lucru indică un angajament pe termen lung pentru consolidarea capacităților de apărare aeriană atât pe plan intern, cât și în contextul european mai larg.