Connect with us

SĂNĂTATE

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EC-Audiovisual Service

Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat ieri de EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice), arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa.

Companiile farmaceutice inovatoare însumează aproximativ 830.000 de angajați direcți în Europa. Pentru fiecare persoană angajată în industria farmaceutică inovatoare, alte trei persoane sunt angajate în sectoarele de suport (materii prime, distribuție, logistică etc). Industria farmaceutică inovatoare contribuie cu aproape 122 miliarde EUR la balanța comercială a UE-27, cea mai mare contribuție, cu o marjă considerabilă, a sectoarelor bazate pe cercetare, potrivit ARPIM.

Experții ARPIM consideră că pandemia a avut un impact asupra multor aspecte ale vieții noastre. Pentru a răspunde crizei, industria farmaceutică bazată pe cercetare și-a dovedit capacitățile de inovare și reziliență la nivelul lanțului global de aprovizionare: „În lunile și anii următori, industria farmaceutică inovatoare poate și ar trebui să joace un rol cheie în planurile de redresare, reziliență și creștere a Europei, asigurând în același timp un acces mai rapid și mai echitabil la inovația medicală pentru pacienții din întreaga Europă.”

„Datele arată că Europa are o bază solidă pe care să își construiască poziția de centru global de cercetare și inovare. Dar datele evidențiază, de asemenea, migrația treptată a activității economice și de cercetare către alte regiuni ale lumii. Pentru a ne realiza ambiția comună, aceea ca  Europa să fie lider global în inovație medicală, este esențial să utilizăm strategiile Industriale și Farmaceutice pentru a menține și dezvolta un cadru de reglementare previzibil și robust, să folosim puterea digitalizării și să asigurăm un ecosistem care să susțină stimulentele pentru inovație și IP (drepturi de proprietate intelectuală)”, a declarat Hubertus von Baumbach, Președinte EFPIA.

România se află pe locuri codașe în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR. Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în sector, aproximativ 35.000 de angajați, este similar cu cel din  țări cu investiții majore în domeniu.

“Industria farmaceutică inovatoare a fost aici oricând și mai ales atunci când a fost mai greu. Pentru ca România să beneficieze de investiții reale în cercetare și dezvoltare, pentru a reduce decalajul față de standardele europene de tratament, cu scopul de a reda șansele pacienților români la o viață mai bună, este nevoie ca industria farmaceutică inovatoare să fie privită ca un partener strategic. Printre măsurile prioritare propuse de ARPIM în cadrul acestui parteneriat se numără un acces predictibil și regulat la inovația salvatoare de vieți, o legislație predictibilă de contractare, o politică sustenabilă de prețuri; consolidarea parteneriatului pe tot traseul pacientului – măsuri de prevenție și diagnosticare precoce, măsurarea rezultatelor pentru pacienți și sistem, acces la servicii dincolo de tratamente; stimularea investițiilor locale în cercetare și dezvoltare”, a declarat Alina Culcea, Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM  – membră EFPIA).

Principalele concluzii ale raportului:

  • Industria farmaceutică inovatoare urmărește continuu progresul medical. Aceasta își propune să transforme cercetarea fundamentală în tratamente inovatoare, disponibile la scară largă și accesibile pacienț Industria farmaceutică bazată pe inovație a contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții pacienților și la creșterea speranței de viață. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască mai mult cu până la 30 de ani decât au făcut-o acum un secol.
  • Dincolo de rolul determinant în progresul medical prin cercetare, dezvoltare și aducerea pe piață de noi medicamente care îmbunătățesc sănătatea și calitatea vieții pacienților, industria farmaceutică inovatoare este un sector cheie al economiei europene, fiind unul dintre cele mai performante sectoare de înaltă tehnologie din Europa.
  • Industria farmaceutică bazată pe cercetare și dezvoltare poate juca un rol critic în readucerea Europei în zona de creștere economică și în asigurarea competitivităț  În 2020, această industrie a investit aproximativ 39 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în Europa, însumează aproximativ 830.000 de angajați în mod direct și generează de trei ori mai multe locuri de muncă indirecte. Cu toate acestea, sectorul farmaceutic inovator întâmpină reale provocări. Pe lângă obstacolele de reglementare suplimentare și creșterea costurilor de cercetare și dezvoltare, sectorul a fost grav afectat de impactul măsurilor de austeritate fiscală introduse de guverne în toată Europa, începând cu 2010. Printre provocări: există o creștere rapidă pe piața de cercetare în economiile emergente precum Brazilia, China și India, ducând gradual la migrația activităților economice și de cercetare din Europa către aceste piețe;  în 2020, SUA a reprezentat 49,0% din vânzările farmaceutice mondiale comparativ cu 23,9% pentru Europa. Conform IQVIA (MIDAS April 2021), 63,7% din vânzările de medicamente noi lansate în perioada 2015-2020 au fost pe piața SUA, comparativ cu 17,4% pe piața europeană; fragmentarea pieței farmaceutice din UE a generat un comerț paralel ce nu aduce beneficii nici securității sociale, nici pacienților și privează industria de resurse suplimentare pentru finanțarea cercetării și dezvoltării de noi medicamente.
  • Toate medicamentele noi introduse pe piață sunt rezultatul unui proces lung, riscant și costisitor de cercetare și dezvoltare, realizat de companiile farmaceutice (la data la care un medicament nou ajunge pe piață, vor fi trecut în medie de 12-13 ani de la prima sinteză a substanței active; costul cercetării și dezvoltării unui nou compus chimic sau biologic a fost estimat la 1,9 miliarde EUR în 2014; în medie, doar una-două din 10.000 de substanțe sintetizate în laboratoare vor trece cu succes toate etapele de dezvoltare necesare pentru a deveni un medicament comercializabil).
  • Conform datelor EUROSTAT, industria farmaceutică este sectorul cu cea mai mare valoarea adăugată pe persoană angajată, semnificativ mai mare decât valoarea medie în industria High-Tech sau cea de producț Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiții în cercetare și dezvoltare, raportate la vânzările nete. Potrivit 2020 EU Industrial R&D Investment, industria farmaceutică inovatoare și cea de biotehnologie însumează 18,4% din totalul cheltuielilor de cercetăre și dezvoltăre private, la nivel mondial.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european


Există inegalități semnificative în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament în rândul cetățenilor statelor membre UE. Pacienții din statele din Nord-Vest au acces la noile tratamente după o perioadă de 100-350 de zile de la autorizarea de introducere pe piață a acestora, în schimb, pacienții din Sudul și Estul Europei pot aștepta între 600-850 de zile de la autorizarea de introducere pe piață până când au acces la noile medicamente, respectiv tratamente.

Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) semnalează într-un studiu că un număr semnificativ de medicamente nu sunt disponibile pe toate piețele Uniunii Europene: „Aceste întârzieri și indisponibilitatea medicamentelor dăunează pacienților”

„Cele mai recente date arată că există o diferență de aproximativ 504 de zile de așteptare între piețele UE. Un medicament nou poate ajunge în Germania în 127 zile și același medicament să ajungă în Polonia peste 823 de zile”, potrivit EFPIA.

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

MAREA BRITANIE

Antibiotice Iași a câștigat licitația de 11 milioane de euro organizată de autoritățile din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile: Și în România se poate face performanță

Published

on

©www.antibiotice.ro

Compania Antibiotice Iași a câștigat licitația organizată de Ministerul Sănătății din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile (destinate spitalelor) folosite inclusiv în tratamentul suprainfecțiilor bacteriene asociate Covid-19.

“Ne bucurăm că astăzi, de 1 decembrie, Antibiotice – un brand românesc cu o istorie de peste 65 de ani poate face cunoscută această realizare. Este o dovadă în plus că și în țaran noastră se poate face performanță, că România are viitor! Contractul recent încheiat are o valoare de 11 mil de euro, ceea ce ne permite consolidarea în perspectivă a afacerii, cât și reconfirmarea statutului de producător de medicamente acceptat de una dintre cele mai mari piețe reglementate din Europa de Vest”, a declarat Ioan Nani, director general Antibiotice.

Potrivit unui comunicat al companiei, Contractul se va derula pe durata a 2 ani, iar primele livrări vor fi onorate începând cu luna

ianuarie 2022, fără a pune în pericol asigurarea medicamentelor injectabile betalactamice pentru toate spitalele din România. Accesarea pieței Regatului Unit face parte din strategia de expansiune teritorială a Antibiotice și se înscrie în Planul de Organizare și Dezvoltare Strategică al companiei pe termen lung. De asemenea, în perspectiva anilor viitori, pentru dezvoltarea portofoliului cu produse adaptate terapeuticii actuale, Antibiotice are în derulare proiecte în țări precum Brazilia, Australia și țări din Europa de Nord (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) care vor permite dezvoltarea prezenței companiei în aceste piețe și vor determina vânzări importante.

În ultimii ani, Antibiotice a câștigat licitații importante pentru medicamente antiinfecțioase în Statele Unite ale Americii, unde asigură o bună parte din consumul din această piață, Europa de Vest, Asia de SE precum și licitația organizată de Comisia Europeană (2020) prin care se asigură țărilor membre stocurile necesare cu antibiotice betalactamice în pandemie.

Acest lucru reprezintă o recunoaștere a calității medicamentelor fabricate în România, la Antibiotice Iași.

Continue Reading

SĂNĂTATE

HERA, esențială pentru țări ca România. Uniunea Europeană poate deveni mai puternică în fața crizelor sanitare

Published

on

Experții români de la nivel național și european susțin că Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) poate să aducă mecanisme importante, așteptate și necesare la nivel european, dar care trebuie să fie dezvoltate în complementaritate cu mecanismele deja existente și care au deja rezultate foarte bune.

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la au purtat un dialog deschis cu privire la rolul noului instrument lansat de către Comisia Europeană, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), în a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

Au fost discutate principalele lecții învățate de Uniunea Europeană de la începutul pandemiei și până în prezent, dar și necesitatea realizării unei Uniuni a Sănătății, care nu poate fi posibilă fără punerea în aplicare a unor mecanisme europene care să implice toate statele membre în pregătirea unui răspuns comun în cazul unei viitoare crize sanitare.

Executivul European a reușit să pună încă „o piatră de temelie a unei Uniuni a Sănătății” prin lansarea unui nou instrument, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA). Această Autoritate a fost lansată pe 16 septembrie și are ca obiectiv să ghideze întregul sistem de sănătate al UE după viziunea «O singură sănătate». HERA este un pilon esențial al Uniunii Europene a Sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

HERA și noile sale sarcini pentru o Uniune mai puternică în fața crizelor sanitare. Cum devine HERA un pilon esențial al Uniunii Europene

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a salutat noile măsuri luate de Comisia Europeană pentru îmbunătățirea securității sanitare a Uniunii Europene, această autoritate fiind „rezultatul unor lecții învățate în timpul pandemiei, care au arătat limitele posibilităților de acțiune ale Uniunii Europene în situații de criză sanitară.”

  • HERA consolidează competențele comunitare în materie de sănătate în cadrul tratatelor deja existente. Mandatul HERA este orientat spre viitor. Scopul HERA este de a anticipa crizele sanitare prin colectarea de informații, prin consolidarea capacității de răspuns necesare. Până acum măsurile în diferite politici au fost luate reactiv și nu în cadrul unui sistem general de gestionare anticipativă.
  • Aceasta va fi noua sarcină, de a se asigura că Uniunea Europeană și statele membre sunt mult mai pregătite să acționeze în fața unei crize transfrontaliere, pentru că pandemia nu se oprește la granița națională și nici măcar la frontierele europene. HERA vine în completarea agențiilor deja existente.

De asemenea, Șefa Reprezentanței Comisii Europene în România, Ramona Chiriac, a subliniat că HERA este prezidată de președintele Comisiei Europene, dar este constant mandatată de Consiliu, adică de statele membre, ceea ce înseamnă că dorința fiecărui stat membru este relevantă în această construcție.

  • Cooperarea cu industria în cadrul HERA va fi esențială pentru a dezvolta, fabrica, distribui contra-măsurile. Un astfel mecanism de cooperare structurat, cu capacitate de reacție, este vital pentru punerea în aplicare a unor strategii privind lanțurile de aprovizionare solide și lanțuri de aprovizionare cu state cu autonomie strategică.

De la începutul pandemiei, statele membre au simțit nevoia unui mecanism precum HERA. România trebuie să aibă un nucleu de lucru

Valeriu Gheorghiță, Președintele CNCAV, prezent la dezbaterile privind rolul HERA, a prezentat o structură de pregătire și răspuns în caz de criză sanitară, bazată pe trei piloni care ar trebui să reprezinte un nucleu de lucru: partea de prevenire, de pre-spital și partea de spital. Potrivit specialistului român, această strategie de pregătire și de răspuns ar trebuie să aibă următoarea structură:

  1. Strategia de prevenire: Vaccinarea ca mijloc eficient de limitare a răspândirii bolii contagioase, completată cu o strategie de educație populațională, pentru că accesibilitatea la vaccinuri nu este suficientă. Populația trebuie să fie pregătită și să înțeleagă ca vaccinarea este un lucru normal. Copii de astăzi, care vor fi adulții de mâine trebuie să înțeleagă ca vaccinarea este un plus valoare. Pentru următoarea criză sanitară, copiii nu trebuie să mai fie expuși în fața atâtor teorii de dezinformare. De asemenea, trebuie să se îmbunătățească pregătirea capacității de diagnostic, de supraveghere și secvențiere: capacitatea de testate și diagnostic fiind esențială.
  2. Pregătirea sistemului de medicină ambulatorie în pre-spital pentru identificarea și tratamentul majorității formelor de infecții, de îmbolnăviri de cauză infecțioasă care pot fi gestionate foarte bine în pre-spital. Este nevoie de pregătirea medicilor și de centre de diagnostic, tratament și acces la terapii eficiente. HERA va permite o accesibilitate facilă și un lanț de aprovizionare centralizat.
  3. Pregătirea spitalelor: În condiții de pandemie trebuie să avem capacitate de răspuns, care presupune să ai structuri modulare și pentru a putea adapta rapid structurile spitalicești la o situație de criză pandemică sau la o alertă epidemiologică.

Stocurile de materiale sanitare și medicamente au reprezentat principalele provocări în timpul pandemiei de COVID-19

Călin Alexandru, director în Departamentul pentru Situații de Urgență, susține că de acum înainte este necesară o abordare unitară la nivel european.

  • Pandemia a evidențiat necesitatea existenței la nivel european a unor mecanisme de producție pe partea de echipamente medicale și medicamente care să asigure într-o astfel de situație necesarul cetățenilor din UE. Un element important pe care HERA îl are ca obiectiv îl reprezintă achizițiile centralizate. România a făcut până acum achiziții centralizate, dar doar la nivel național. Achizițiile centralizate de vaccinuri la nivel european reprezintă un foarte bun exemplu despre faptul că într-o astfel de situație cooperarea este obligatorie.
  • Este necesară o colaborare și integrare a măsurilor de răspuns pe partea de sănătate publică, iar HERA poate aduce un plus și un element pozitiv. Măsurile pe care le-au luat diferite state în primele valuri ale pandemiei nu erau coordonate și au creat chiar dificultăți în colaborarea din interiorul UE. Trebuie luate măsuri pe viitor care să nu afecteze colaborarea, fie schimburile economice sau libera circulație a cetățenilor între state.

HERA va fi acel instrument care va avea grijă să asigure dezvoltarea, producția și distribuirea de medicamente, vaccinuri și alte echipamente medicale în rândul statelor membre

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a explicat beneficiile aduse de HERA pentru reziliența sistemelor de sănătate ale statelor membre.

  • HERA este un pilon cheie în ceea ce privește Uniunea Europeană a Sănătății pe care președinta von der Leyen în discursul anual l-a anunțat ca fiind extrem de important ca Uniunea Europeană să fie mult mai bine pregătită în viitor împotriva unor urgențe sanitare. HERA nu este singurul răspuns. Avem și programul UE pentru sănătate, EU4Health, total diferit față de programele de sănătate de până acum. Deciziile privind sănătatea rămân la statele membre, dar UE și instituțiile europene își propun să contribuie din ce în ce mai mult în anii care vor veni.
  • HERA va preveni, va detecta și va răspunde rapid în cazul unor crize de sănătate. HERA va trebui să și anticipeze anumite amenințări și crize potențiale de sănătate. HERA va fi acel instrument care va avea grijă să asigure dezvoltarea, producția și distribuirea de medicamente, vaccinuri și alte echipamente medicale în rândul statelor membre.

HERA, alături de celelalte inițiative europene în materie de sănătate, sunt esențiale pentru țări ca România

Andrei Baciu, Secretar de Stat Ministerul Sănătății, a reiterat importanța HERA pentru o Uniunea Europeană mai bine pregătită în fața unor noi amenințări sanitare, dar și rolul esențial al României în grupurile de lucru din cadrul HERA.

  • HERA poate fi o oportunitate extrem de bună pentru România pentru că va accelera forța dezvoltarea unor mecanisme interne care să fie în oglindă cu activitățile pe care le face HERA. Românii așteaptă un nivel de performanță ridicat, iar apartenența României la un astfel de mecanism european va impune progresul în România.
  • HERA, alături de celelalte inițiative europene în materie de sănătate, sunt esențiale pentru țări ca România și avantajul acestor demersuri se văd în viața de zi cu zi. Astfel de mecanisme sunt realmente cele care au făcut ca România să aibă parte de vaccinuri în același timp ca orice alt stat membru.

Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), esențială pentru țări ca România. 

România a început demersurile de desemnare și este la curent cu tot ceea ce se petrece. Lucrurile sunt în desfășurarea în ceea ce privește constituirea acestor echipe de lucru. Este o activitate intensă. România este deja parte a tuturor mecanismelor din cadrul HERA și este în grafic cu tot ce s-a solicitat până în acest moment.

Mai mult, Ministerul Sănătății vrea să se beneficieze la maximum de aceste oportunități pe care le reprezintă această inițiativă europeană, tocmai pentru a genera și în România un sistem de sănătate care poate să furnizeze avantaje europene.

Ministerul Sănătății a transmis că este esențial pentru România să fie parte în asemenea mecanisme, dar marea problemă în țara noastră este că nu există cultura instituțională prin care să se învețe din dificultățile prin care trecem. Avem atât de multe lucruri de învățat și de atât de multe lucruri de îmbunătățit în sistemele de sănătate europene, iar avantajul cel mai important al acestei autorități este faptul că se instituționalizează acest mecanism de „lecții învățate” și mai departe se vine cu propuneri concrete.

Trebuie elaborat un act normativ la nivel național care să reglementeze atribuțiile fiecărei instituții

ANMDMR și-a informat colegii din structurile de specialitate cu privire la reglementările HERA. Potrivit reprezentantului ANMDMR, o importanță crucială în ceea ce privește HERA este colaborarea dintre HERA și autoritățile naționale. Inclusiv Agenția Medicamentului va fi implicată în acest proces, dar momentan nu se știe concret cum. ANMDMR susține că va trebui elaborat un act normativ la nivel național care să reglementeze atribuțiile fiecărei instituții. Trebuie să fie reglementate diferite aspecte pentru a putea fi pus în practică regulamentul și la nivel național. ANMDMR va asigura indirect suportul în grupurile de lucru din cadrul HERA.

Pentru a asigura o lansare rapidă și pe baza incubatorului HERA lansat în februarie 2021, HERA va fi instituită ca structură internă a Comisiei și va deveni pe deplin operațională la începutul anului 2022. Funcționarea sa va fi reexaminată și adaptată anual până în 2025, când se va efectua o reexaminare completă.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate

Published

on

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European a salutat inițiativa ARPIM de a lansa o colaborare cu decidenții politici pentru a remedia marile probleme din sistem referitoare la accesul pacienților la medicamentele esențiale și inovatoare. 

„Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi”, a transmis deputatul european

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA10 hours ago

Secretarul Apărării din SUA: Activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului pare a fi o „repetiție” pentru operațiuni viitoare

RUSIA11 hours ago

Joe Biden și Vladimir Putin vor discuta telefonic despre masarea forțelor Rusiei la granița cu Ucraina. Casa Albă pregătește o serie de inițiative menite să descurajeze o invazie rusă

U.E.14 hours ago

Liderii partidelor naționaliste și de extremă dreapta din UE nu au reușit să formeze alianța suveranistă în PE după reuniunea de la Varșovia

U.E.16 hours ago

Orașul Luxemburg câștigă premiul “2022 Access City Award” pentru angajamentul său de a fi mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.1 day ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.1 day ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.7 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending