Connect with us

U.E.

Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Published

on

© Harvard University

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Rezultatul final a fost salutat, pe rând, de președintele PNL, Ludovic Orban, de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și de liderul Renew Europe din PE, Dacian Cioloș.

”Este o victorie imensă pentru România, la care a contribuit decisiv Președintele Klaus Iohannis, alături de liderii și europarlamentarii PNL care au făcut un lobby intens pentru Laura Codruța Kovesi. Partidul Național Liberal, în calitate de membru al PPE, a folosit toate pârghiile de influență pentru a obține acest rezultat, reușind să determine schimbări de poziții în rândul țărilor care inițial nu au votat în favoarea Laurei Codruța Kovesi”, a declarat Orban, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Laura Codruța Kovesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică. A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți. Felicitări, Laura Codruta Kovesi!”, a scris, pe Facebook, și eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Tot pe Facebook, Dacian Cioloș a precizat că ”eforturile noastre în Parlamentul European dau roade”.

”Mă bucur că Laura Codruța Kovesi a primit azi un vot pozitiv în Consiliu de la ambasadorii statelor membre și, astfel, are cale liberă pentru funcția de procuror-șef european. O felicit, este meritul ei că a ajuns aici și a convins prin integritate și competență dovedită în conducerea DNA și a Ministerului Public”, a spus liderul Renew Europe din Parlamentul European.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac subliniază că România continuă să se afle la coada clasamentului UE privind digitalizarea în contextul în care tot România are printre cele mai mari viteze la internet din lume. 

„Pandemia a impus restricții fizice, dar nu și digitale. Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului UE privind digitalizarea. Avem una dintre cele mai mari viteze la internet din lume, ne mândrim cu numeroși specialiști IT și companii fondate de români cunoscute la nivel internațional, precum UiPath și Bitdefender, am atras investitori importanți în domeniu (IBM, Oracle, Microsoft) și, totuși, ne situăm pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale și competențele digitale”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această contradicție este creată de lipsa de interes a autorităților de a oferi resursele și de a crea cadrul necesar pentru educația digitală a cetățenilor și transformarea digitală a instituțiilor publice.

De asemenea, deputatul european precizează că lucrurile nu se pot realiza peste noapte: Este nevoie ca autoritățile să dovedească viziune și capacitate de adaptare la noile tehnologii. 5G, inteligența artificială, cloud computing sau tehnologia blockchain sunt o realitate a secolului XX. Este nevoie de ambiție strategică la nivelul politicului, pentru a putea recupera din decalajele existente.”

„Prin PNRR, guvernul s-a angajat ca 21% din cele 29,2 miliarde de euro să fie folosite pentru susținerea tranziției digitale. Rămâne de văzut dacă se va acorda prioritate măsurilor de modernizare. Termenul este scurt – doar cinci ani, în care autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să îndeplinească angajamentele asumate în fața cetățenilor”, a conchis acesta. 

Citiți și: INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București  și a reiterat importanța Patreneriatului Strategi al României și SUA.

„România și Statele Unite ale Americii au un parteneriat strategic extrem de solid. Vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București a fost un bun prilej de a discuta despre strategiile de apărare și securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă, “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților”.

Reamintim că liderii români și american au marcat aniversarea a 10 ani atât a Declarației comune bilaterale de parteneriat strategic, cât și a Acordului bilateral privind apărarea împotriva rachetelor balistice, care a deschis calea pentru primul amplasament Aegis-Ashore din Europa, înființat în urmă cu cinci ani.

Potrivit Departamentului Apărării, secretarul Lloyd Austin “a discutat, de asemenea, despre activitățile maligne ale Rusiei în regiunea Mării Negre, despre cooperarea între aliații și partenerii regionali din Marea Neagră și despre noile provocări prezentate de Republica Populară Chineză”.

Ministrul Ciucă și secretarul Austin au discutat pe larg despre “modernizarea apărării”, iar cei doi înalți demnitari “au fost de acord că punerea în aplicare a Foii de parcurs bilaterale pe 10 ani pentru cooperarea în domeniul apărării este esențială pentru atingerea acestui obiectiv”.

Secretarul apărării și-a încheiat vizita în România prin întâlnirea cu forțele rotative ale SUA desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă coasta Mării Negre.

El a mulțumit militarilor americani pentru devotamentul lor și pentru că lucrează cu aliații români pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending