Connect with us

U.E.

Angela Merkel, un nou apel la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: ”Valorile care stau la baza Europei nu pot fi luate de-a gata şi trebuie să fie apărate mereu”

Published

on

© Bundeskanzlerin/ Instagram

Cancelarul german Angela Merkel a lansat sâmbătă, cu ocazia marcării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, un apel la apărarea valorilor fundamentale, precum democraţia şi libertatea, în contextul provocărilor în creştere pentru Europa, transmit AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

”Valorile care stau la baza Europei – libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi apărarea drepturilor omului – nu pot fi luate de-a gata şi trebuie să fie apărate mereu”, a spus Merkel într-un discurs rostit în Capela Reconcilierii din Berlin, unul dintre locurile în care sâmbătă berlinezii şi-au adus aminte de drama divizării oraşului lor de zidul care l-a separat între 1961 şi 9 noiembrie 1989.

 

View this post on Instagram

 

#30JahreMauerfall: „Als wir sie schleiften, ahnten wir nicht, wie hoch sie ist in uns. Wir hatten uns gewöhnt an ihren Horizont.“ – Kanzlerin Merkel zitiert in der Andacht zum Gedenken an den Mauerfall an der Bernauer Straße in Berlin ein Gedicht von Reiner Kunze. –> Das ganze Grußwort der Kanzlerin finden Sie auf IG-TV📺. — 30 years after the fall of the wall: “When we dragged it down, we had no idea how high it was in us. We had gotten used to her horizon.” – Chancellor Merkel quotes a poem by Reiner Kunze in a devotion to the fall of the Wall on Bernauer Strasse in Berlin. . . . #30JahreEins #30jahremauerfall #mauerfall30 #kanzlerin #bundeskanzlerin #mauerfall #berlinermauer #berlinwall #berlin #merkel #deutschlandisteins

A post shared by Angela Merkel (@bundeskanzlerin) on

Şefa executivului de la Berlin a adăugat că ”data de 9 noiembrie ne aminteşte că ura, rasismul şi antisemitismul trebuie să fie combătute”.

La rândul său, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a atenţionat, într-o alocuţiune rostită la un memorial de pe Bernauer Strasse din Berlin în prezenţa omologilor săi din Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, că ”democraţia liberală este contestată şi pusă sub semnul întrebării”.

”Împreună cu prietenii noştri, ne amintim cu mare recunoştinţă evenimentele de acum 30 de ani. Fără dorinţa de libertate şi curajul polonezilor şi ungurilor, cehilor şi slovacilor, revoluţiile paşnice din Europa de Est şi reunificarea Germaniei nu ar fi fost posibile”, a afirmat Steinmeier.

În timpul ceremoniei, preşedinţii german, polonez, ungar, ceh şi slovac au depus coroane de flori la memorialul ridicat pe Bernauer Strasse.

În august 1989, poliţia de frontieră ungară le-a permis turiştilor est-germani să treacă în mod liber frontiera către Austria, ceea ce a deschis calea către căderea Zidului Berlinului, eveniment survenit trei luni mai târziu.


Citiți și

Jean-Claude Juncker, la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: În loc să sufere din cauza istoriei, oamenii au făcut istorie

Donald Trump, mesaj pentru Europa la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: ”Decidem ferm să lucrăm în continuare cu aliaţii şi partenerii noştri”

Dovezi de unitate transatlantică la 30 ani de la căderea Zidului Berlinului: O statuie a lui Ronald Reagan, inaugurată la Berlin. O bucată din Zid cu chipul lui J.F. Kennedy, amplasată în fața sediului Comisiei Europene


Germania, întreaga Europă și NATO au comemorat sâmbătă trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, simbol al începutului și sfârșitului Cortinei de Fier, precum și a finalului Războiului Rece și moment culminant în prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în pășirea țărilor din regiune spre calea democrației și în reunificarea Germaniei.

9 noiembrie 1989 este ziua care a schimbat lumea, întrucât Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Treizeci de ani mai târziu, la 9 noiembrie 2019, Germania este gazda a peste 200 de evenimente dedicate comemorării prăbușirii Cortinei de Fier, NATO a celebrat momentul în fața bucății din zid de la sediul Alianței donată de Germania ca simbol al puternicei legături transatlantice între SUA și Europa, în timp ce și la București este o expusă, în curtea Academiei Române, o bucată masivă din Zidul Berlinului.

Celebrarea a trei decenii de la căderea Zidului Berlinului va culmina sâmbătă cu discursurile cancelarului Angela Merkel şi preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, în prezenţa mai multor lideri est-europeni. La Berlin s-au aflat și secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu: Nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul preşedinte și actualul eurodeputat Traian Băsescu a declarat vineri că nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova, menţionând că astfel ţara noastră ar deveni o adevărată putere agricolă şi îi va creşte puterea de vot în UE.

“Foarte mulţi vorbesc degeaba despre Moldova pentru că nu înţeleg nimic şi lucrul acesta puteţi să-l vedeţi în abordarea politică din România. Lipsa de înţelegere a ce înseamnă România ciuntită este atât de mare, încât subiectul reunificării ţării este un subiect care mai mult plictiseşte dacă îl aducem în discuţie. (…) Dincolo de asta, avem un act politic extrem de important, rezoluţia Parlamentului European cu privire la Pactul Ribbentrop – Molotov şi pe care eu am considerat că trebuie tratată ca o continuare a declaraţiei Parlamentului României că este gata pentru unirea cu Republica Moldova. Unirea trebuie să rămână obiectivul nostru fundamental: reîntregirea ţării. Dacă privim la realităţile noi, după cel de-al Doilea Război Mondial trebuie să recunoaştem că singura ţară care nu a lichidat efectiv efectele Pactului Ribbentrop – Molotov suntem noi”, a afirmat Băsescu la Convenţia Românilor de Pretutindeni organizată la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.

El a explicat că “poporul român nu-şi va dobândi demnitatea până când nu va rezolva această nedreptate istorică”.

“Adică, atât timp cât stăm pasivi şi ne uităm că trăim după regula lui Stalin şi a lui Hitler, scuzaţi-mă, dar avem o problemă de conştiinţă, de responsabilitate naţională. Eu nu vreau să dau lecţii nimănui, dar românii trebuie să se trezească. Republica Moldova nu este o afacere, este o nevoie de restabilire a demnităţii unui popor. (…) Reunirea nu este posibilă să se întâmple atât timp cât nu există cifra magică a democraţiei: 50 la sută plus un dintre cetăţenii Republicii Moldova trebuie să voteze la un referendum sau în Parlament. Aşa cum s-a făcut România Mare, ea se poate reface prin vot şi democratic”, a mai spus europarlamentarul Băsescu.

Eurodeputatul PMP a apreciat că rezoluţia Parlamentului European invită România să-şi restabilească demnitatea.

Continue Reading

U.E.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: Fără o politică de extindere activă, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil

Published

on

Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord și Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil, a declarat, la Digi24, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.

Acesta a amintit de dezbaterea din prezent privind metodologia de extindere a UE, ”care se dorește a fi mai eficientă”.

”Tocmai această discuţie cu privire la metodologia de extindere şi modul în care ea poate să fie mai eficientă, aş spune că această discuţie a adus şi mai mult în atenţie chestiunea extinderii şi importanţa ca Uniunea Europeană să aibă o politică coerentă din acest punct de vedere. Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord şi Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil”, a afirmat Aurescu la emisiunea ”Paşaport diplomatic”.

Şeful diplomaţiei române a vorbit despre poziţia ţării noastre privind politica de extindere.

”Poziţia noastră – pe care am exprimat-o şi la Consiliul Afaceri Externe, atunci când s-a discutat acest aspect, pe care o promovăm de fiecare dată şi pe care a precizat-o şi preşedintele României (…) – este aceea că putem avea o discuţie despre eficientizarea metodologiei de extindere, dar ea nu trebuie să blocheze sau să prelungească sau întârzie nejustificat procesul acesta de aderare”, a punctat Aurescu.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie a anului trecut, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending