Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.

El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război. 

Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, Italia, Marea Britanie, Germania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput.  Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el. 

O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.

“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.

Investigația Comisiei Europene privind subvențiile chineze pentru vehiculele electrice ”avansează”, aa anunțat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economice în serviciul cetățenilor, în cadrul emisiunii POLITICO’s Brussels Playbook – și a lăsat să se înțeleagă că Bruxelles-ul ar putea impune tarife ”înainte de vacanța de vară”.

Termenul legal pentru introducerea de măsuri provizorii, cum ar fi tarifele sau cotele, este 4 iulie, la nouă luni după ce Comisia a început ancheta.

Când Politico l-a întrebat pe Dombrovskis despre posibilitatea unor măsuri provizorii, vicepreședintele executiv a răspuns: ”Ne putem aștepta la următorii pași înainte de vacanța de vară.”

Întrebat dacă un anunț privind măsurile provizorii va fi făcut înainte sau după alegerile europarlamentare din iunie, Dombrovskis a fost timid, spunând că nu este în măsură să ”anunțe dinainte date specifice” și că tabloul juridic ”stabilește anumite termene pe care va trebui să le respectăm”.

Amintim că la începutul lunii octombrie a anului trecut, executivul european a demarat oficial ancheta privind subvențiile acordate de China producătorilor de mașini electrice.

Aceasta a fost anunțată pentru prima dată de președinta instituției Ursula von der Leyen în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, desfășurat la mijlocul lunii septembrie 2023, când a atras atenția că piețele globale sunt ”inundate” de mașini electrice chinezești ieftine.

”Sectorul vehiculelor electrice deține un potențial uriaș pentru competitivitatea viitoare a Europei și pentru poziția de lider în industria ecologică. Producătorii de automobile din UE și sectoarele conexe investesc și inovează deja pentru a dezvolta pe deplin acest potențial. Ori de câte ori vom găsi dovezi că eforturile lor sunt împiedicate de denaturări ale pieței și de concurență neloială, vom acționa în mod decisiv. Și vom face acest lucru cu respectarea deplină a obligațiilor noastre europene și internaționale – pentru că Europa respectă regulile, atât în interiorul granițelor sale, cât și la nivel mondial. Această anchetă antisubvenție va fi completă, echitabilă și bazată pe fapte”, a precizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Investigația a fost demarată ca urmare a presiunilor exercitate de guvernul francez, care insistă să consolideze apărarea industrială a UE în fața industriei în ascensiune a vehiculelor electrice din China.

Cu toate că scopul este nobil, demersul a stârnit îngrijorare în Germania, a cărei industrie auto este expusă la piața chineză, Berlinul temându-se că Beijingul ar putea riposta, fapt ce ar declanșa un război comercial.

Într-o recentă declarație ce pare să trădeze tocmai acest aspect, de a proteja industria auto din Germania, cancelarul Olaf Scholz sublinia cu ocazia vizitei sale de trei zile în China, pe care a efectuat-o la mijlocul lunii aprilie, că mașinile din această țară vor fi binevenite pe piața germană, dar semnala că trebuie să fie respectate principiile concurenței echitabile.

Uniunea Europeană și-a intensificat în ultima perioadă acțiunile de contracarare a practicilor comerciale neloiale ale celei de-a doua economii a lumii.

Recent, Comisia Europeană a deschis o investigație privind subvențiile de care ar fi beneficiat furnizorii chinezi de turbine eoliene destinate unor parcuri eoliene din România și alte patru state membre, urmată de o investigație privind piața chineză a achizițiilor publice de dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi un sprijin financiar de 1 miliarde de euro pentru Liban pentru perioada 2024-2027,  în parte pentru a contribui la limitarea fluxului de refugiați către Europa, informează Politico Europe.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acest sprijin continuu din partea UE va consolida serviciile de bază, cum ar fi educația, protecția socială și sănătatea pentru populația din Liban. El va fi însoțit de reforme economice, financiare și bancare urgente.

În plus, se va acorda sprijin Forțelor Armate libaneze și altor forțe de securitate prin furnizarea de echipamente și formare pentru gestionarea frontierelor și pentru combaterea contrabandei.

”Vizita mea de astăzi este o mărturie puternică a sprijinului continuu al UE pentru Liban și pentru poporul libanez. Acesta a fost, de asemenea, mesajul clar al liderilor europeni la ultimul nostru summit și ne angajăm să oferim un sprijin financiar puternic țării, având în vedere provocările semnificative cu care se confruntă. Suma de 1 miliard de euro până în 2027 va oferi asistența atât de necesară poporului libanez și va contribui la securitatea și stabilitatea acestuia”, a declarat von der Leyen la Beirut.

Anunțul a fost făcut în urma unei creșteri puternice a numărului de migranți sirieni care sosesc în Cipru, țară membră a UE, ceea ce l-a determinat pe președintele cipriot, Nikos Christodoulides, să ceară ajutorul blocului european. De altfel, oficialul cipriot a fost și el prezent la Beirut. 

Peste 2.000 de persoane au sosit în Cipru pe mare în primele trei luni ale anului 2024, față de doar 78 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor guvernului cipriot.

Vizita președintei von der Leyen în Liban are loc după reuniunea specială a Consiliului European din 17-18 aprilie, în cadrul căreia Consiliul a confirmat hotărârea UE de a sprijini persoanele cele mai vulnerabile din Liban, inclusiv refugiații, persoanele strămutate în interiorul țării și comunitățile gazdă, precum și de a consolida sprijinul acordat forțelor armate libaneze și de a combate traficul de persoane și contrabanda. Consiliul European a reafirmat, de asemenea, necesitatea de a realiza condiții pentru întoarcerea sigură, voluntară și demnă a refugiaților sirieni, astfel cum este definită de UNHCR.

Sprijinul UE se va concentra asupra următoarelor aspecte:

• sprijinirea serviciilor de bază, cum ar fi educația, sănătatea, protecția socială și apa, pentru persoanele cele mai vulnerabile din Liban, inclusiv refugiații, persoanele strămutate în interiorul țării și comunitățile gazdă;
• sprijinirea reformelor interne urgente, în special a celor solicitate de Fondul Monetar Internațional (FMI), inclusiv în sectorul bancar, contribuind la îmbunătățirea situației economice și a mediului de afaceri;
• sprijin pentru gestionarea frontierelor și a migrației, inclusiv combaterea traficului de persoane și a contrabandei, sprijin consolidat pentru forțele armate libaneze.