Connect with us

U.E.

Acord final între Parlamentul European și Consiliul UE: Laura Codruța Kövesi va fi primul procuror-șef european

Published

on

© Harvard University

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

”Echipele de negociere ale Parlamentului și Consiliului au ajuns la un acord în privința numirii Laurei Codruța Kövesi în fruntea noului Parchet European. Negocierile între Parlamentul European și Consiliu asupra noului procuror-șef al Parchetului European au avut loc începând din această primăvară. Echipa de negociere a Parlamentului a susținut-o pe doamna Kövesi pe toată durata negocierilor, în ciuda opoziției miniștrilor UE până de curând”, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat.

Acordul asupra numirii lui Kövesi ca procuror-șef trebuie formalizat acum de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

”Echipele de negocieri pentru Parchetul European, faza finală, după ani lungi de discuții: cu colegii mei M. Pagaza și M. Holmeier și cu președinția finlandeză. Acord final între Consiliu și Parlamentul European: Laura Kovesi, primul procuror european”, a anunțat, într-o postare pe Twitter, și eurodeputatul Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), și membru în echipa de tratative a PE care a avut mandatul să susțină candidatura lui Kövesi. 

Un anunț în acest sens a fost publicat și pe contul de Twitter al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European.

”Negociatorii Parlamentului European și Consiliului UE au căzut de acord că Laura Codruţa Kövesi va deveni noul procuror-șef al UE”, se arată în postarea menționată.

 

 

Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene s-au reunit marți seară, la Bruxelles, pentru a încheia un acord formal între cele două echipe de tratative în urma votului dat săptămâna trecută de ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European, care au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat, joia trecută, în favoarea lui Kövesi.

Anterior, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că președinția finlandeză a Consiliului UE a inclus pe ordinea de zi a agendei reuniunii COREPER II de miercuri ”punctul referitor la desemnarea procurorului-șef EPPO” ca ”prezentarea stadiului” tratativelor.

Potrivit surselor citate, președinția finlandeză va informa ambasadorii statelor membre cu privire la discuțiile pe care le avea marți cu Parlamentul Europea în legătură cu susținerea comună a celor instituții pentru Laura Codruța Kövesi.

De asemenea, în același context, liderul delegației române din grupul PPE, eurodeputatul Rareș Bogdan, a anunțat că existe șanse ”ca pe 17 octombrie să aibă loc ultima fază” în acest proces de desemnare.

”Conferința Președinților, adică liderii familiilor politice din Parlamentul European (coloana vertebrală a instituției), practic ultima verigă pe lanțul deciziei, va oficializa desemnarea româncei noastre în fruntea EPPO”, spus Rareș Bogdan, într-o postare pe Facebook.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene
Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

Published

on

© Boris Johnson/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și prim-ministrul britanic Boris Johnson au convenit sâmbătă, într-o discuție telefonică, ca echipele de negociere ale Uniunii Europene și Regatului Unit pentru un acord post-Brexit să revină duminică, la Bruxelles, la masa tratativelor după ce la runda de negocieri ce avut loc până vineri la Londra nu s-au întrunit condițiile pentru un acord.

“Îi însărcinăm pe negociatorii noștri principali să se reunească mâine la Bruxelles. Vom vorbi din nou luni seara”, a spus von der Leyen, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Șefa executivului european a spus că ea și Boris Johnson au salutat faptul că s-au realizat progrese în multe domenii, însă cei doi au recunoscut că rămân diferențe semnificative în ceea ce privește trei aspecte critice: condiții de concurență echitabile, guvernanță și pescuit.

“Ambele părți au subliniat că niciun acord nu este fezabil dacă aceste probleme nu sunt rezolvate. Deși am recunoscut gravitatea acestor diferențe, am convenit că ar trebui întreprins un efort suplimentar de către echipele noastre de negociere pentru a evalua dacă acestea pot fi rezolvate”, a spus ea, anunțând revenirea la masa discuțiilor.

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie. Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

Published

on

© Marian Jean-Marinescu/ Facebook

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a organizat în această săptămână prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia, cărora le-a vorbit despre dosarele legislative pe care le negociat în numele legislativului european în tratativele cu Consiliul Uniunii Europene

Le-am vorbit tinerilor despre dosarele mele, triloguri și despre adaptarea la condițiile de pandemie, între care negocierea unor dosare legislative foarte importante, prin Webex. Tocmai de aceea, sper că pe 11 decembrie, când voi avea un nou trilog (în dosarul OLAF – EPPO, în care reprezint, ca raportor, poziția PE), să fie posibil să mă deplasez la Bruxelles“, a spus Marinescu.

De altfel, negocierile cu Consiliul UE privind regulamentul OLAF – EPPO vor avea loc după ce Consiliul Uniunii Europene, prezidat de către Germania, a adoptat vineri poziția sa în primă lectură cu privire la amendamentele la regulamentul privind investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF), scopul noilor norme fiind acela de a asigura o cooperare fără probleme între OLAF și Parchetul European (EPPO).

În continuare, Marinescu a mai subliniat că discuția cu elevii are loc într-o perioadă extrem de importantă pentru UE, când se decide bugetul pentru următorii 7 ani, precum și pentru toate politicile sectoriale: agricolă, coeziune, cercetare și transport.

El a amintit că este raportorul Parlamentului European în dosarul privind domeniul transporturilor, precum și faptul că procesul de adoptare a bugetului UE este blocat de Polonia și Ungaria.

“Și de această dată, dialogul cu elevii a fost unul viu și interesant, în ciuda distanței. Le-am explicat tinerilor ce înseamnă Pactul ecologic pentru noi, românii, mai ales că vorbim despre o schimbare pe termen lung, care le va afecta mai ales lor, tinerilor, viața. De beneficiile decarbonizării și digitalizării, ale căror baze le punem noi astăzi, vor beneficia pe deplin generațiile viitoare. Iar pentru asta, va trebui să folosim înțelept banii europeni, dar și să contribuim, fiecare, în comunitatea în care trăiește, la această schimbare de paradigmă”, a conchis Marinescu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene, prezidat de către Germania, a adoptat vineri poziția sa în primă lectură cu privire la amendamentele la regulamentul privind investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF), scopul noilor norme fiind acela de a asigura o cooperare fără probleme între OLAF și Parchetul European (EPPO), care se așteaptă să devină operațional la începutul anului 2021, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acestea vor consolida, de asemenea, cadrul pentru investigațiile efectuate de OLAF.

Poziția Consiliului în primă lectură se bazează pe acordul la care s-a ajuns în negocierile cu Parlamentul European în această vară și se așteaptă să fie aprobat de Parlament fără amendamente în plenul din decembrie.

OLAF a fost înființat în 1999 pentru a efectua investigații administrative referitoare la protecția intereselor financiare ale UE. Atunci când întâmpină posibile infracțiuni, poate face o recomandare autorităților judiciare naționale. Începând cu 2021, în statele membre care participă la EPPO, OLAF va raporta astfel de infracțiuni suspectate către EPPO și va sprijini investigațiile EPPO la cererea EPPO. În alte state membre, OLAF își va continua investigațiile ca și până acum.

Regulamentul EPPO, instituție condusă de Laura Codruța Kövesi include deja dispoziții pentru reglementarea relației dintre EPPO și OLAF. Ele se bazează pe principiile cooperării strânse, schimbului de informații, complementarității și non-duplicării.


Citiți și 

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

UE a demarat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Directivei privind lupta anti-fraudă, fundamentală în stabilirea competenței materiale a Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi


Noile norme adoptate vineri de Consiliu specifică detalii suplimentare ale relației, în special în ceea ce privește desfășurarea investigațiilor administrative complementare la inițiativa OLAF. Astfel de investigații vor fi posibile sub rezerva anumitor condiții, cu excepția cazului în care EPPO se opune.

Modificările sporesc, de asemenea, eficiența investigațiilor OLAF și clarifică și simplifică unele dispoziții ale regulamentului OLAF, fără a modifica mandatul sau competențele OLAF.

Unele dintre principalele îmbunătățiri se referă la efectuarea verificărilor și inspecțiilor la fața locului și la admisibilitatea rapoartelor de caz ale OLAF ca probe în procedurile administrative sau judiciare. OLAF va primi, de asemenea, drepturi îmbunătățite de acces la informațiile despre conturile bancare în cooperare cu autoritățile naționale competente, care pot fi esențiale pentru descoperirea cazurilor de fraudă sau neregularitate atunci când sunt implicate fluxuri de bani complexe.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO11 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE15 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ17 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending