Connect with us

U.E.

Acord final între Parlamentul European și Consiliul UE: Laura Codruța Kövesi va fi primul procuror-șef european

Published

on

© Harvard University

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

”Echipele de negociere ale Parlamentului și Consiliului au ajuns la un acord în privința numirii Laurei Codruța Kövesi în fruntea noului Parchet European. Negocierile între Parlamentul European și Consiliu asupra noului procuror-șef al Parchetului European au avut loc începând din această primăvară. Echipa de negociere a Parlamentului a susținut-o pe doamna Kövesi pe toată durata negocierilor, în ciuda opoziției miniștrilor UE până de curând”, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat.

Acordul asupra numirii lui Kövesi ca procuror-șef trebuie formalizat acum de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

”Echipele de negocieri pentru Parchetul European, faza finală, după ani lungi de discuții: cu colegii mei M. Pagaza și M. Holmeier și cu președinția finlandeză. Acord final între Consiliu și Parlamentul European: Laura Kovesi, primul procuror european”, a anunțat, într-o postare pe Twitter, și eurodeputatul Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), și membru în echipa de tratative a PE care a avut mandatul să susțină candidatura lui Kövesi. 

Un anunț în acest sens a fost publicat și pe contul de Twitter al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European.

”Negociatorii Parlamentului European și Consiliului UE au căzut de acord că Laura Codruţa Kövesi va deveni noul procuror-șef al UE”, se arată în postarea menționată.

 

 

Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene s-au reunit marți seară, la Bruxelles, pentru a încheia un acord formal între cele două echipe de tratative în urma votului dat săptămâna trecută de ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European, care au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat, joia trecută, în favoarea lui Kövesi.

Anterior, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că președinția finlandeză a Consiliului UE a inclus pe ordinea de zi a agendei reuniunii COREPER II de miercuri ”punctul referitor la desemnarea procurorului-șef EPPO” ca ”prezentarea stadiului” tratativelor.

Potrivit surselor citate, președinția finlandeză va informa ambasadorii statelor membre cu privire la discuțiile pe care le avea marți cu Parlamentul Europea în legătură cu susținerea comună a celor instituții pentru Laura Codruța Kövesi.

De asemenea, în același context, liderul delegației române din grupul PPE, eurodeputatul Rareș Bogdan, a anunțat că existe șanse ”ca pe 17 octombrie să aibă loc ultima fază” în acest proces de desemnare.

”Conferința Președinților, adică liderii familiilor politice din Parlamentul European (coloana vertebrală a instituției), practic ultima verigă pe lanțul deciziei, va oficializa desemnarea româncei noastre în fruntea EPPO”, spus Rareș Bogdan, într-o postare pe Facebook.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene
Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Consiliul European, convocat în ședință extraodinară cu scopul atingerii de urgență a unui acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Consiliului European a fost convocat în ședință extraodinară cu scopul atingerii de urgență a unui acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, potrivit deciziei de sâmbătă a președintelui Charles Michel. 

„În urma ședințelor organizate la nivelul Sherpa (nivelul trimișilor speciali ai unui stat sau guvern), am decis să convoc o ședință specială a Consiliului European care va începe pe 20 februarie 2020. A sosit momentul să ajungem la un acord la nivelul nostru privind cadrul financiar multianual”, informează Charles Michel în scrisoarea de invitație adresată liderilor europeni. 

Potrivit acestuia, orice amânare ar crea probleme practice și politice grave și ar pune în pericol continuarea programelor și politicilor actuale, precum și lansarea altora noi. 

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii. 

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani. 

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi mediul, inovarea, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri.

„Sunt pe deplin conștient de faptul că aceste negocieri sunt printre cele mai dificile pe care le avem de confruntat. Dar sunt, de asemenea, convins că, cu bun simț și hotărâre, putem încheia un acord de care să beneficieze toți europenii”, a mai spus președintele Consiliului European, care a atras atenția că „toate părțile trebuie să demonstreze un spirit de compromis”.

În zilele următoare, Charles Michel se va consulta cu liderii din statele membre înainte de a depune o propunere generală în vederea reuniunii din februarie.  Reuniunea ar urma să fie pregătită în mod obișnuit.

Continue Reading

U.E.

Infecția cu coronavirus a ajuns în UE. Comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides convoacă o reuniune a reprezentanţilor statelor membre în domeniu

Published

on

© European Union, 2020

Comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides a convocat pentru luni o reuniune a reprezentanţilor din sănătate din Uniunea Europeană în vederea discutării opţiunilor de reacție în faţa răspândirii noii tulpini mortale de coronavirus originând din China, după ce autoritățile franceze au confirmat primele trei cazuri de pe continent, informează sâmbătă agenţia DPA, preluat de Agerpres.

Autorităţile sanitare din Franţa au anunţat vineri seară că au fost confirmate trei cazuri: un pacient internat la Bordeaux, în sud-vest, şi alţi doi la Paris, subliniind că acestea au fost ”primele cazuri europene”.

Cei trei pacienţi sunt internaţi în regim de izolare. Toţi au revenit recent din China, iar cei doi pacienţi din Paris sunt ”rude apropiate”, a precizat ministrul Sănătăţii, citat de Agerpres.

„Urmărim foarte îndeaproape situația în curs de dezvoltare legată de coronavirus și am solicitat luni o reuniune a Comitetului pentru securitate și sănătăte în UE pentru a discuta despre opțiunile de răspuns și nevoile de pregătire ale statelor membre”, a scris comisarul european pe Twitter


 

„Suntem pregătiţi să acţionăm şi să ne intensificăm reacția dacă este nevoie”, a mai scris Kyriakides pe Twitter adăugând că Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) este „în curs de actualizare a evaluării riscului”.

De altfel, Comisia Europeană a transmis joi că urmărește îndeaproape evoluția epidemiei de gripă cauzate de virusul 2019-nCoV din China. 

Focarul de coronavirus care are originea în oraşul Wuhan, situat în centrul Chinei, a provocat până în prezent decesul a 41 de persoane şi a infectat peste 1.300, generând măsuri de prevenție medicală care au dus la izolarea a 56 de milioane de oameni în mai multe orașe din China. 

Virusul, cunoscut și sub denumirea de 2019-nCoV, este, potrivit specialiștilor, o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusurile sunt o familie largă de viruși, dar doar șase (cel nou ar crește numărul la 7) sunt cunoscute pentru capacitatea de a infecta oamenii.

Oficialii chinezi au confirmat luni că virusul poate fi transmis de la o persoană la alta, după ce primele efecte ale acestuia au fost identificate pentru prima dată la sfârșitul anului trecut, în orașul Wuhan, cu 11 milioane de locuitori. De atunci, infecția s-a răspândit în alte orașe din China, inclusiv în capitala Beijing, în Nepal, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda, Vietnam, Singapore și Japonia, iar alte cazuri au a fost confirmate în Franța, SUA și Australia.

Semnele de infecție includ simptome respiratorii,  precum dificultăți de respirație, febră și tuse, iar cele mai afectate sunt persoanele vârstnice şi cele care suferă de afecţiuni preexistente.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a sfătuit oamenii să evite contactul „neprotejat” cu animalele vii, să gătească bine carnea și ouăle, după ce originea acestuia ar fi fost legată de o piață de animale, și să evite contactul cu oricine prezintă simptome de gripă sau răceală.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE): Convenția Românilor de Pretutindeni, una dintre cele mai reușite și autentice reuniuni pentru discutarea la nivel înalt a relației cu diaspora

Published

on

Convenția Românilor de Pretutindeni a fost una dintre cele mai reușite și autentice reuniuni pentru discutarea la nivel înalt a relației cu diaspora, este aprecierea eurodeputatului Eugen Tomac (PMP, PPE), organizatorul acestui eveniment, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„România are viitor! Convenția Românilor de Pretutindeni a fost un eveniment de succes și pot spune cu mare bucurie că a fost una dintre cele mai reușite și autentice reuniuni ale românilor din întreaga lume. A fost cea mai mare reuniune unde s-a dezbătut la un nivel înalt problematica celor peste zece milioane de români de peste hotare. Toate discuțiile au fost despre România, despre soarta conaționalilor noștri și despre ce am putea corecta din așteptările care există”, a transmis Eugen Tomac.

Eurodeputatul a dorit să precizeze că a organizat acest eveniment, în „doar două săptămâni”, în calitate de deputat în Parlamentul European, împreună cu colegul Constantin Codreanu, deputat, Președinte al Comisiei pentru românii din afara granițelor din Camera Deputaților.

De asemenea, participarea la eveniment a depășit așteptările organizatorilor: „S-au înscris la acest eveniment peste 500 de persoane. Am fost puși în situația de a opri înscrierile pentru că noi am așteptat cel mult 200 de participanți”.

Printre participanți s-au aflat profesori, preoți, jurnaliști, lideri ai comunităților românești, primari și aleși locali de origine română din alte state și mulți alți români dornici să revină acasă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending