Președintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat de la tribuna Națiunilor Unite ceea ce a calificat a fi ”un act de război împotriva mediului înconjurător” care a dus la schimbările climatice și a făcut apel la un ”tratat de pace cu planeta noastră”, potrivit Politico Europe. 

”Suntem implicați într-un război global, care nu are tabere, nici armată și niciun teritoriu nu este cucerit sau pierdut. Cu toate acestea, acest război distruge vieți. Îngenunchează țări și provoacă suferințe inimaginabile familiilor. Mă refer la războiul pe care oamenii îl poartă împotriva naturii. Ne-am torturat planeta, am abuzat de resursele naturale, am comis acte de război împotriva mediului înconjurător. Iar acum natura ripostează, readucându-ne la realitate. Nimeni nu poate spune <<nu am știut>>. Timp de decenii, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă, dar avertismentele lor s-au pierdut în urechi surde. Ne-am întors cu spatele, ca să nu vedem”, a deplâns președintele Consiliului European situația în discursul susținut în cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Pentru a combate schimbările climatice, Charles Michel consideră că este nevoie ca ”oamenii să semneze un armistițiu cu natura, un tratat de pace cu planeta noastră” pentru ”generațiile viitoare”.

În egală măsură, oficialul european a făcut apel la ”cooperare mai degrabă decât la confruntare, la solidaritate mai degrabă decât la izolare, la transparență mai degrabă decât la secretomanie și dorim loialitate, respectându-ne cuvântul dat.”

Referirile lui Michel la transparență și loialitate reprezintă un ecou al criticilor puternice pe care le-a formulat la începutul acestei săptămâni la adresa SUA în legătură cu o nouă legătură strategică pe care Washingtonul a convenit-o cu Regatul Unit și Australia în zona Indo-Pacific.

Președintele american Joe Biden a încercat să liniștească apele, recunoscând după o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron că Washingtonul ar fi trebuit să consulte Parisul cu privire la acest pact, care a afectat o înțelegere pe care Parisul a stabilit-o în 2016 cu Canberra.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

De altfel, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. Comunicarea comună conține acțiuni concrete de consolidare a angajamentului strategic în această regiune, în conformitate cu sarcinile încredințate de Consiliu la 19 aprilie 2021.

Punerea în aplicare a strategiei UE va include în special următoarele acțiuni:

• Finalizarea negocierilor comerciale ale UE cu Australia, Indonezia și Noua Zeelandă; reluarea negocierilor comerciale și începerea negocierilor privind investițiile cu India; încheierea unui acord de parteneriat economic cu Comunitatea Africii Orientale; evaluarea posibilei reluări a negocierilor comerciale cu Malaysia, Filipine și Thailanda și eventuala negociere a unui acord comercial interregional cu ASEAN.
• Încheierea de acorduri de parteneriat și cooperare (APC) cu Malaysia și Thailanda; începerea negocierilor APC cu Maldive și concretizarea deplină a viitorului nou acord de parteneriat al UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP).
• Încheierea de alianțe și parteneriate verzi cu parteneri voluntari și ambițioși din regiunea indo-pacifică pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Prima alianță de acest fel a fost convenită cu Japonia în mai 2021.
• Consolidarea guvernanței oceanelor în regiune, inclusiv sporirea sprijinului UE pentru sistemele de gestionare și control în domeniul pescuitului din țările situate în regiunea indo-pacifică, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.
• Extinderea rețelei de parteneriate digitale cu partenerii din regiunea indo-pacifică, precum și explorarea posibilității unor noi acorduri de parteneriat digital cu Japonia, Republica Coreea și Singapore.
• Accelerarea punerii în aplicare a parteneriatelor pentru conectivitate cu Japonia și India; sprijinirea partenerilor în crearea unui mediu de reglementare adecvat și facilitarea mobilizării finanțării necesare pentru îmbunătățirea conectivității pe teren între Europa și regiunea indo-pacifică.
• Consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării în cadrul programului Orizont Europa; analizarea posibilității de asociere la acest program a unor parteneri similari eligibili din regiunea indo-pacifică, cum ar fi Australia, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Singapore.
• Explorarea modalităților de a asigura intensificarea mobilizărilor navale de către statele membre ale UE pentru a contribui la protejarea liniilor maritime de comunicare și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică, consolidând în același timp capacitatea partenerilor din regiune de a asigura securitatea maritimă.
• Consolidarea sprijinului acordat sistemelor de sănătate și pregătirilor în caz de pandemie în țările cel mai puțin dezvoltate din regiunea indo-pacifică, consolidarea cercetării colaborative privind bolile transmisibile în contextul programului de cercetare Orizont Europa.

Premierul britanic, Boris Johnson, i-a propus președintelui francez, Emmanuel Macron, o ”restabilire a cooperării” după disputa declanșată de pactul de apărare și de securitate AUKUS.

În timpul unei convorbiri telefonice ce s-a desfășurat la cererea prim-ministrului britanic, Johnson și-a exprimat speranța că cele două țări vor putea să reia cooperarea ”în conformitate cu valorile și interesele noastre comune”, potrivit The Guardian și Politico Europe. 

Într-o dovadă a răcelii ce s-a instalat între cele două țări, liderul de la Palatul Elysee, Emmanuel Macron, i-a transmis șefului Guvernului de la Londra că ”așteaptă propunerile sale” cu privire la modul în care să facă acest lucru, se arată în scurta declarație de la Elysee.

Downing Street a omis acest ultim detaliu în comunicatul dat publicității, în care este specificat că cei doi ”au reafirmat importanța relației dintre Marea Britanie și Franța și au convenit să continue să lucreze îndeaproape împreună în întreaga lume pe agenda noastră comună, prin intermediul NATO și bilateral.”

”Liderii au remarcat în special importanța strategică a cooperării noastre de lungă durată în Indo-Pacific și în Africa, inclusiv prin intermediul misiunii comune din Mali”, mai este precizat în comunicat.

Joi, premierul Boris Johnson a încercat să-l liniștească pe Emmanuel Macron,  îndemnându-l în ”frangleză” să-și revină.

”Donnez-moi un break (daţi-mi un răgaz). Este în mod fundamental un mare progres pentru securitatea mondială. Sunt trei aliaţi care împărtăşesc aceleaşi valori care strâng rândurile şi creează un nou parteneriat pentru împărtăşirea tehnologiei”, a explicat Johnson.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut luna viitoare, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.