Connect with us

CONSILIUL UE

Astăzi se reiau negocierile pentru șefia Parchetului European. Eurodeputații au ”mandat fără echivoc” în tratativele cu țările UE: ”Laura Codruţa Kövesi, procuror-șef al UE”

Published

on

© Harvard University

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai vor avea marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

Un anunț în acest sens a fost făcut de liderul delegației române din Grupul PPE, eurodeputatul Rareș Bogdan.

”Zi crucială mâine, la Strasbourg, pentru Laura Codruța Kövesi!! La ora 10:30 are loc prima rundă de negocieri dintre reprezentanții Parlamentului European și cei ai Consiliul UE pentru desemnarea Procurorului Șef european. Vă reamintesc, săptămâna trecută a fost stabilită echipa noastră de negocieri. Mandatul încredințat de Parlamentul European este fără echivoc: Kövesi, Procuror șef al UE!”, a scris Bogdan, pe Facebook.

De asemenea, un purtător de cuvânt al președinției finlandeze a Consiliului UE a declarat pentru Agerpres că preşedinţia Consiliului UE, împreună cu ceilalţi doi membri care constituie echipa de negociere – din Croaţia şi Portugalia -, a luat notă de formarea noii echipe de negociere a PE şi este gata să reia negocierile cât de repede posibil.

“Următoarea discuţie între trioul de negociere al Consiliului UE şi noua echipă de negociere a PE va avea loc marţi, 17 septembrie. Plecând de la primele contacte cu negociatorii PE, negociatorii Consiliului vor discuta apoi paşii următori în COREPER (Comitetul reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre ale UE)”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit unor surse de la Bruxelles citate de Agerpres, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE ia în calcul includerea acestui subiect pe agenda reuniunii de joi a COREPER.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România contribuie la consolidarea apărării europene prin participarea activă la inițiativele UE în domeniul militar

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a participat, vineri, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) în formatul miniştrilor apărării din statele membre ale UE, ce a avut loc în sistem de videoconferinţă (VTC), ocazie cu care a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar.

Aceasta a fost precedată de reuniunea Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare (CD EDA), arată un comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul Comitetului Director al EDA, miniştrii apărării au andosat orientările Consiliului privind activitatea EDA în anul 2021 şi au aprobat raportul final rezultat în urma derulării procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD) la nivelul UE, în perioada 2019-2020.

În intervenţia sa, ministrul Apărării Naţionale a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar (Cooperarea Structurată Permanentă – PESCO, Fondul European de Apărare – EDF, procesul anual de analiză coordonată a apărării şi Mobilitatea militară), indicând că rezultatele procesului CARD permit vizualizarea unei imagini cuprinzătoare a tabloului european al capabilităţilor de apărare şi vor contribui la definirea priorităţilor de evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung a Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii Europene.

 

Reuniunea CAE Apărare a debutat cu o trecere în revistă a evoluţiilor privind dosarele de interes, discuţiile concentrându-se ulterior pe două teme principale: lansarea procesului de elaborare a documentului de orientare strategică în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună – Busola Strategică (Strategic Compass – SC), respectiv concluziile procesului de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO).

În cadrul sesiunii referitoare la Busola Strategică, miniştrii Apărării au avut un schimb consistent de opinii şi au formulat orientări cu privire la nevoile UE în materie de securitate şi apărare, cu accent pe modalităţile prin care politicile, iniţiativele şi instrumentele relevante ale UE pot fi impulsionate în vederea asigurării unui răspuns simetric faţă de provocările viitoare.

În acest context, ministrul Ciucă a exprimat susţinerea pentru creşterea capacităţii UE de răspuns la crizele şi ameninţările mediului de securitate, într-un mod cuprinzător, cu accent deosebit pe imediata vecinătate a Uniunii.

De asemenea, a subliniat potenţialul utilizării Busolei Strategice ca instrument pentru consolidarea suplimentară a procesului de planificare şi dezvoltare a capabilităţilor la nivelul UE în deplină complementaritate cu NATO. Nu în ultimul rând, oficialul român a evidenţiat susţinerea pentru consolidarea rezilienţei şi a pledat pentru o abordare strategică mai cuprinzătoare cu partenerii.

Referitor la Procesul de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO), miniştrii apărării au salutat rezultatele obţinute în urma derulării acestuia şi au formulat orientări politice şi direcţionări pentru atingerea obiectivelor propuse pentru cea de a doua etapă a iniţiativei (2021-2025).

Procesul de revizuire strategică a PESCO reprezintă un diagnostic detaliat al iniţiativei la încheierea primei sale etape de implementare (2017-2020), cuprinzând recomandări şi obiective ambiţioase pentru stimularea, consolidarea şi eficientizarea cooperării pe plan european în perioada 2021-2025.

În intervenţia sa, ministrul apărării naţionale a salutat rezultatele primei etape a procesului de revizuire a PESCO şi a apreciat că PESCO, împreună cu Fondul European pentru Apărare (EDF) şi Procesul anual de analiză coordonată a apărării (CARD), rămân principalele instrumente în ceea ce înseamnă arhitectura pentru apărare a Uniunii Europene.

Agenţia Europeană de Apărare (EDA) a prezentat miniştrilor apărării din statele membre participante primul raport al procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD), elaborat în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) şi cu Statul-Major Militar al Uniunii Europene (EUMS). Raportul CARD identifică 55 de noi oportunităţi de cooperare prin care statele membre pot dezvolta împreună capabilităţi pentru apărare. Raportul recomandă focalizarea eforturilor de dezvoltare în comun pe viitoarea generaţie a şase tipuri de capabilităţi: tancul principal de luptă; sistemele de echipare pentru soldaţi; nava europeană de patrulare; contracararea sistemelor UAS – Anti-Access/Area-Denial; apărarea în spaţiu; îmbunătăţirea mobilităţii militare.

De asemenea raportul identifică oportunităţi de colaborare privind cercetarea în domeniul apărării. Aceste oportunităţi de cooperare pot fi luate în considerare pe baze voluntare de către Statele Membre pentru a fi implementate prin proiecte colaborative, în special în format PESCO (cooperarea permanentă structurată) şi EDF (Fondul European de Apărare).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii europeni pentru piață internă și industrie solicită un cadru juridic adecvat pentru tranziția la economie verde și digitală și pentru sporirea competitivității industriale

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii pieței interne și ai industriei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au avut joi o întrevedere în format videoconferință pentru a discuta despre valorificarea planului de redresare al UE în vederea îmbunătățirii dinamismului, rezilienței și competitivității industriale europene prin investiții în transformarea verde și industria curată. Discuțiile dintre miniștrii europeni au avut ca punct de plecare concluziile adoptate luni de statele membre și care reprezintă contribuția Consiliului la actualizarea Noii Strategii Industriale pentru Europa.

”O industrie europeană competitivă și rezilientă în cadrul unei piețe unice mai integrate reprezintă coloana vertebrală a redresării UE din criza COVID-19. Este datoria noastră să oferim liniile directoare cu privire la planul referitor la politica industrială pentru următorul deceniu. Acest aspect implică faptul că trebuie să asigurăm cadrul legal adecvat în vederea unei tranziții rapide, juste și sustenabile către o economie verde și digitale, fiind necesar să stabilim stimulentele adecvate, în termeni financiari, pentru a merge pe calea tehnologică, către un viitor competitiv”, a transmis Peter Altmaier, ministrul german al afacerilor economice și energiei, care a prezidat această reuniune organizată sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Părerea sa a fost împărtășită și de marea majoritate a miniștrilor, care au subliniat că tranziția către o industrie curată reprezintă o precondiție pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, în armonie cu obiectivele Pactului Ecologic European.

În acest context, a fost evocată necesitatea de a identifica cea mai eficientă cale în vederea unei tranziții verzi, consolidând în același timp competitivitatea industriei europene.

Mai multe voci au punctat că industria are nevoie de predictibilitate și și-au exprimat scepticismul cu privire la modificarea țintelor intermediare privind reducerea emisiilor de carbon. Mare parte a celor prezenți au punctat relevanța unei piețe unice funcționale, cu precădere în domeniul serviciilor și a unui cadru de reglementare stabil, mai ales atunci când vine vorba de investiții.

Întrevederea miniștrilor pieței interne și ai industriei a avut loc în contextul în care Consiliul a adoptat la 16 noiembrie, în urma unei proceduri scrise, concluziile sale care stabilesc modul în care redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 poate fi utilizată ca efect de levier pentru o industrie europeană mai dinamică, rezilientă și competitivă.

De altfel, Executivul european a anunțat în luna martie a acestui an va actualiza noua strategie industrială pentru Europa, pentru ca aceasta să țină seama de: învățămintele desprinse în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, contextul concurențial mondial și necesitatea de a accelera dubla tranziție verde și digitală.

Un rol activ în cadrul acestei duble tranziții, verzi și digitale, va juca și consumatorul.

La 13 noiembrie, Comisia Europeană a lansat noua agendă privind consumatorii, prin care Uniunea Europeană își propune să consolideze sinergiile dintre politicile pentru protecția consumatorilor la nivelul UE și la nivel național în jurul mai multor priorități.

Concret, agenda propune priorități și linii de acțiune principale care să fie promovate împreună cu statele membre în următorii 5 ani, la nivel european și național.

Sunt incluse, printre altele, o nouă propunere legislativă care vizează o informare mai bună a consumatorilor privind durabilitatea, adaptarea legislației existente la transformarea digitală, precum și un plan de acțiune cu China privind siguranța produselor.

Așadar, noua agendă privind consumatorii prezintă o viziune pentru politica UE de protecție a consumatorilor în perioada 2020-2025, axată pe cinci domenii prioritare:

  1. Tranziția verde – Comisia își propune să asigure disponibilitatea produselor durabile pe piața UE și informarea mai bună a consumatorilor, pentru ca aceștia să poată alege în cunoștință de cauză. Anul viitor, Comisia va prezenta o propunere pentru a oferi consumatorilor informații mai bune cu privire la durabilitatea produselor și pentru a combate practicile de tipul dezinformării ecologice (greenwashing) sau al obsolescenței premature. De asemenea, Comisia va promova repararea produselor și va încuraja utilizarea produselor mai durabile și „circulare”. Tranziția verde nu poate avea loc fără participarea întreprinderilor. Comisia este hotărâtă să colaboreze cu operatorii economici pentru a-i încuraja să se angajeze în sprijinul consumului durabil, în plus față de ceea ce prevede legea.
  2. Transformarea digitală – transformarea digitală schimbă radical viața consumatorilor, oferindu-le noi oportunități, dar prezentând și provocări. Comisia urmărește să combată practicile comerciale online care nu țin seama de dreptul consumatorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză, care abuzează de tendințele comportamentale ale consumatorilor sau le distorsionează procesele decizionale, cum ar fi interfețele manipulatoare (dark patterns) și publicitatea ascunsă. În plus, atunci când se stabilesc normele care reglementează economia digitală și cerințele privind inteligența artificială (IA), interesele consumatorilor trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător. Pentru a adapta normele actuale la digitalizarea în curs și la creșterea numărului de produse conectate, Comisia va revizui și Directiva privind siguranța produselor. Întrucât este necesar să se consolideze protecția consumatorilor în ceea ce privește digitalizarea serviciilor financiare cu amănuntul, vor fi revizuite și directivele privind creditele de consum și comercializarea serviciilor financiare.
  3. Asigurarea respectării efective a drepturilor consumatorilor – responsabilitatea de a asigura respectarea drepturilor consumatorilor le revine statelor membre, iar Comisia are un rol de coordonare și de sprijin. Comisia va ajuta statele membre să transpună la timp și să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorilor, inclusiv prin intermediul Rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor. Comisia va sprijini, de asemenea, autoritățile naționale, printre altele prin furnizarea unui set de instrumente electronice inovatoare pentru a consolida capacitatea autorităților naționale de a combate practicile comerciale ilegale din mediul online și de a identifica produsele nesigure.
  4. Nevoile specifice ale anumitor grupuri de consumatori – anumite grupuri de consumatori aflate în anumite situații pot fi deosebit de vulnerabile și au nevoie de garanții specifice, de exemplu copiii, persoanele în vârstă sau persoanele cu handicap. Comisia va examina cerințele privind standardele referitoare la produsele pentru îngrijirea copiilor. În ceea ce privește vulnerabilitățile financiare, exacerbate de criza provocată de COVID-19, Comisia va majora finanțarea pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere în materie de îndatorare în statele membre. Comisia va sprijini, de asemenea, inițiativele care oferă consiliere la nivel local privind modalitățile de accesare a informațiilor – atât online, cât și offline.
  5. Cooperarea internațională – într-o lume globalizată în care cumpărăturile online nu se limitează la frontierele naționale, cooperarea cu partenerii internaționali a devenit crucială. Comisia va elabora un Plan de acțiune cu China în 2021 pentru a spori siguranța produselor vândute online. Începând din 2021, Comisia va oferi, de asemenea, sprijin în materie de reglementare, asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru regiunile partenere ale UE, inclusiv în Africa.

UE are un cadru solid de protecție a consumatorilor, dezvoltat pe parcursul multor ani și îmbunătățit recent prin mai multe inițiative legislative de care consumatorii din UE vor beneficia în anii următori, printre care se numără și comunicarea din 2018 intitulată „Noile avantaje pentru consumatori”.

Noua agendă privind consumatorii se bazează pe Agenda consumatorului din 2012 și este rezultatul unor acțiuni pregătitoare și discuții intense cu părțile interesate. În iunie 2020, Comisia a lansat, la nivelul UE, o consultare publică deschisă cu privire la noua politică europeană de protecție a consumatorilor pentru perioada următoare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Reuniunea miniștrilor de externe din UE: Bogdan Aurescu a subliniat susținerea României pentru consolidarea relației SUA-UE și importanța victoriei Maiei Sandu la Chișinău

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, joi, la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene, care s-a desfăşurat în format videoconferinţă, informează un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, prilej cu care șeful diplomației române a manifestat susținerea României pentru consolidarea parteneriatului transatlantic și a pus accentul pe semnificația victoriei candidatului pro-european Maia Sandu la alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Conform sursei citate, în cadrul reuniunii, la afaceri curente, miniştrii europeni şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, au avut un schimb de opinii pe teme de actualitate: rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA, situaţia din Belarus, Nagorno-Karabah, rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova (punct introdus la iniţiativa României) şi al alegerilor locale din Bosnia-Herţegovina, situaţia din Afganistan, Etiopia, evoluţiile recente din Mediterana de Est şi din Libia.

Pe agenda de discuţii a reuniunii a figurat o dezbatere privind multilateralismul, precum şi o discuţie, în format video-conferinţă, cu ministrul Afacerilor Externe palestinian, Riad al Malki.

La punctul dedicat afacerilor curente, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susţinerea pentru consolidarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, subliniind că numai prin întărirea relaţiei transatlantice pot fi gestionate eficient provocările globale actuale şi viitoare. El a reamintit poziţia constantă a României privind importanţa consolidării relaţiei transatlantice, având în vedere că UE şi SUA fac parte din aceeaşi comunitate de valori şi securitate.

Ministrul român a prezentat omologilor din statele membre o evaluare de etapă a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, cu accent pe semnificaţia victoriei candidatului pro-european Maia Sandu şi implicaţiile pe care acest rezultat le va avea asupra consolidării relaţiei dintre UE şi Republica Moldova. În plus, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat importanţa continuării şi intensificării sprijinului UE pentru viitorul european şi democratic pentru care au votat cetăţenii din Republica Moldova.

Referitor la situaţia din Belarus, oficialul român a arătat că se impune intensificarea măsurilor UE la adresa regimului de la Minsk, având în vedere că situaţia internă continuă să se înrăutăţească. Astfel, a saluta intrarea rapidă în vigoare a celui de-al doilea pachet de măsuri restrictive la adresa autorităţilor belaruse şi va exprima susţinerea pentru demararea procedurilor în vederea adoptării unui al treilea pachet de măsuri, subliniază MAE.

Citiți și Bogdan Aurescu, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE: România solicită o dezbatere a miniștrilor de externe din UE privind conflictele înghețate din regiunea Mării Negre

De asemenea, Bogdan Aurescu s-a referit la evoluţiile recente din Nagorno-Karabah şi va menţiona necesitatea ca părţile să continue respectarea încetării focului, cu medierea co-preşedinţilor Grupului de la Minsk al OSCE. A reiterat, în context, propunerea României, avansată de ministrul Bogdan Aurescu la reuniunea CAE precedentă, de a avea o discuţie aprofundată la o reuniune viitoare a miniştrilor de externe europeni pe tema rolului UE în soluţionarea tuturor conflictelor îngheţate din vecinătatea estică.

În cadrul dezbaterii privind susţinerea multilateralismului, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că un multilateralism eficient se bazează pe respectarea dreptului internaţional şi a valorilor democratice, precum şi pe importanţa cooperării cu statele cu aceleaşi viziuni la nivel internaţional şi pe consolidarea relaţiei transatlantice.

Miniştrii Afacerilor Externe europeni au avut un schimb de opinii cu ministrul Afacerilor Externe palestinian, Riad al Malki. Cu această ocazie, ministrul Aurescu a subliniat necesitatea consolidării relaţiei bilaterale dintre UE şi Palestina pentru a contribui la construcţia instituţională şi dezvoltarea Palestinei.

Aurescu a subliniat necesitatea ca UE să acţioneze ca mediator onest între Israel şi Palestina, în cooperare strânsă cu SUA şi actorii regionali relevanţi, cu obiectivul principal de a debloca Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, prin reluarea negocierilor directe între părţi, pe care România o susţine. Totodată,  reitera susţinerea României pentru soluţionarea justă şi de durată a Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, bazată pe soluţia celor două state – aceasta fiind singura soluţie care răspunde nevoilor ambelor părţi, ca state care să coexiste în pace şi securitate, poziţie reiterată şi cu prilejul recentei vizite a Prim-ministrului României în Israel şi în Palestina, de la începutul lunii noiembrie, precum şi în cadrul vizitei la nivel de ministru de Externe în cele două state la începutul lunii septembrie. 

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE5 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE5 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO5 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.1 day ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA2 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending