Parlamentarii britanici au aprobat marți proiectul de lege controversat privind piața internă în Regatul Unit, care modifică parțial Acordul de retragere din UE, într-un moment în care la Bruxelles se desfășoară o nouă rundă de negocieri referitoare la viitorul relațiilor comerciale post-Brexit, anunță Politico Europe.

Documentul a fost adoptat cu 340 de voturi pentru și 256 de voturi împotrivă, doar puțini parlamentari conservatori contestând acest proiect de lege prin abținere de la vot.

Prin proiectul de lege privind piața internă li se oferă miniștrilor prerogativul de a reveni asupra unor secțiuni ale Acordului de retragere, semnat de Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Atunci când ministrul britanic pentru Irlanda de Nord a recunoscut că acest proiect de lege încalcă dreptul internațional, mulți parlamentari conservatori și-au exprimat nemulțumirea și au amenințat că îl vor bloca în Camera Comunelor.

Urmărind să liniștească spiritele în rândul propriului partid, premierul Boris Johnson a acceptat compromisul unui amendament care oferă deputaților britanici dreptul de a bloca proiectul de lege în cazul în care Guvernul de la Londra ar dori să pună în aplicare prevederile acestuia.

Anumite secțiuni ale acestui proiect de lege, care urmează acum să ajungă în Camera Lorzilor, unde Partidul Conservator nu deține majoritatea, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

În cele din urmă, niciun conservator britanic nu a votat împotriva proiectului de lege, 21 dintre ei abținându-se, înclusiv fostul premier Theresa May, care, anterior, criticase documentul.

Cu toate acestea, documentul rămâne o problemă spinoasă între Londra și Bruxelles, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic confirmând luni că UE a solicitat din nou, în cadrul întrevederii cu ministrul Michael Gove, ca secțiunile proiectului de lege care aduc atingere Acordului de retragere să fie îndepărtate până la finalul lunii septembrie.

De altfel, ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis Londrei că Uniunea Europeană nu va accepta punerea sub semnul întrebării a Acordului de retragere a Regatului Unit, semnat în urmă cu nouă luni.

Între timp, la Bruxelles este în desfăşurare o rundă de negocieri oficiale între UE şi Regatul Unit, înaintea summitului extraordinar al UE din 1-2 octombrie, unde se așteaptă o evaluare a progreselor şi o eventuală adoptare a unei decizii de accelerare a pregătirilor Uniunii pentru scenariul absenţei unui acord.

În contextul evoluției situației de securitate dintre Republica Armenia și Republica Azerbaidjan și pe fondul confruntărilor armate în derulare, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să analizeze oportunitatea efectuării deplasărilor care nu sunt esențiale în regiune, să manifeste maximă prudență și să se informeze permanent din surse oficiale cu privire la posibilele modificări ale condițiilor de deplasare în interiorul celor două țări, se arată în comunicatul oficial al MAE.

Totodată, cetățenii români sunt sfătuiți să nu se deplaseze în zonele adiacente regiunii Nagorno-Karabah şi frontierei internaționale dintre Republica Azerbaidjan și Republica Armenia.

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români că a emis două avertismente de călătorie pentru Republica Armenia și Republica Azerbaidjan, cu recomandarea de a evita orice călătorie în anumite zone/regiuni. Informații suplimentare pot fi consultate la rubrica Avertismente de călătorie de pe site-ul MAE: Armenia – http://www.mae.ro/travel-alerts/53727 și Azerbaidjan – http://www.mae.ro/travel-alerts/32390.

Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadelor României la Erevan și Baku, este pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile statelor de reședință.

Ministerul Afacerilor Externe, pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români din zona de conflict Nagorno-Karabah

Fostul cancelar federal german Gerhard Schroeder,  actual preşedinte al consiliului director al Nord Stream 2, consideră nefundamentate apelurile de a suspenda proiectul de gazoduct ca răspuns la tentativa de asasinat a șefului opoziției ruse, Aleksei Nvalanîi, informează miercuri dpa, preluat de Agerpres.

„Una nu are nicio legătură cu alta”, a spus Schroeder în cel mai recent interviu al său înregistrat, adăugând că sunt în joc investiții de 10 miliarde de euro în această conductă. De asemenea, fostul cacelar german a afirmat că implicarea Moscovei în otrăvirea lui Navalnîi nu a fost demonstrată, iar actuala discuţie despre posibile sancţiuni împotriva Rusiei se bazează pe „speculaţii”, în absenţa unor „dovezi solide”.

Navalnîi, în vârstă de 44 ani, a fost adus la Berlin în comă pentru tratament pe 22 august, la două zile după ce i s-a făcut rău în timpul unui zbor intern în Rusia. Politicianul rus a fost externat din spitalul Charite săptămâna trecută şi s-a angajat să se întoarcă în Rusia, unde este militant proeminent anti-corupţie şi unul dintre oponenţii cei mai vocali ai preşedintelui Vladimir Putin. De altfel, Aleksei Navalnîi a fost vizitat la spital de cancelarul german Angela Merkel.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

Kremlinul a negat în mod repetat orice implicare în acest incident și a cerut să vadă dovezile în sprijinul acuzațiilor. 

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, în contextul în care au apărut tot mai multe solicitări în acest sens, subliniindu-se că sancțiuni de tipul celor aplicate în ce privește cazul Skripal, anumă expulzări diplomatice, ar putea să nu fie suficiente.

În acest context, alte două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele acestora au fost dublate de fostul secretar general al NATO, Anders Rasmunssen, care a solicitat Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

În aceeași notă, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a afirmat că otrăvirea opozantului rus ar trebui să reprezintă ”o alarmă finală de trezire” pentru Germania, poziție diferită față de cea a Austriei, care, prin vocea președintelui Alexander Van der Bellen, a afirmat că nu vede o legătură între Nord Stream 2 și cazul Navalnîi.