Connect with us

U.E.

Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Published

on

© Harvard University

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Rezultatul final a fost salutat, pe rând, de președintele PNL, Ludovic Orban, de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și de liderul Renew Europe din PE, Dacian Cioloș.

”Este o victorie imensă pentru România, la care a contribuit decisiv Președintele Klaus Iohannis, alături de liderii și europarlamentarii PNL care au făcut un lobby intens pentru Laura Codruța Kovesi. Partidul Național Liberal, în calitate de membru al PPE, a folosit toate pârghiile de influență pentru a obține acest rezultat, reușind să determine schimbări de poziții în rândul țărilor care inițial nu au votat în favoarea Laurei Codruța Kovesi”, a declarat Orban, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Laura Codruța Kovesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică. A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți. Felicitări, Laura Codruta Kovesi!”, a scris, pe Facebook, și eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Tot pe Facebook, Dacian Cioloș a precizat că ”eforturile noastre în Parlamentul European dau roade”.

”Mă bucur că Laura Codruța Kovesi a primit azi un vot pozitiv în Consiliu de la ambasadorii statelor membre și, astfel, are cale liberă pentru funcția de procuror-șef european. O felicit, este meritul ei că a ajuns aici și a convins prin integritate și competență dovedită în conducerea DNA și a Ministerului Public”, a spus liderul Renew Europe din Parlamentul European.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Sever Popescu

    September 19, 2019 at 4:43 pm

    Compania TAROM-🇷🇴IASI🇷🇴recunoscuta in Europa, ca find una din cele mai bune, Compania Europe e, la standarde 🌏Internationale.👍🇷🇴❤️RESPECT TOTAL. 👌🇷🇴❤️

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

BREAKING Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat ai Europei: Va primi Premiul Carol cel Mare pentru contribuția sa la proiectul european

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

Eurostat: România, cel mai mare exportator de viori din Uniunea Europeană

Published

on

© CaleaEuropeana.ro/ Zaim Diana

Statele membre ale Uniunii Europene au exportat anul trecut 105.000 viori, în valoare de 23,3 milioane de euro, iar România este cel mai mare exportator de viori al UE în restul lumii, transmite Agerpres citând datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit Digi24.

Peste jumătate din viori (52%, respectiv 55.100 viori) au mers către alte state membre ale UE. Datele reprezintă un declin de 7% al exporturilor totale de viori ale ţărilor membre UE comparativ cu 2013.

Cei mai mari exportatori de viori din UE către restul lumii sunt România (14.000 viori exportate în statele din afara UE, sau 28% din exporturile extracomunitare de viori în 2018), Danemarca (12.200, 24%), Germania (6.400, 13%), Marea Britanie (5.000, 10%), Cehia (2.900, 6%), Franţa (2.700, peste 5%), Italia (2.500, 5%) şi Belgia (1.800, 4%).

Aproape jumătate dintre viorile exportate de UE au mers către două ţări: SUA şi Coreea de Sud (11.900 viori fiecare, sau 24% din exporturile extracomunitare de viori). Acestea au fost urmate de Japonia (6.700, 14%), Canada (2.900, 6%), Australia (2.300, 5%), Elveţia (2.100, 4%), Hong Kong (1.800, sub 4%), China (1.700, 3%), Rusia (1.600, 3%), Norvegia (1.200, 2%) şi Serbia (870, sub 2%).

De asemenea, statele membre UE au importat anul trecut 234.800 viori, în valoare de 15,7 milioane de euro. Majoritatea (82%, 191.500 viori) au venit din ţări din afara UE. Numărul viorilor importate de statele membre UE a crescut cu 27% comparativ cu 2013.

Marea Britanie a importat 71.300 viori din ţările din afara UE în 2018, sau 37% din totalul importurilor extracomunitare. Astfel, Marea Britanie este cel mai mare importator UE de viori din restul lumii, înaintea Germaniei (31.300, 16%), Italiei (18.200, 9%), Spaniei (16.900, sub 9%), Belgiei (15.100, 8%) şi Franţei (9.100, 5%).

Importurile de viori din ţări din afara UE au venit în special din China (188.500 viori, sau 99% din importurile extracomunitare), SUA (810 viori), Taiwan (670 viori), Republica Moldova (600 viori), Nepal (240 viori), Brazilia (110 viori), Japonia (70 viori) şi India (60 viori).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia celebrării în 13 decembrie a Zilei mondiale a viorilor.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt, după rezultatul alegerilor parlamentare din Regatul Unit: ”UE trebuie să contruiască un parteneriat durabil cu Marea Britanie. Este în interesul nostru comun”

Published

on

@ European Parliament Media Center

Eurodeputatul belgian și fostul lider al grupului ALDE, (actualmente Renew Europe), Guy Verhofstadt susține că ”Brexitul se va întâmpla acum”.

Potrivit lui Guy Verhofstadt, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru Brexit, rezultatul alegerilor din Marea Britanie arată că ”poporul britanic și-a confirmat decizia din referendumul din 2016.”

Totodată, ”Uniunea Europeană trebuie să se concentreze acum pe construirea unui nou parteneriat strâns, corect și durabil cu Marea Britanie. Este în interesul nostru comun”, transmite deputatul european, Guy Verhoftadt pe contul de Twitter. 

În contextul în care Partidul Conservator al premierului britanic, Boris Johnson, a câștigat cu o majoritate absolută alegerile parlamentare din Regatul Unit, procesul Brexit ar trebui să se apropie de final și să respecte ultimatumul stabilit de liderii europeni, și anume 31 ianuarie. Acest fapt, fiind susținut și de sloganul premierul britanic: ”Get Brexit Done” / ”Ducem Brexit la bun sfârșit”.

Citiți și: Alegeri în Marea Britanie: Conservatorii lui Boris Johnson obțin majoritatea absolută în Parlament, cea mai mare victorie de la epoca lui Margaret Thatcher încoace

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending