Connect with us

U.E.

Aderarea Italiei la inițiativa Chinei privind un nou ,,Drum al Mătăsii” încinge spiritele în Europa. Comisarul european Günther Oettinger și ministrul de externe german Heiko Maas se tem că statele membre s-ar putea subordona influenței Chinei prin investițiile străine în UE

Published

on

@ Comisia Europeană

Comisarul european pentru buget, Günther Oettinger, a propus duminică să i se dea Uniunii Europene dreptul de a refuza investițiile în infrastructură finanțate de chinezi în Europa dacă acestea nu servesc intereselor comune ale UE, informează Deutsche Welle. De asemenea, ministrul german de externe, Heiko Maas, a reacționat dur față de atitudinea Chinei de a subordona prin investiții străine statele europene.

Declarațiile au sosit la o zi după ce Italia a semnat, sâmbătă, un Memorandum de Intenție privind aderarea la inițiativa chineză a noului Drum al Mătăsii (Belt and Road-BRI), un proiect ambițios de infrastructură care a provocat îngrijorare în multe capitale din UE și la Washington.

Ce îi îngrijorează pe Oettinger și pe ministrul german de externe?

Observând că statele membre ale UE uneori nu iau în considerare în mod adecvat interesele naționale și europene, Oettinger a sugerat că o soluție ar fi , potrivit declarației făcute grupului german Funke Media, ca liderii să ia în considerare un drept de veto al UE pentru a bloca viitoarele proiecte de infrastructură finanțate de chinezi sau o cerință ca proiectele să primească mai întâi consimțământul Comisiei Europene.

În ,,Italia și alte țări europene, infrastructurile de importanță strategică, precum rețelele de energie, liniile ferate sau porturile nu mai sunt în mâinile Europei, ci în mâinile chinezilor”, și-a argumentat poziția comisarul european. Însă ,,extinderea legăturilor de transport între Europa și Asia este în sine un lucru bun – atâta timp cât autonomia și suveranitatea Europei nu sunt puse în pericol”, a mai precizat acesta.

Remarcile lui Oettinger au venit pe fondul criticilor ministrului german de externe, Heiko Maas, față de semnarea acordului italian privind infrastructura cu China.

,,Într-o lume cu giganți precum China, Rusia sau partenerii noștri din Statele Unite, putem supraviețui doar dacă suntem uniți ca UE”, a declarat Maas pentru ziarul Welt am Sonntag.

,,Țările care cred că pot face afaceri deștepte cu chinezii vor începe să-și pună întrebări când se vor trezi brusc dependente (de China n.r)”, a spus el într-un interviu acordat ziarului german Welt Am Sonntag. ,,Ofertele lucrative pe termen scurt vor lăsa în curând un gust amar”, a adăugat el, citat de Deutsche Welle.

,,China nu este o democrație liberală”, a conchis oficialul german.

Ce este Inițiativa Belt and Road (BRI)?

Proiectul este gândit ca un nou ,,drum al mătăsii” care, la fel ca vechiul traseu comercial, își propune să lege China de Europa. BRI implică un val de finanțări chineze pentru proiectele majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale.

Prin intermediul programului, Beijingul a realizat deja investiții majore în porturi, drumuri, aeroporturi și căi ferate din Asia, Africa și părți din Europa.

De ce este atât de controversată?

De când a fost lansată în 2013, inițiativa a fost  întinată de plângeri la nivel internțional pentru atitudinea de subordonare față de China pe care o creează printre statele partenere prin datoriile uriașe pe care acestea sunt nevoite să le facă pentru a investi în infrastructură.

Anul trecut, principalii parteneri ai Chinei în cadrul BRI, Malaezia și Pakistan, au anulat sau renegociat tranzacții în cadrul inițiativei, menționând costuri ridicate pentru proiecte, preocupări legate de datorii sau impactul negativ asupra economiei locale.

Dacă acest lucru este adevărat pentru unele națiuni din Asia de Sud-Est sau Africa, care s-au îndatorat peste măsură la banci chineze, realitatea este că investițiile din China au contribuit la construirea de drumuri și căi ferate care altfel nu ar fi fost posibile: de exemplu, în Uganda, banii chinezilor au construit un drum de 50 km (30 mile) către aeroportul internațional, iar Tanzania, un mic oraș de coastă, are acum potențialul de a deveni cel mai mare port al continentului; de asemenea, în Europa, întreprinderile chineze au reușit să cumpere 51% din autoritatea portuară din portul Pireu de lângă Atena, în 2016, după ani de criză economică în Grecia, pentru a face investiții majore și a da un impuls economiei grecești.

În consecință, Statele Unite s-au alăturat Austriei, Indiei și Japoniei pentru a oferi surse alternative de finanțare pentru proiectele de infrastructură din Asia, după ce au criticat ,,practicile rapace de împrumt” practicate de China. Uniunea Europeană a anunțat, de asemenea, noi întreprinderi în infrastructură în Asia, într-o mișcare  considerată de mulți analiști ca o contrabalansare a inițiativei chineze.

Comisia Europeană a dezvăluit în vara anului trecut o strategie la nivel înalt pentru îmbunătățirea legăturilor de transport, energie și infrastructură digitală a celor 28 de națiuni care compun blocul european cu Asia. Conform noului plan, UE încearcă să colaboreze cu China, Japonia și alte țări din regiune, precum și cu Statele Unite și Australia, pentru a stimula investițiile în Asia, care se estimează că vor avea nevoie anual de 1,5 miliarde de dolari pentru cheltuielile de infrastructură aflate în creștere.

Deși șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, a declarat că strategia nu este un răspuns la nicio altă inițiativă, fie din “Beijing, Washington, Moscova sau Timbuktu”, este evident că accentul care se pune pe conectivitate ,,durabilă, cuprinzătoare și bazată pe reguli” este o alternativă la programul de investiții chinez. În fapt, deși strategia UE pentru dezvoltarea infrastructurii de interconectare cu Asia este mult mai bine reglementată din punctul de vedere al standardelor înalte pe care le urmăreste și prezintă mai puține riscuri pentru statele partenere, abordarea mai flexibilă a Chinei privind investițiile în infrastructură este preferată de multe state la nivel global pentru că se poate adapta mult mai ușor la nevoile diferite de dezvoltare ale acestora.

Poziția Italiei

Prin acordul semnat de vicepremierul Luigi di Maio cu China, în numele Italiei, aceasta devine prima țară din grupul G7 al economiilor dezvoltate care aderă la un parteneriat atât de cuprinzător cu chinezii. Însă la nivel european, Italia nu este singura care cooperează strâns cu China. Polonia, Grecia, Portugalia și Ungaria au semnat, de asemenea, acorduri bilaterale cu China.

În cadrul vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Roma au fost semnate 29 de contracte în valoare de 7 miliarde de euro în domeniul energiei, finanțării și producției agricole, sau al prelucrării oțelului și construcției de gazoducte,  însă cea mai importantă investiție va fi făcută în porturile strategice italiene din Genova și Trieste. 

Citiți și Italia, prima țară din grupul G7 care se alătură Inițiativei Chinei pentru un nou ,,Drum al Mătăsii”, provoacă îngrijorare în rândul partenerilor occidentali

Fiind conștient că apropierea Italiei de Beijing ridică temeri la Washington și în întreaga Europă, premierul italian Giuseppe Conte a fost nevoit să-i liniștească pe aliații tradiționali ai Italiei că acest acord reprezintă o ,,colaborare echilibrată și reciproc avantajoasă, care respectă, totodată, cooperarea dintre UE și China.”

Prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a insistat marți că această mișcare ar fi bună pentru economia țării, permițându-i să sporească exporturile către ,,o piață cu o dimensiune enormă” și că semnarea acordului nu prezintă niciun risc pentru poziția geopolitică a Italiei . ,,Acordul nu ne pune la îndoială alianța euro-atlantică”, a declarat el pentru parlament, potrivit The Guardian.

Conte a susținut că memorandumul este în deplinătate conform cu strategia UE de consolidare a legăturilor de infrastructură între Europa și Asia. ,,De fapt, memorandumul promovează acest lucru așa cum niciun alt stat membru nu a făcut-o până acum în relațiile sale cu Beijingul”, a spus el, citat de aceeași sursă.

De altfel, UE a emis săptămâna trecută o comunicare comună a Comisiei Europene cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, care reevalua abordarea europeană față de parteneriatul strategic cu China și care constata că este nevoie de o echilibrare a cooperării în domenii de interes comun în raport cu tendințele extrem de competitive ale Chinei la nivel global.

Documentul, lansat în contextul mai larg al pregătirilor pentru Summitul UE-China din 9 aprilie, propunea spre dezbatere în Consiliul European din 21-22 martie 10 puncte de acțiune, formulate cu referire la relațiile bilaterale cu China, ,,într-un spirit de respect reciproc”. Propunerile se refereau la modalitățile concrete în care UE poate acționa pentru a-și consolida competitivitatea, pentru a asigura un grad mai mare de reciprocitate și condiții de concurență echitabile și pentru a proteja economia de piață împotriva unor eventuale denaturări. 

Președintele Donald Tusk, declara după summit-ul european de joi și vineri, că liderii din UE au discutat ,,despre prioritățile summitului de luna viitoare cu China”, stabilind că scopul va fi ,, să ne concentrăm pe realizarea unei relații echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață”, potrivit unui comunicat al instituției.

În acest context, strategia de investiții în infrastructura din Asia a blocului european este o alternativă la inițiativa Belt and Road, în sensul în care urmărește creșterea influenței UE în Asia și îndepărtarea țărilor din Europa Centrală și de Est de cooperarea lor în format “16 + 1” cu China, care ar slăbi influența gigantului asiatic pe continent. 

De altfel, pe lângă precizările făcute de premierul Giuseppe Conte pentru a-i liniști pe aliații Italiei din Europa, vicepremierul Luigi Di Maio a ținut să ofere asigurări și Statelor Unite cu o zi înainte de semnarea cooperării între Italia și China.

,,Noi maximizăm toate măsurile de precauție și vreau să le spun Statelor Unite, și le voi spune și în vizita de săptămâna viitoare, că sunt aliații noștri și că le înțelegem preocupările. Dar conținutul Memorandumului de Înțelegere  pe care îl semnăm mâine nu conține nimic care să ridice preocupări, nicio mențiune despre tehnologia 5G sau despre vreun alt acord privind telecomunicațiile strategice”, a declarat Di Maio pentru CNBC, vineri.

China și SUA sunt în proces de negociere pentru a pune capăt războiului comercial prelungit, în timp ce Washingtonul încearcă să combată ceea ce consideră că reprezintă o amenințare la adresa securității prezentată de companiile chineze de telecomunicații, în special de gigantul Huawei. Statele Unite ale Americii declară că infrastructura de internet 5G  construită de China prin intermediul Huawei ar putea fi utilizată pentru activități de spionaj. De altfel, Statele Unite au cerut UE să blocheze accesul pe piaţă al echipamentelor Huawei, însă Comisia Europeană a refuzat această cerere. Huawei a respins cu tărie acuzaţiile, iar la începutul lunii martie a dat în judecată guvernul american din acest motiv, relatează Digi24.

Însă această poziție privind cooperarea strânsă cu China nu este văzută cu ochi buni de toți decidenții aflați la putere în Italia, disensiunile existând chiar în cadrul guvernului italian. Partenerul de coaliție al lui Luigi Di Maio vicepremierul Matteo Salvini, care conduce formațiunea conservatoare Liga, a fost în mod curios absent de la toate ceremoniile oficiale prevzute de vizita de trei zile a delegației chineze în Italia, de săptămâna trecută.

Salvini a avertizat anterior că nu dorește ca întreprinderile străine să ,,colonizeze” Italia: ,,Înainte de a permite ca cineva să investească în porturile din Trieste sau Genova, m-aș gândi la asta nu o dată, ci de o sută de ori”, a avertizat vicepremierul, citat de BBC.

În orice caz, Italia, China și partenerii europeni vor avea ocazia unui nou schimb de opinii și lămuriri la Summit-ul bilateral UE-China de pe 9 aprilie, fiind posibil ca premierul Giuseppe Conte să mai participe la un Summit al BRI care va avea loc în China tot în aprilie.

 

 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu: Serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate atât în 2018, cât și 2019

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a precizat ieri, într-o conferință de presă că serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate în aprilie și octombrie 2018, precum și mai recent, în martie anul acesta.

Amintim că aceasta a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, în martie, prin care îi solicita acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Înaltul oficial european invita autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

,,Neprimind nici un răspuns, am retrimis această scrisoare în martie 2019, cu speranța accelerării procesului de realizare a acestor proiecte. Comisia Europeană și eu personal suntem, ca întotdeauna, la dispoziția autorităților naționale și sper că acest subiect de importanță primordială pentru cetățenii României să nu fie politizat”, a precizat Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu preciza că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene: deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții; revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate; proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu așteaptă ca autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Comisarul Corina Crețu: ”Banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a apreciat marți beneficiile pe care le-au adus fondurile europene în direcția îmbunătățirii calității vieții în București.

Într-o conferinţă de presă comună cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, comisarul european a avut cuvinte de apreciere la adresa Primăriei Sectorului 3 privind atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor și a punctat că  ”banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”.

”Sectorul 3 este, de departe, campion în atragerea fondurilor europene pentru reabilitare termică, ceea ce a îmbunătățit direct calitatea vieții cetățenilor. Rezultatul este vizibil chiar în factura de energie pe care fiecare bucureștean o plătește, costurile aferente fiind mult diminuate. Astfel de proiecte sunt exemple cât se poate de clare ale modului în care românii beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană”, a declarat Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile pentru Parlamentul European.

”Prin politica de coeziune s-au făcut și se fac investiții importante în București, care ajută în mod nemijlocit la dezvoltarea economică și, drept consecință, la creșterea standardului de viață din Capitală. Proiectele puse în aplicare prin fondurile europene atrase au crescut eficiența energetică a blocurilor de locuințe, precum și a clădirilor publice în Sectorul 3”, a mai adăugat Corina Crețu.

Corina Crețu a felicitat regiunea București-Ilfov, despre care a spus că este cel mai important motor al economiei naționale. În ceea ce privește fondurile europene atrase, sunt 90 de proiecte care urmăresc creșterea eficienței energetice a 48.000 de apartamente din București. ”În mod specific, Sectorul 3 este beneficiarul principal al acestor investiții importante, cu 76 de proiecte selectate”, a mai adăugat comisarul european.

”Bazându-ne pe experiența de până acum, e important să existe o cooperare strânsă între municipalitate, sectorare și județul Ilfov, pentru a ne asigura că Bucureștiul beneficiază din plin de oportunitățile următoarei perioade de programare, 2021 – 2027. Comisia Europeană a propus o alocare de 30,6 miliarde pentru investiții în România, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru România și pentru capitală. În acest sens, Bucureștiul trebuie să înceapă pregătirea investițiilor următoare, iar autoritățile să gândească strategic viitoarele proiecte”, a conchis Corina Crețu.

Alături de Victor Ponta, Corina Crețu deschide lista candidaților PRO România pentru Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Manfred Weber, promisiune majoră împotriva Rusiei și a Angelei Merkel: Dacă voi ajunge președinte al Comisiei Europene, voi face tot posibilul pentru a bloca gazoductul Nord Stream 2

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a declarat marți că va face tot ce poate pentru a opri proiectul gazoductului Nord Stream 2 dacă va ajunge în fruntea executivului european, transmite DPA, citând un interviu acordat de acesta pentru cotidianul polonez Polska Times.

Aflat la Atena pentru a-și prezenta un plan în 12 puncte privind viziunea sa la șefia Comisiei Europene, Weber a declarat că nu ar fi în interesul Uniunii Europene să îşi crească dependenţa de gazul rusesc. Prin conducta Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică, ar urma să se transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia în Germania.

Sunt împotriva acestui proiect. El nu este în interesul Uniunii Europene, deoarece va crește dependența sa de materiile prime rusești. Și avem nevoie de o mai mare independență față de gazul rusesc. Ca șef al Comisiei Europene, voi folosi toate prevederile pentru a bloca Nord Stream 2. (…) Voi face totul ca să se întâmple”, a promis acesta.

Manfred Weber a făcut declarații similare și în luna martie, atunci când s-a aflat la București pentru a participa la Summitul liderilor locali și regional din PPE, unde și-a prezentat programul politic pentru Europa.

Sunt de părere că trebuie oprit proiectul Nord Stream 2. În astfel de vremuri în care negocierile cu Rusia sunt atât de complicate încât nu ar trebui să facem astfel de proiecte. Până la urmă, este un proiect politic, nu unul economic și trebuie să ne asigurăm că acesta nu va fi pus în practică”, a afirmat atunci Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin Sociale din Bavaria și actual lider al grupului PPE în Parlamentul European, acesta fiind susținut chiar de cancelarul german Angela Merkel în candidatura sa la președinția Comisiei Europene, pentru care a fost învestit la Congresul PPE de la Helsinki din noiembrie 2018.

Proiectul Nord Stream 2 a tulburat din nou apele, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și la nivelul relației transatlantice. În luna februarie, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

La momentul respectiv, cancelarul Angela Merkel a vorbit la telefon cu premierul Viorica Dăncilă pentru a opri evoluția acestui text în defavoarea proiectului energetic ruso-german, însă acest lucru nu s-a înfăptuit.

Ulterior, Merkel a anunțat că parteneriatul franco-german este cel care a făcut posibil un compromis. Apoi, de la prezidiul Conferinței de Securitate de la München, Angela Merkel s-a referit ”Rusia, stat partener” și nu a ocolit nici problema sensibilă a dependenței europene de gazul rusesc.

O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică”, a spus cancelarul german, referindu-se că această problemă merge dincolo de dezbaterea privind Nord Stream 2.

Discuția de pe marginea construcției gazoductului Nord Stream 2, deși reprezintă o afacere bilaterală ruso-germană, a devenit o problemă europeană și euro-atlantică. Astfel, tot la München, replica indirectă pentru Angela Merkel a venit din partea vicepreședintelui SUA, Mike Pence.

Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est”, a afirmat Pence atunci.

De altfel, reamintim că și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending