Connect with us

U.E.

Aderarea Italiei la inițiativa Chinei privind un nou ,,Drum al Mătăsii” încinge spiritele în Europa. Comisarul european Günther Oettinger și ministrul de externe german Heiko Maas se tem că statele membre s-ar putea subordona influenței Chinei prin investițiile străine în UE

Published

on

@ Comisia Europeană

Comisarul european pentru buget, Günther Oettinger, a propus duminică să i se dea Uniunii Europene dreptul de a refuza investițiile în infrastructură finanțate de chinezi în Europa dacă acestea nu servesc intereselor comune ale UE, informează Deutsche Welle. De asemenea, ministrul german de externe, Heiko Maas, a reacționat dur față de atitudinea Chinei de a subordona prin investiții străine statele europene.

Declarațiile au sosit la o zi după ce Italia a semnat, sâmbătă, un Memorandum de Intenție privind aderarea la inițiativa chineză a noului Drum al Mătăsii (Belt and Road-BRI), un proiect ambițios de infrastructură care a provocat îngrijorare în multe capitale din UE și la Washington.

Ce îi îngrijorează pe Oettinger și pe ministrul german de externe?

Observând că statele membre ale UE uneori nu iau în considerare în mod adecvat interesele naționale și europene, Oettinger a sugerat că o soluție ar fi , potrivit declarației făcute grupului german Funke Media, ca liderii să ia în considerare un drept de veto al UE pentru a bloca viitoarele proiecte de infrastructură finanțate de chinezi sau o cerință ca proiectele să primească mai întâi consimțământul Comisiei Europene.

În ,,Italia și alte țări europene, infrastructurile de importanță strategică, precum rețelele de energie, liniile ferate sau porturile nu mai sunt în mâinile Europei, ci în mâinile chinezilor”, și-a argumentat poziția comisarul european. Însă ,,extinderea legăturilor de transport între Europa și Asia este în sine un lucru bun – atâta timp cât autonomia și suveranitatea Europei nu sunt puse în pericol”, a mai precizat acesta.

Remarcile lui Oettinger au venit pe fondul criticilor ministrului german de externe, Heiko Maas, față de semnarea acordului italian privind infrastructura cu China.

,,Într-o lume cu giganți precum China, Rusia sau partenerii noștri din Statele Unite, putem supraviețui doar dacă suntem uniți ca UE”, a declarat Maas pentru ziarul Welt am Sonntag.

,,Țările care cred că pot face afaceri deștepte cu chinezii vor începe să-și pună întrebări când se vor trezi brusc dependente (de China n.r)”, a spus el într-un interviu acordat ziarului german Welt Am Sonntag. ,,Ofertele lucrative pe termen scurt vor lăsa în curând un gust amar”, a adăugat el, citat de Deutsche Welle.

,,China nu este o democrație liberală”, a conchis oficialul german.

Ce este Inițiativa Belt and Road (BRI)?

Proiectul este gândit ca un nou ,,drum al mătăsii” care, la fel ca vechiul traseu comercial, își propune să lege China de Europa. BRI implică un val de finanțări chineze pentru proiectele majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale.

Prin intermediul programului, Beijingul a realizat deja investiții majore în porturi, drumuri, aeroporturi și căi ferate din Asia, Africa și părți din Europa.

De ce este atât de controversată?

De când a fost lansată în 2013, inițiativa a fost  întinată de plângeri la nivel internțional pentru atitudinea de subordonare față de China pe care o creează printre statele partenere prin datoriile uriașe pe care acestea sunt nevoite să le facă pentru a investi în infrastructură.

Anul trecut, principalii parteneri ai Chinei în cadrul BRI, Malaezia și Pakistan, au anulat sau renegociat tranzacții în cadrul inițiativei, menționând costuri ridicate pentru proiecte, preocupări legate de datorii sau impactul negativ asupra economiei locale.

Dacă acest lucru este adevărat pentru unele națiuni din Asia de Sud-Est sau Africa, care s-au îndatorat peste măsură la banci chineze, realitatea este că investițiile din China au contribuit la construirea de drumuri și căi ferate care altfel nu ar fi fost posibile: de exemplu, în Uganda, banii chinezilor au construit un drum de 50 km (30 mile) către aeroportul internațional, iar Tanzania, un mic oraș de coastă, are acum potențialul de a deveni cel mai mare port al continentului; de asemenea, în Europa, întreprinderile chineze au reușit să cumpere 51% din autoritatea portuară din portul Pireu de lângă Atena, în 2016, după ani de criză economică în Grecia, pentru a face investiții majore și a da un impuls economiei grecești.

În consecință, Statele Unite s-au alăturat Austriei, Indiei și Japoniei pentru a oferi surse alternative de finanțare pentru proiectele de infrastructură din Asia, după ce au criticat ,,practicile rapace de împrumt” practicate de China. Uniunea Europeană a anunțat, de asemenea, noi întreprinderi în infrastructură în Asia, într-o mișcare  considerată de mulți analiști ca o contrabalansare a inițiativei chineze.

Comisia Europeană a dezvăluit în vara anului trecut o strategie la nivel înalt pentru îmbunătățirea legăturilor de transport, energie și infrastructură digitală a celor 28 de națiuni care compun blocul european cu Asia. Conform noului plan, UE încearcă să colaboreze cu China, Japonia și alte țări din regiune, precum și cu Statele Unite și Australia, pentru a stimula investițiile în Asia, care se estimează că vor avea nevoie anual de 1,5 miliarde de dolari pentru cheltuielile de infrastructură aflate în creștere.

Deși șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, a declarat că strategia nu este un răspuns la nicio altă inițiativă, fie din “Beijing, Washington, Moscova sau Timbuktu”, este evident că accentul care se pune pe conectivitate ,,durabilă, cuprinzătoare și bazată pe reguli” este o alternativă la programul de investiții chinez. În fapt, deși strategia UE pentru dezvoltarea infrastructurii de interconectare cu Asia este mult mai bine reglementată din punctul de vedere al standardelor înalte pe care le urmăreste și prezintă mai puține riscuri pentru statele partenere, abordarea mai flexibilă a Chinei privind investițiile în infrastructură este preferată de multe state la nivel global pentru că se poate adapta mult mai ușor la nevoile diferite de dezvoltare ale acestora.

Poziția Italiei

Prin acordul semnat de vicepremierul Luigi di Maio cu China, în numele Italiei, aceasta devine prima țară din grupul G7 al economiilor dezvoltate care aderă la un parteneriat atât de cuprinzător cu chinezii. Însă la nivel european, Italia nu este singura care cooperează strâns cu China. Polonia, Grecia, Portugalia și Ungaria au semnat, de asemenea, acorduri bilaterale cu China.

În cadrul vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Roma au fost semnate 29 de contracte în valoare de 7 miliarde de euro în domeniul energiei, finanțării și producției agricole, sau al prelucrării oțelului și construcției de gazoducte,  însă cea mai importantă investiție va fi făcută în porturile strategice italiene din Genova și Trieste. 

Citiți și Italia, prima țară din grupul G7 care se alătură Inițiativei Chinei pentru un nou ,,Drum al Mătăsii”, provoacă îngrijorare în rândul partenerilor occidentali

Fiind conștient că apropierea Italiei de Beijing ridică temeri la Washington și în întreaga Europă, premierul italian Giuseppe Conte a fost nevoit să-i liniștească pe aliații tradiționali ai Italiei că acest acord reprezintă o ,,colaborare echilibrată și reciproc avantajoasă, care respectă, totodată, cooperarea dintre UE și China.”

Prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a insistat marți că această mișcare ar fi bună pentru economia țării, permițându-i să sporească exporturile către ,,o piață cu o dimensiune enormă” și că semnarea acordului nu prezintă niciun risc pentru poziția geopolitică a Italiei . ,,Acordul nu ne pune la îndoială alianța euro-atlantică”, a declarat el pentru parlament, potrivit The Guardian.

Conte a susținut că memorandumul este în deplinătate conform cu strategia UE de consolidare a legăturilor de infrastructură între Europa și Asia. ,,De fapt, memorandumul promovează acest lucru așa cum niciun alt stat membru nu a făcut-o până acum în relațiile sale cu Beijingul”, a spus el, citat de aceeași sursă.

De altfel, UE a emis săptămâna trecută o comunicare comună a Comisiei Europene cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, care reevalua abordarea europeană față de parteneriatul strategic cu China și care constata că este nevoie de o echilibrare a cooperării în domenii de interes comun în raport cu tendințele extrem de competitive ale Chinei la nivel global.

Documentul, lansat în contextul mai larg al pregătirilor pentru Summitul UE-China din 9 aprilie, propunea spre dezbatere în Consiliul European din 21-22 martie 10 puncte de acțiune, formulate cu referire la relațiile bilaterale cu China, ,,într-un spirit de respect reciproc”. Propunerile se refereau la modalitățile concrete în care UE poate acționa pentru a-și consolida competitivitatea, pentru a asigura un grad mai mare de reciprocitate și condiții de concurență echitabile și pentru a proteja economia de piață împotriva unor eventuale denaturări. 

Președintele Donald Tusk, declara după summit-ul european de joi și vineri, că liderii din UE au discutat ,,despre prioritățile summitului de luna viitoare cu China”, stabilind că scopul va fi ,, să ne concentrăm pe realizarea unei relații echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață”, potrivit unui comunicat al instituției.

În acest context, strategia de investiții în infrastructura din Asia a blocului european este o alternativă la inițiativa Belt and Road, în sensul în care urmărește creșterea influenței UE în Asia și îndepărtarea țărilor din Europa Centrală și de Est de cooperarea lor în format “16 + 1” cu China, care ar slăbi influența gigantului asiatic pe continent. 

De altfel, pe lângă precizările făcute de premierul Giuseppe Conte pentru a-i liniști pe aliații Italiei din Europa, vicepremierul Luigi Di Maio a ținut să ofere asigurări și Statelor Unite cu o zi înainte de semnarea cooperării între Italia și China.

,,Noi maximizăm toate măsurile de precauție și vreau să le spun Statelor Unite, și le voi spune și în vizita de săptămâna viitoare, că sunt aliații noștri și că le înțelegem preocupările. Dar conținutul Memorandumului de Înțelegere  pe care îl semnăm mâine nu conține nimic care să ridice preocupări, nicio mențiune despre tehnologia 5G sau despre vreun alt acord privind telecomunicațiile strategice”, a declarat Di Maio pentru CNBC, vineri.

China și SUA sunt în proces de negociere pentru a pune capăt războiului comercial prelungit, în timp ce Washingtonul încearcă să combată ceea ce consideră că reprezintă o amenințare la adresa securității prezentată de companiile chineze de telecomunicații, în special de gigantul Huawei. Statele Unite ale Americii declară că infrastructura de internet 5G  construită de China prin intermediul Huawei ar putea fi utilizată pentru activități de spionaj. De altfel, Statele Unite au cerut UE să blocheze accesul pe piaţă al echipamentelor Huawei, însă Comisia Europeană a refuzat această cerere. Huawei a respins cu tărie acuzaţiile, iar la începutul lunii martie a dat în judecată guvernul american din acest motiv, relatează Digi24.

Însă această poziție privind cooperarea strânsă cu China nu este văzută cu ochi buni de toți decidenții aflați la putere în Italia, disensiunile existând chiar în cadrul guvernului italian. Partenerul de coaliție al lui Luigi Di Maio vicepremierul Matteo Salvini, care conduce formațiunea conservatoare Liga, a fost în mod curios absent de la toate ceremoniile oficiale prevzute de vizita de trei zile a delegației chineze în Italia, de săptămâna trecută.

Salvini a avertizat anterior că nu dorește ca întreprinderile străine să ,,colonizeze” Italia: ,,Înainte de a permite ca cineva să investească în porturile din Trieste sau Genova, m-aș gândi la asta nu o dată, ci de o sută de ori”, a avertizat vicepremierul, citat de BBC.

În orice caz, Italia, China și partenerii europeni vor avea ocazia unui nou schimb de opinii și lămuriri la Summit-ul bilateral UE-China de pe 9 aprilie, fiind posibil ca premierul Giuseppe Conte să mai participe la un Summit al BRI care va avea loc în China tot în aprilie.

 

 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, către Ursula von der Leyen: Sper să restabiliți echilibrul dintre Est și Vest în viitoarea Comisie Europeană

Published

on

© Dacian Cioloș/Twitter

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, și-a exprimat marți regretul că pachetul de nume convenit de liderii europeni pentru conducerea instituțiilor UE nu reflectă echilibrul geografic și geopolitic dintre est și vest.

În intervenția sa susținută în plenul PE cu ocazia dezbaterii cu Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, Cioloș a arătat că eurodeputații caută ”o majoritate care să permită Europei să avanseze și să răspundă așteptărilor foarte clar exprimate în timpul alegerilor”.

Parlamentul în fața căruia vă aflați astăzi nu a fost niciodată atât de important și de implicat, conștient de responsabilitate și gata să și-o asume pe deplin. Știți foarte bine, Consiliul care v-a desemnat este un Consiliu divizat. A convenit în cele din urmă asupra unui pachet global de numiri pentru a obține un compromis în urma unor negocieri lungi și dificile. De altfel, regret că echilibrul dintre Estul și Vestul Uniunii Europene nu este reflectat în acest pachet”, a afirmat Cioloș, în contextul în care Ursula von der Leyen este numele din vârf dintr-un pachet din care mai fac parte Charles Michel (Belgia, ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (Spania, S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Cu toate acestea, Dacian Cioloș a transmis că speră ca acest echilibru să fie ”parțial restabilit o dată cu atribuirea portofoliilor în viitorul Colegiu”. 

De altfel, Renew Europe este primul grup politic din PE care i-a transmis o scrisoare Ursulei von der Leyen, impunând condiții pentru ca membrii grupului liberal-centrist, 108 eurodeputați, să îi acorde votul pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Între condițiile grupului condus de Dacian Cioloș se numără un mecanism european pentru statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans (S&D) lui Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe) și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, discurs în fața eurodeputaților din PE: ”Banca Europeană pentru Investiții trebuie transformată într-o bancă pentru climă”

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen, candidatul nominalizat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, s-a adresat eurodeputaților în plen și și-a prezentat viziunea și planurile pentru pentru această funcție. 

În contextul schimbărilor climatice, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța unei schimbări la nivel european: Banca Europeană pentru investiții trebuie transformată într-o bancă pentru climă, asta înseamnă schimabre.”

Provocarea cea mai importantă este menținerea sănătății Planetei, până in 2050, obiectivul nostru este de a reduce emisiile.  Însă până în 2030, reducearea 40% a emisiilor de carbon nu este suficientă, trebuie să ajungem la un 55 %. Dacă ne dorim să avem un impact real, lumea trebuie să se miște împreună.”, a menționat fostul ministrul al Afacerilor Externe german. 

”Fiecare sector în parte trebuie să își aducă contribuția. Voi introduce o taxă pe carbon.”, a mai adăugat aceasta în discursul său.

Membrii Parlamentului European reuniți de luni până joi la Strasbourg pentru cea de-a doua plenară a noului legislativ european constituit la 2 iulie, vor vota pentru viitorul Uniunii Europene privind alegerea sau respingerea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, moment culminant urmat de evaluarea rezultatelor primei președinții a României la Consiliul UE, de prezentarea priorităților noii președinții finlandeze și de audierea celor două propuneri de comisari europeni interimari din partea României și a Estoniei. Lucrările sesiunii plenare a Parlamentului European vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, a făcut marți un apel la unitatea europenilor pentru alegerea căii europene și la apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli și multilateralism, în primul său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Citiți și: Ursula von der Leyen, în discursul de candidatură la șefia Comisiei Europene: ”Dacă vrem să alegem calea europeană, trebuie să ne redescoperim unitatea” 

În urma discuțiilor pe care candidata Consiliului European, convenită cu sprijinul major al lui Emmanuel Macron și al Angelei Merkel, le-a avut miercuri cu grupurile politice din Parlamentul European se disting sprijinul fără echivoc al grupului PPE (182 de eurodeputați)precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare.

Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați. Actualmente, o astfel de majoritate este incertă, în pofida faptului că Ursula von der Leyen a răspuns favorabil solicitărilor din partea ambelor grupuri, atât în ce privește ambiția constituirii unui Comisii Europene formată din 14 femei și 14 bărbați, cât și referitor la înzestrarea cu aceeași greutate politică a pozițiilor pe care Timmermans și Vestager le vor ocupa în viitorul executiv european.

Incertitudinea cu privire la întrunirea unei majorități este consolidată de existența unei nemulțumiri concrete a Parlamentului European cu privire la rezultatele negocierilor dintre liderii europeni. O dovadă în acest sens a fost refuzul eurodeputaților de a lua în calcul recomandarea Consiliului European de a numi un om politic din Europa de Est din cadrul grupului S&D în fruntea Parlamentului European pentru primul mandat din actuala legislatură, cel ales președinte fiind italianul social-democrat David Sassoli.

Continue Reading

U.E.

Ursula von der Leyen, promisiuni pentru democratizarea UE: Susțin introducerea listelor electorale transnaționale și dreptul de inițiativă legislativă al PE

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen, candidatul nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, s-a adresat eurodeputaților în plenul de la Strasbourg și și-a prezentat viziunea și planurile pentru această funcție.

Într-un mesaj menit să mulțumească grupul politic centrist Renew Europe, von der Leyen a promis o conferință de doi ani ,,despre viitorul Europei” pentru a angaja cetățenii în procesul decizional de la nivel european.

De asemenea, aceasta a promis să reformeze sistemul Spitzenkandidat sau sistemul candidatului cap de listă în contextul următoarele alegeri europene.

,,Trebuie să facem procesul mai vizibil pentru un electorat mai larg”, a spus ea, adăugând că ,,trebuie să abordăm problema listelor transnaționale ca instrument complementar al democrației europene”.

Amintim faptul că Renew Europe a promis să lupte pentru introducerea listelor electorale transnaționale, dar și pentru reforma procesului Spitzenkandidat care s-a dovedit a fi un eșec în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Niciunul dintre candidații cap de listă ai partidelor politice europene, precum PES și PPE, nu a reușit să câștige aprobarea tuturor liderilor naționali din Consiliul European pentru a fi propuși în fruntea Comisiei Europene.

Von Der Leyen a mai spus că va susține dreptul de inițiativă legislativă a Parlamentului European.

,,Parteneriatul nostru interinstituțional va ajuta ca vocile europene să se audă mai bine”, a precizat von der Leyen.

Membrii Parlamentului European se reunesc de luni până joi la Strasbourg pentru cea de-a doua plenară a noului legislativ european constituit la 2 iulie, sesiune care va fi dominată de o dezbatere și de un vot cruciale pentru viitorul Uniunii Europene privind alegerea sau respingerea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, moment culminant urmat de evaluarea rezultatelor primei președinții a României la Consiliul UE, de prezentarea priorităților noii președinții finlandeze și de audierea celor două propuneri de comisari europeni interimari din partea României și a Estoniei. Lucrările sesiunii plenare a Parlamentului European vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending