Connect with us

U.E.

Acord final între Parlamentul European și Consiliul UE: Laura Codruța Kövesi va fi primul procuror-șef european

Published

on

© Harvard University

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

”Echipele de negociere ale Parlamentului și Consiliului au ajuns la un acord în privința numirii Laurei Codruța Kövesi în fruntea noului Parchet European. Negocierile între Parlamentul European și Consiliu asupra noului procuror-șef al Parchetului European au avut loc începând din această primăvară. Echipa de negociere a Parlamentului a susținut-o pe doamna Kövesi pe toată durata negocierilor, în ciuda opoziției miniștrilor UE până de curând”, a anunțat și Parlamentul European într-un comunicat.

Acordul asupra numirii lui Kövesi ca procuror-șef trebuie formalizat acum de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

”Echipele de negocieri pentru Parchetul European, faza finală, după ani lungi de discuții: cu colegii mei M. Pagaza și M. Holmeier și cu președinția finlandeză. Acord final între Consiliu și Parlamentul European: Laura Kovesi, primul procuror european”, a anunțat, într-o postare pe Twitter, și eurodeputatul Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), și membru în echipa de tratative a PE care a avut mandatul să susțină candidatura lui Kövesi. 

Un anunț în acest sens a fost publicat și pe contul de Twitter al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European.

”Negociatorii Parlamentului European și Consiliului UE au căzut de acord că Laura Codruţa Kövesi va deveni noul procuror-șef al UE”, se arată în postarea menționată.

 

 

Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene s-au reunit marți seară, la Bruxelles, pentru a încheia un acord formal între cele două echipe de tratative în urma votului dat săptămâna trecută de ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European, care au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat, joia trecută, în favoarea lui Kövesi.

Anterior, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că președinția finlandeză a Consiliului UE a inclus pe ordinea de zi a agendei reuniunii COREPER II de miercuri ”punctul referitor la desemnarea procurorului-șef EPPO” ca ”prezentarea stadiului” tratativelor.

Potrivit surselor citate, președinția finlandeză va informa ambasadorii statelor membre cu privire la discuțiile pe care le avea marți cu Parlamentul Europea în legătură cu susținerea comună a celor instituții pentru Laura Codruța Kövesi.

De asemenea, în același context, liderul delegației române din grupul PPE, eurodeputatul Rareș Bogdan, a anunțat că existe șanse ”ca pe 17 octombrie să aibă loc ultima fază” în acest proces de desemnare.

”Conferința Președinților, adică liderii familiilor politice din Parlamentul European (coloana vertebrală a instituției), practic ultima verigă pe lanțul deciziei, va oficializa desemnarea româncei noastre în fruntea EPPO”, spus Rareș Bogdan, într-o postare pe Facebook.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene
Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Semnal important de la Bruxelles: Noul președinte al Consiliului European vine săptămâna viitoare la București pentru a se întâlni cu Klaus Iohannis

Published

on

Președintele ales al Consiliului European, Charles Michel, va efectua săptămâna viitoare o vizită la București, unde se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, informează Consiliul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Michel, fost prim-ministru al Belgiei, va surveni la o zi distanță după ce va efectua o deplasarea la Varșovia pentru discuții cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, dar înainte de a prelua oficial mandatul de președinte al Consiliului European.

Potrivit sursei citate, Charles Michel va fi primit miercuri, 27 noiembrie, la ora 12:00, de președintele Klaus Iohannis.

Vineri, 29 noiembrie, Charles Michel va prelua de la Donald Tusk mandatul de președinte al Consiliului European, iar primul sa sarcină va fi pregătirea Consiliului European de iarnă din 12-13 decembrie.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, despre noul președinte PPE, Donald Tusk: ”Alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a participat la Congresul Partidului Popularilor Europeni din Zagreb, unde a votat noua echipă a ”celui mai mare și puternic partid din Europa, Partidul Popular European, parte a căruia este și PMP”, informează Eugen Tomac pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit lui Eugen Tomac, ”alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar.”

”Președintele Tusk este un bun cunoscător al realităților est-europene, iar PPE sub conducerea sa va râmâne un promotor și sprijin real al statelor care vor să facă parte din familia europeană, atât în Balcani, cât și în Est”, a mai adăugat acesta în mesajul său.

Eugent Tomac consideră că Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

În postarea sa, deputatul european a enumerat mai multe direcții prioritare ale PPE în următorii ani: ”Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt”.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt, de asemenea, direcții prioritare ale PPE în următorii ani.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending