Connect with us

NATO

Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu Antony Blinken la Washington: România dorește să contribuie la dezvoltarea Strategiei SUA privind securitatea la Marea Neagră

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, la Washington, consultări politice cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la invitația acestuia, cadru în care șeful diplomației române a afirmat dorința României de a contribui la elaborarea viitoarei Strategii a Statelor Unite privind securitatea regiunii Mării Negre, propunerea fiind apreciată de omologul american. Astfel, Aurescu și Blinken au agreat ca România și SUA să își consolideze cooperarea în domeniul politic și de securitate și apărare, în timp ce ministrul român de externe a pledat pentru creșterea prezenței militare a Statelor Unite pe teritoriul țării noastre.

Șeful diplomației române a mai insistat pentru implicarea, inclusiv financiară, a SUA în dezvoltarea proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia, și a reafirmat sprijinul României pentru Summitul Democrațiilor pe care președintele american Joe Biden îl va organiza la finele acestui an, el evocând sprijinul SUA pentru aderarea României la OCDE și reluând apelul pentru primirea țării noastre în programul Visa Waiver al SUA.

Întâlnirea dintre șefii celor două diplomații a reconfirmat angajamentul ferm al ambelor părți pentru consolidarea și aprofundarea în continuare a Parteneriatului Strategic, inclusiv prin intensificarea dialogului politico-diplomatic și a cooperării bilaterale în toate domeniile Parteneriatului Strategic, precum și în ceea ce privește provocările la nivel regional și global, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consultările politice între șefii celor două diplomații au marcat deschiderea celei de-a șaptea reuniuni a Dialogului Strategic România – SUA pentru implementarea Declarației comune pentru Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii. Reuniunea Dialogului Strategic va avea loc marți, 9 noiembrie 2021, fiind prima reuniune de acest tip cu noua Administrație de la Washington și prima după anul 2018. 

© Ministerul Afacerilor Externe

Astfel, ministrul român al afacerilor externe a evocat momentul simbolic al vizitei, în contextul marcării, în 2021, a 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii, respectiv de la semnarea Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite ale Americii în România. În același timp, ministrul român al afacerilor externe a exprimat interesul marcării, în anul 2022, printr-o agendă bilaterală consistentă, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

România dorește să contribuie la dezvoltarea viitoarei Strategii a SUA privind securitatea la Marea Neagră

Discuțiile celor doi șefi ai diplomațiilor s-au axat mai întâi pe aspecte care țin de cooperarea militară și de securitate și au abordat, în context, evoluțiile cele mai recente în materie de securitate în regiunea Mării Negre.

Ministrul Bogdan Aurescu și secretarul de stat Blinken au agreat necesitatea consolidării cooperării în domeniul politic și de securitate și apărare și au evidențiat importanța coordonării strânse România-SUA, precum și în cadrul NATO, în perioada următoare. 

Au agreat, totodată, necesitatea unor măsuri de descurajare și reacție credibilă, pe măsura provocărilor care apar la Marea Neagră, în special în legătură cu Ucraina, și au stabilit menținerea unui contact apropiat în acest sens.

În acest context, șeful diplomației române a reiterat necesitatea acordării unei atenții speciale regiunii Mării Negre, care este esențială pentru securitatea euroatlantică, și a punctat dorința – salutată de partea americană – a României de a contribui substanțial la dezvoltarea viitoarei Strategii a SUA privind securitatea la Marea Neagră, care este în curs de elaborare la nivelul Administrației Biden. Bogdan Aurescu a subliniat că, în viziunea României, această strategie trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței, cu dimensiunea economică, cea de combatere a amenințărilor hibride, de întărire a securității energetice și de soluționare a conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop. 

Secretarul de stat Blinken a apreciat în mod deosebit propunerea României, ca stat riveran și aliat responsabil și ferm angajat al SUA, și a fost de acord cu evaluarea părții române în ceea ce privește faptul că Marea Neagră nu poate deveni un instrument de proiectare a forței ostile și destabilizatoare.

Aurescu a pledat pentru creșterea prezenței militare a SUA în România

În context, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat necesitatea consolidării de o manieră coerentă și unitară a posturii de descurajare și apărare pe întreg Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră, evidențiind importanța pe care România o acordă creșterii prezenței militare a SUA în România.

Șeful diplomației române a punctat, totodată, și importanța coordonării strânse pe perioada negocierilor privind Noul Concept Strategic al Alianței, care urmează a fi adoptat la Summitul aliat de la Madrid, din iunie 2022.

Totodată, șeful diplomației române a subliniat rolul important al României în zona Europei Centrale și de Sud-Est și la Marea Neagră, precum și eforturile semnificative ale țării noastre în ceea ce privește consolidarea securității, stabilității regionale și rezilienței strategice.

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Bogdan Aurescu a împărtășit în detaliu cu secretarul de stat Blinken evaluarea sa cu privire la evoluțiile din R. Moldova și Ucraina și a reiterat angajamentul și acțiunile concrete de sprijin ale României în relația cu acești parteneri.

România încurajează implicarea SUA în proiectele Rail2Sea și Via Carpathia. Acordul de la Glasgow privind SMR, evocat ca oportunitate de a transforma România într-un hub investițional

În ceea ce privește cooperarea economică dintre România și SUA, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat necesitatea de a dezvolta în continuare cooperarea pe acest palier, cu accent pe obiectivul sporirii investițiilor americane în regiune, în completarea dimensiunii de securitate.

În context, a evocat importanța dezvoltării proiectelor de interconectare strategică foarte importante pentru România, Rail2Sea și Via Carpathia, proiecte cu impact pozitiv direct, atât asupra dezvoltării economice a regiunii, cât și asupra mobilității militare. Oficialul român a încurajat avansarea către identificarea unor formule concrete de participare a SUA, inclusiv financiară, la dezvoltarea acestor proiecte.

În același timp, cei doi înalți oficiali au pus accentul pe importanța cooperării celor două state în domeniul energiei nucleare civile. Cei doi demnitari au salutat relevanța strategică și simbolică a anunțului făcut de președintele Klaus Iohannis, cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, din luna noiembrie, privind cooperarea cu SUA în dezvoltarea și implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR). Aceasta reprezintă un pas concret în efortul comun de reducere a emisiilor de carbon din sistemele energetice și în asigurarea securității energetice naționale și regionale, cu potențialul de a transforma România într-un hub investițional și de furnizare de astfel de tehnologii pentru statele europene și partenere.

Aderarea României la OCDE, sprijinită de SUA. Aurescu a solicitat implicarea Statelor Unite pentru accederea țării noastre în Programul Visa Waiver

Totodată, oficialul român a evocat perspectivele accederii României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) drept una dintre prioritățile majore de politică externă ale țării noastre, mulțumind omologului american, cu acest prilej, pentru sprijinul SUA în avansarea în acest proces.

În plus, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat interesul României, ca Partener Strategic al SUA, de a înregistra progrese concrete în ceea ce privește accederea țării noastre la Programul Visa Waiver, ca obiectiv de mare importanță pentru cetățenii români, și a solicitat implicarea concretă a părții americane în atingerea acestui obiectiv comun, inclusiv prin susținerea unei campanii adecvate de comunicare care să contribuie la reducerea ratei de refuz, ultimul criteriu care mai trebuie îndeplinit de România. 

© Ministerul Afacerilor Externe

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu și secretarul de stat Antony Blinken au reconfirmat importanța deosebită a consolidării și aprofundării relației transatlantice. În acest context, ministrul român a subliniat angajamentul deplin al României pentru promovarea valorilor democratice, consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli și a rezilienței strategice a relației transatlantice, precum și dorința de cooperare strânsă cu SUA în acest scop. Totodată, Aurescu a exprimat interesul României de a contribui consistent la Summitul pentru Democrație organizat de Administrația SUA în acest an.  

Antony Blinken, invitat în România de Bogdan Aurescu

Ministrul Bogdan Aurescu și secretarul de stat Blinken au discutat și despre teme de actualitate de pe agenda internațională, inclusiv relațiile cu China și abordarea principială comună în acest sens, secretarul de stat Blinken mulțumind României pentru poziționare și acțiuni în acest sens.

Cei doi înalți oficiali au discutat și despre eforturile comune pentru combaterea COVID-19 și despre importanța solidarității internaționale în acest sens. 

Secretarul de stat american a adresat mulțumiri ministrului Bogdan Aurescu pentru angajamentul ferm pe care țara noastră îl are pentru consolidarea securității transatlantice și pentru promovarea valorilor și intereselor comune, România având o contribuție esențială la stabilitatea și reziliența regională.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului său invitația de a veni în România, primită cu deschidere de secretarul de stat. 


Puteți citi pe larg despre vizita lui Bogdan Aurescu în SUA aici.

Vizita se înscrie într-un nou trend ascendent al relației de parteneriat strategic dintre România și Statele Unite, ea urmând vizitei pe care secretarul american al apărării Lloyd Austin a efectuat-o în luna octombrie la București, unde a fost primit de președintele Klaus Iohannis și omologul român Nicolae Ciucă. De asemenea, vizita are loc după ce SUA și România au anunțat, prin președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, un acord prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni. Aceasta va fi prima întrevedere bilaterală oficială Aurescu – Blinken, deși cei doi au mai discutat atât în marja reuniunilor NATO și OCDE, cât și telefonic. Vizita ministrului român de externe la Washington are loc la un an de zile de la precedenta deplasare la Departamentul de Stat, când Bogdan Aurescu a fost primit de predecesorul lui Antony Blinken, fostul secretar de stat Mike Pompeo.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele francez Emanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, informația fiind făcută publică de eurodeputatul francez Nathalie Loiseau, șefa Subcomisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European.

Emmanuel Macron anunță disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Franța este în solidaritate cu statele europene preocupate de securitatea lor”, a scris ea, pe Twitter.

Macron a făcut aceste afirmații în cadrul unui discurs pe care l-a susținut într-o vizită la forțele armate în tabăra Oberhoffen, în Haguenau, Bas-Rhin, conform agendei publicate de Palatul Elysee. Liderul francez a vizitat această locație militară după discursul pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a precizat acesta.

Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

În ceea ce privește anunțul pentru o prezență militară franceză în România, Parisul a dat semnale în acest sens în ultima perioadă.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. De asemenea, ca parte a prezenței militare franceze în regiune, Ministerul rus al Apărării a raportat în aceeași perioadă că trei avioane de vânătoare ruse au interceptat şi escortat trei avioane militare franceze care zburau în apropierea frontierelor Rusiei la Marea Neagră, fiind vorba de un Mirage-2000, un Rafale și un avion de alimentare în zbor C-135.

Anunțul lui Macron privind o prezență franceză în România sub umbrela NATO vine și după ce ministrul francez al apărării Florence Parly a avut săptămâna trecută, la Brest, o întrevedere cu omologul său român, Vasile Dîncu, pe agenda discuțiilor figurând teme de interes aliat și bilateral

Pe de altă parte, în cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene – și anume acumulările de forțe rusești la granița cu Ucraina – relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

După discuțiile de săptămâna trecută dintre diplomații Statelor Unite și Rusiei, la Geneva, în cadrul Consiliului NATO-Rusia și la nivelul OSCE, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Discuțiile diplomatice au loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Provocările geopolitice reclamă o Europă care să fie independentă și care să aibă puterea de a-și decide propriul viitor pentru ea însăși și să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, pledând pentru adoptarea unei Busole Strategice a UE în complementaritate cu NATO.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

În ceea ce privește apărarea europeană, un domeniu important pentru viziunea lui Macron privind suveranitatea europeană, liderul francez a opinat că “nu ne putem mulțumi doar să răspundem la crize internaționale”.

“Trebuie să fim capabili să anticipăm lucrurile și să organizăm siguranța Europei pentru a face față provocărilor pe care le vedem că multe dintre ele sunt fără precedent în ultimii ani”, a spus el, făcând trimitere și la eforturile președinției germane din 2020 în acest sens.

Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.

Busola Strategică a apărării europene a fost discutată săptămâna trecută, la Brest, într-o reuniune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului. Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

În acest semestru, va trebui să facem progrese considerabile în ceea ce privește adoptarea Busolei strategice lansate sub președinția germană, definirea doctrinei noastre de securitate, în complementaritate cu NATO, precum și o adevărată strategie pentru industrie, apărare și independență tehnologică, fără de care această Europă a apărării nu are niciun sens și nicio realitate”, a afirmat el.

După cum ați înțeles din această agendă, este vorba de a găsi împreună o Europă care să fie o putere a viitorului, adică o Europă capabilă să răspundă la provocările climatice, tehnologice și digitale, dar și la provocările geopolitice, o Europă independentă, în sensul că are încă mijloacele de a-și decide propriul viitor și de a nu depinde de alegerile celorlalte mari puteri”, a conchis Macron.

Continue Reading

NATO

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat marți că riscul unui conflict în vecinătatea estică a Alianței este unul “real”, solicitând din nou Rusiei să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina, avertizând că o ofensivă militară va avea “costuri ridicate” pentru Moscova. De asemenea, el a anunțat că a invitat toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de întrevederi pentru a calma starea tensionată a securității europene și pentru a aborda relațiile dintre NATO și Rusia.

Aflat într-o vizită la Berlin, Stoltenberg a făcut aceste afirmații în cursul unei conferințe comune de presă cu cancelarul german Olaf Scholz, cel care cu o zi în urmă a îndemnat, de la Madrid, Rusia să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina, apreciind că situația este foarte gravă.

“Astăzi, am abordat consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia și implicațiile pentru securitatea europeană. Riscul unui conflict este real. Aliații NATO fac apel la Rusia să dezescaladeze. Iar orice nouă agresiune va avea un cost ridicat pentru Moscova”, a spus Jens Stoltenberg, alături de Olaf Scholz, pe care l-a primit la sediul NATO luna trecută, la două zile distanță după instalarea acestuia în funcția de cancelar.

 

Secretarul general al NATO a reafirmat natura defensivă a Alianței Nord-Atlantice și faptul că aceasta nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. În același timp, a afirmat că NATO rămâne o alianță fidelă abordării sale duale față de Moscova: postură de apărare și descurajare puternice combinate cu dialog politic.

“Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a spus el.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Astfel, Jens Stoltenberg a subliniat la Berlin că a propus aceste serii de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

Facebook

NATO6 hours ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ12 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA12 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu12 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE13 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D14 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE14 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.15 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE16 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.16 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA2 days ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending