Connect with us

U.E.

Acord final între Parlamentul European și Consiliul UE: Laura Codruța Kövesi va fi primul procuror-șef european

Published

on

© Harvard University

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

”Echipele de negociere ale Parlamentului și Consiliului au ajuns la un acord în privința numirii Laurei Codruța Kövesi în fruntea noului Parchet European. Negocierile între Parlamentul European și Consiliu asupra noului procuror-șef al Parchetului European au avut loc începând din această primăvară. Echipa de negociere a Parlamentului a susținut-o pe doamna Kövesi pe toată durata negocierilor, în ciuda opoziției miniștrilor UE până de curând”, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat.

Acordul asupra numirii lui Kövesi ca procuror-șef trebuie formalizat acum de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

”Echipele de negocieri pentru Parchetul European, faza finală, după ani lungi de discuții: cu colegii mei M. Pagaza și M. Holmeier și cu președinția finlandeză. Acord final între Consiliu și Parlamentul European: Laura Kovesi, primul procuror european”, a anunțat, într-o postare pe Twitter, și eurodeputatul Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), și membru în echipa de tratative a PE care a avut mandatul să susțină candidatura lui Kövesi. 

Un anunț în acest sens a fost publicat și pe contul de Twitter al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European.

”Negociatorii Parlamentului European și Consiliului UE au căzut de acord că Laura Codruţa Kövesi va deveni noul procuror-șef al UE”, se arată în postarea menționată.

 

 

Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene s-au reunit marți seară, la Bruxelles, pentru a încheia un acord formal între cele două echipe de tratative în urma votului dat săptămâna trecută de ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European, care au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat, joia trecută, în favoarea lui Kövesi.

Anterior, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că președinția finlandeză a Consiliului UE a inclus pe ordinea de zi a agendei reuniunii COREPER II de miercuri ”punctul referitor la desemnarea procurorului-șef EPPO” ca ”prezentarea stadiului” tratativelor.

Potrivit surselor citate, președinția finlandeză va informa ambasadorii statelor membre cu privire la discuțiile pe care le avea marți cu Parlamentul Europea în legătură cu susținerea comună a celor instituții pentru Laura Codruța Kövesi.

De asemenea, în același context, liderul delegației române din grupul PPE, eurodeputatul Rareș Bogdan, a anunțat că existe șanse ”ca pe 17 octombrie să aibă loc ultima fază” în acest proces de desemnare.

”Conferința Președinților, adică liderii familiilor politice din Parlamentul European (coloana vertebrală a instituției), practic ultima verigă pe lanțul deciziei, va oficializa desemnarea româncei noastre în fruntea EPPO”, spus Rareș Bogdan, într-o postare pe Facebook.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene
Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă un ajutor de restructurare al României de până la 2,66 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia

Published

on

© CE Oltenia/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda societății de energie electrică Complexul Energetic Oltenia SA un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda societății de energie electrică Complexul Energetic Oltenia SA („CE Oltenia”) un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR (13,15 miliarde RON). Măsura va permite societății să își finanțeze planul de restructurare și să își restabilească viabilitatea pe termen lung. 

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Planul de restructurare prezentat de România și ajutorul pentru sprijinirea acestuia vor asigura restabilirea viabilității pe termen lung a CE Oltenia fără a fi necesară continuarea acordării de ajutor de stat. Sprijinul public este însoțit de garanții pentru a asigura că denaturările concurenței care s-ar putea produce sunt reduse la minimum și că măsurile vor sprijini obiectivele de decarbonizare ale UE, în concordanță cu Pactul verde european.”

CE Oltenia este o întreprindere de stat din România care desfășoară activități în domeniul mineritului, al producerii de energie electrică și al furnizării de energie termică. Societatea este al treilea cel mai mare producător de energie electrică din România și este importantă din motive de siguranță și de adecvare a sistemului energetic național.

La 5 februarie 2021, Comisia a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă planul de restructurare prezentat de România la 4 decembrie 2020 și măsurile de ajutor de restructurare aferente, menite să îl sprijine, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai exact cu Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare.

Măsura adoptată de România

În cursul investigației aprofundate, România a prezentat un plan revizuit de restructurare a societății pentru perioada 2021-2026, căruia i-au fost aduse modificări și îmbunătățiri semnificative.

Planul va fi sprijinit de un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR, sub formă de granturi, sub forma unei garanții de stat pentru un împrumut, a unei injecții de capital și a unei conversii a împrumuturilor în granturi.

Planul de restructurare are la bază planul României, care se înscrie în eforturile de decarbonizare, de înlocuire a producției de energie electrică pe bază de lignit cu energie electrică produsă din gaze naturale și din surse regenerabile (energie solară și hidroelectrică), care emit mai puțin sau nu emit deloc CO2. Se preconizează că acest lucru va ajuta societatea să își îmbunătățească amprenta de mediu și, în același timp, să își reducă costurile de funcționare. În plus, planul de restructurare va reduce costurile și va îmbunătăți eficiența societății, printre altele prin măsuri organizatorice și manageriale (de exemplu, îmbunătățirea proceselor) și prin măsuri financiare (optimizarea împrumuturilor bancare ori cesionarea sau vânzarea de active).

Planul prezentat de România sprijină, în general, obiectivele ecologice ale decarbonizării stabilite în Planul de redresare și reziliență al României. Cu toate acestea, evaluarea de către Comisie a ajutorului de stat acordat pentru planul de restructurare a CE Oltenia, realizată prin prezenta decizie, este separată și nu aduce atingere evaluării de către Comisie a punerii în aplicare a Planului de redresare și reziliență al României.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat planul de restructurare și ajutorul de restructurare în conformitate cu Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare.

Orientările permit o intervenție a statului într-o întreprindere aflată în dificultate financiară numai în anumite condiții, impunând în special ca întreprinderea să realizeze un plan de restructurare solid pentru a asigura restabilirea viabilității sale pe termen lung, ca aceasta să contribuie la costul propriei restructurări, ca denaturarea concurenței să fie limitată și ca măsura să contribuie la un obiectiv de interes comun.

Comisia a constatat că ajutorul este adecvat, deoarece abordează atât problemele de lichiditate ale societății, cât și pe cele legate de solvabilitate. În special, Comisia a constatat că România va fi remunerată în mod corespunzător pentru ajutor. În acest sens, remunerația statului va fi realizată prin câștiguri nete pozitive preconizate, care vor face să crească valoarea participației publice în CE Oltenia, și prin cesionarea până în 2026 a cel puțin 20 % din acțiunile deținute de stat, astfel cum se prevede în planul de restructurare.

Totodată, Comisia a considerat că ajutorul este proporțional, contribuția proprie a societății și a investitorilor de pe piață la costurile de restructurare preconizate ridicându­se la peste 30% din costurile restructurării (1,24 miliarde EUR), jumătate din această contribuție constând în noi finanțări din partea unor investitori privați și a unor instituții financiare acordate în condiții de piață.

În fine, sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru a limita potențialele denaturări ale concurenței generate de ajutor. Printre acestea se numără crearea de către CE Oltenia, alături de alți producători de energie electrică, a unor vehicule cu scop special dedicate co-investițiilor și exploatării centralelor pe bază de gaze naturale și a centralelor fotovoltaice, precum și interzicerea achiziționării de interese în operatorii concurenți și invocarea sprijinului de stat ca avantaj competitiv în comunicările societății.

Comisia a constatat, de asemenea, că ajutorul va sprijini decarbonizarea producției de energie electrică în România și, în general, în Europa, în concordanță cu obiectivele UE stabilite în Pactul verde european și cu normele de mediu ale UE.

Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiții stricte, întreprinderile aflate în dificultate.

În februarie 2020, Comisia a aprobat ajutorul pentru salvare acordat de România societății CE Oltenia.

Ajutorul pentru salvare aprobat de Comisie în februarie 2020, precum și ajutorul de restructurare aprobat prin prezenta decizie abordează dificultățile pe termen lung ale CE Oltenia. Planul de restructurare garantează că viabilitatea societății poate fi restabilită fără continuarea sprijinului din partea statului. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a primit Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei (Connecting Europe Facility – CEF), în cadrul galei ”Împreună protejăm România”, organizată miercuri de grupul de presă MediaUno și Institutul Național de Statistică, sub egida Academiei Române.

”M-am bucurat să particip la Gala Excelenței „Împreună protejăm România”, organizată sub egida Academiei Române, de către Grupul de Presă MediaUno și Institutul Național de Statistică. Am fost onorat să mă număr printre câștigători, la categoria transport, pentru munca depusă la Mecanismul de conectare a Europei. <<Împreună protejăm România>> este o deviză care se potrivește foarte bine activității pe care o desfășor în Parlamentul European, încercând să găsesc și să promovez în legislația europeană cele mai bune prevederi, care să asigure României posibilitatea de a se dezvolta în viitor. România este o voce care trebuie să se audă mai mult și mai puternic în Europa”, a precizat Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul pentru Interconectare a Europei, în valoare de 33,71 de miliarde de euro, din care România va beneficia de aproape 2 miliarde de euro.

Parlamentul European a adoptat la 6 iulie 2021 programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina: România se bucură de solidaritatea UE și NATO

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina, considerând că ”suntem departe de vremurile în care chestiunile se rezolvau prin încordatul mușchilor și arătatul tancurilor”.

”Suntem în NATO și UE, asta înseamnă solidaritate. Ceea ce cred că ar trebui făcut: mai multe discuții. Cred că suntem departe de vremurile în care se rezolvau foarte multe chestiuni prin încordatul mușchilor și arătatul tancurilor”, a menționat Hava în cadrul unei intervenții la Digi24.

Acesta și-a arătat dezamăgirea față de faptul că ”din păcate, parte din Europa, este legată foarte mult de gazul rusesc.”

”Trebuie să discutăm și acea solidaritate de care vorbesc trebuie să fie în Europa. Din păcate, parte din Europa, este legată foarte mult de gazul rusesc. Acesta poate să fie marele război. Nu cred că va fi război așa cum vedem în filme. Însă acel război, prin închiderea unui robinet, poate să fie făcut”, a completat eurodeputatul, aluzie la faptul că energia a devenit o armă politică pe care Rusia o folosește pentru a-și atinge obiectivele naționale.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat miercuri un plan de măsuri care prevede pregătirea României pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate dintre Ucraina și Rusia.

De asemenea, membrii săi au decis continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței NATO și a SUA pe teritoriul țării noastre.

”Actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate”, a precizat președintele Klaus Iohannis la finalul reuniunii CSAT.

Alarma a sunat în Cancelariile occidentale după ce Rusia a comasat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina, potrivit serviciilor secrete ucrainene, și a desfășurat o forță considerabilă în Belarus pentru ceea ce Moscova și Minsk spun că vor fi exerciții militare rapide.

Statele Unite și NATO se tem că acumularea militară s-ar putea traduce prin pregătiri pentru o potențială invazie, lucru pe care Moscova îl neagă.

]n acest context, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Desfășurarea acestor nave de război și avioane în estul Europei au drept obiectiv descurajarea, nicidecum unul ofensiv, conform explicațiilor ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles.

De asemenea, Spania și Țările de Jos și-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria care, alături de România și celelate state  care au aderat la NATO după 1997, sunt vizate de garanțiile de securitate pe care Moscova le cere Occidentului, și anume ca Alianța să nu se mai extindă către Est şi să își retragă trupele şi a echipamentelor militare desfăşurate în aceste țări, o aluzie explicită la scutul de la Deveselu,  temă discutată de ambasadorul României la Washington cu Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Trebuie specificat că scutul de la Deveselu este pur defensiv, după cum amintea și secretarul general adjunct al NATO

România a reacționat promt la solicitările Rusiei și le-a calificat drept inadminisibile și lipsite de orice fundament. Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

În egală măsură, și preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ”inacceptabilă şi fără sens”. ”Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui”, a subliniat Radev.

Continue Reading

Facebook

NATO9 hours ago

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

NATO10 hours ago

Germania trimite avioane de luptă la Marea Neagră și respinge solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România: Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană aprobă un ajutor de restructurare al României de până la 2,66 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia

NATO13 hours ago

Ministrul francez al forțelor armate vine la București la o săptămână după anunțul lui Emmanuel Macron privind o prezență militară a Franței în România sub egida NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina: România se bucură de solidaritatea UE și NATO

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

ROMÂNIA14 hours ago

AmCham: Includerea României în grupul țărilor cu care OCDE deschide discuțiile de aderare este un succes și deschide noi oportunități

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending