Connect with us

ONU

Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.

”Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o bună oportunitate pentru reiterarea angajamentului țării noastre față de guvernanța multilaterală în gestionarea principalelor provocări globale, precum și evidențierea rezultatelor înregistrate de România în favoarea multilateralismului pe durata exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene. Tema actualei sesiuni a Adunării Generale este ,,Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”. Cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU debutează la 17 septembrie a.c. și are o durată de un an, segmentul de dezbateri generale la nivel înalt fiind cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală”, informează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis, în calitate de șef al delegației României, va susține miercuri, 25 septembrie a.c., în jurul orei 9:15 (ora locală), declarația națională în plenul Adunării Generale, în a doua zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Președintele României va participa, de asemenea, la Forumul Politic la Nivel Înalt (High Level Political Forum) pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”.  Președintele Klaus Iohannis va susține tot miercuri, 25 septembrie, o intervenție în cadrul sesiunii tematice ,,Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”, care se va desfășura între 15:00-16:00 (ora locală).

Citiți și Klaus Iohannis merge din nou în SUA: Președintele participă pentru a patra oară la Adunarea Generală a ONU de la New York

Forumul este primul summit ONU dedicat Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, după adoptarea Agendei 2030 în septembrie 2015. În cadrul Forumului, șefii delegațiilor naționale vor evalua progresele în implementarea Agendei 2030 și vor trasa coordonatele următorului ciclu de patru ani, crucial pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în anul 2030. Participarea la Forum este o oportunitate pentru România de a prezenta progresele la nivel național în vederea implementării Agendei, inclusiv rolul regional asumat prin organizarea unor evenimente care să promoveze parteneriate regionale în acest scop. Totodată, vor fi prezentate experiența și bunele practici pentru a spori eficacitatea, responsabilitatea și caracterul participativ în realizarea progreselor la toate nivelurile privind îndeplinirea Agendei 2030.

Programul președintelui Klaus Iohannis mai cuprinde o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale ONU: participarea la recepția de bun-venit oferită de Secretarul General al ONU în onoarea șefilor de delegații, la recepția oferită de Președintele Consiliului European, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precum și la recepția oferită de Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, cu prilejul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, detalii despre acestea urmând să fie comunicate ulterior.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017) și aici (2018).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte trei rânduri, până în prezent, în 2015, 2017 și 2018. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ONU

România și-a început misiunea în cadrul operațiunii ONU din Mali: 120 de militari români și patru elicoptere Puma au înlocuit misiunea canadiană

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Militarii români din Detaşamentul “Carpathian Pumas” al Forţelor Aeriene Române şi-au început, de marţi, misiunile în cadrul operaţiunii Multidimensionale Integrate a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de Stabilizare în Republica Mali, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, preluarea misiunilor are loc odată cu desfăşurarea ceremoniei transferului de autoritate de la Comandamentul Forţelor Întrunite al MApN către ONU, ceremonie care s-a desfăşurat marţi la Gao, în Republica Mali.

“Carpathian Pumas au preluat, cu această ocazie, responsabilităţile de la colegii din Canada, iar comandantul Detaşamentului de patru elicoptere de transport dislocabil, comandorul Ioan Mischie, a semnat certificatul care reglementează luarea în primire a responsabilităţii segmentului de misiune de la partenerii canadieni. În cadrul ceremoniei, desfăşurată în prezenţa comandantului misiunii MINUSMA, generalul-locotenent dr. Dennis T. Gyllenspore, a reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ai Canadei, a fost coborât drapelul Canadei şi arborat cel al României, iar două elicoptere IAR-330 Puma L-RM au executat o trecere la verticală”, se precizează în comunicatul MApN.

Cei aproximativ 120 de militari, piloţi, personal tehnic şi medical ai detaşamentului vor executa, la solicitarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, misiuni de evacuare medicală, misiuni de căutare-salvare, transport trupe şi materiale, misiuni de transport pasageri, patrulare aeriană şi misiuni de observare în sprijinul ONU.

Trimiterea unui detașament de elicoptere în cadrul misiunii ONU din Mali a fost avizată pozitiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la finalul anului trecut.

”Un detașament de elicoptere militare va participa, pentru prima dată, la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfășurând operații de evacuare medicală, transport de trupe și echipamente, precum și asigurarea suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această țară”, era arătat în comunicatul CSAT din 28 decembrie 2018.

Ulterior, la 1 februarie 2019, guvernul canadian a informat că România va înlocui Canada în furnizarea de elicoptere de transport în cadrul unei misiuni ONU de menţinere a păcii în statul african Mali.

În discursul pe care l-a susținut în plenul Adunării Generale a ONU la 25 septembrie, președintele Klaus Iohannis a subliniat că participarea României la această misiune are loc în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obţine stabilitatea şi pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii şi a securităţii.

Continue Reading

NEWS

Dezbaterea generală a Comisiei a Doua a Națiunilor Unite. Abasadorul României la ONU Ion Jinga a subliniat importanța unui sistem multilateral puternic pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă

Published

on

Principalul nostru obiectiv trebuie să fie reducerea sărăciei, mobilizarea resurselor publice și private pentru asigurarea securității alimentare și implementarea tuturor ODD, fără a lăsa pe nimeni în urmă, a precizat reprezentantul permanent al României la UE, ambasadorul Ion Jonga, în cadrul unei dezbateri generale a Comisiei pentru Afaceri Economice și Financiare a Adunării Generale (Comisia a Doua – C2), care se desfășoară în această perioadă la New York.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acesta a subliniat importanța menținerii unui sistem multilateral puternic pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și implementarea acordurilor internaționale în materie – Agenda 2030, Agenda de Acțiune Addis Abeba și Acordul de la Paris privind schimbarile climatice.

”Principalul nostru obiectiv trebuie să fie reducerea sărăciei, mobilizarea resurselor publice și private pentru asigurarea securității alimentare și implementarea tuturor ODD, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Conceptul central adoptat de liderii noștri în 2015 trebuie, de aceea, să rămână prioritar pentru activitatea acestei Comisii”, a punctat Ion Jinga, făcând trimitere la Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU, desfășurată la finalul lunii septembrie, în cadrui căreia liderii din întreaga lume au abordat o serie de provocări aflate pe agenda globală: schimbările climatice, finanțarea dezvoltării, atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila (ODD).

Făcând trimitere la măsurile adoptate de România în acest sens, ambasadorul Ion Jinga a subliniat că ”paradigma de dezvoltare a țării mele include buna guvernare, satul de drept respectarea drepturilor omului și egalitatea de gen. Strategia Națională 2030 pentru dezvoltarea durabilă a României este bazată pe o consultare publică largă, oglindește așteptările societății noastre și cartografiază politicile necesare pentru realizarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă. Stabilirea unor unități de dezvoltare în cadrul administrației naționale și crearea unei coaliții pentru dezvoltare durabilă a societății civile sunt doar câteva instrumente pe care le avem în vedere pentru creșterea eforturilor naționale în acest domeniu.”, a mai spus reprezentantul permanent al României la ONU.

”România contribuie la lupta împotriva sărăciei extreme și sprijină dezvoltarea instituțiilor democratice durabile în țările în curs de dezvoltare, expertiza noastră în materie de standarde privind securitatea alimentară și procesarea alimentelor, tehnologii agricole și cele privind erodarea solului fiind recunoscută și apreciată în cooperarea bilaterală cu aceste state”, a conchis ambasadorul Ion Jinga.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

În ultimul discurs de la tribuna ONU, Donald Tusk îl critică pe Donald Trump: ”Ideea unui conflict între globalism și patriotism este falsă și periculoasă”

Published

on

© United Nations

Aflat la ultimul său discurs în plenul Adunării Generale a ONU în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a lansat noi critici la adresa președintelui american Donald Trump, cel care a respins, din nou, de la tribuna ONU ”viitorul globalist” al lumii.

Recunoscut pentru criticile sale constante aduse lui Donald Trump, inclusiv în ce privește relația transatlantică, viitorul NATO și relațiile cu Rusia, Donald Tusk a afirmat încă din debutul intervenției sale că ”este fals și periculos” să fie sugerat un conflict imanent între globalism și patriotism.

Nu sunt de acord cu această opinie. Este fals și periculos, chiar dacă are mulți adepți și propagatori puternici. Însăși ideea Națiunilor Unite, la fel ca cea a Uniunii Europene, este de facto o încercare eroică de a depăși o astfel de gândire. Patriotismul secolului XXI trebuie să aibă și o dimensiune globală ca să nu devină, așa cum s-a întâmplat de multe ori, un egoism național comun. Istoria națiunilor noastre arată cât de ușoară este transformarea iubirii patriei într-o ură față de aproapele. Cât de ușor este să transformăm mândria pentru propria cultură într-un dispreț pentru cultura străinilor. Cât de ușor este să folosești sloganurile propriei suveranități împotriva suveranității altora”, a criticat Donald Tusk.

Președintele în exercițiu al Consiliului European a recunoscut că termenul de globalism nu determină de la sine o atractivitate în rândul multor lideri ai lumii.

”Personal, prefer cuvântul de solidaritate, atât de important pentru mine și pentru națiunea mea. În vocabularul meu politic, globalismul și solidaritatea înseamnă același lucru”, a explicat Tusk.

Președintele american Donald Trump, aflat pentru a treia oară la tribuna Adunării Generale a ONU, a respins din nou teza globalistă și a multilateralismului ca mod de gestionare a relațiilor internaționale. În fața a 193 de reprezentanți ai statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, în care Statele Unite sunt membru fondator și membru permament în Consiliul de Securitate, liderul de la Casa Albă a ținut un discurs în care a îmbrățișat noțiuni precum ”patriotism” și ”națiuni suverane și independente”, spunând că liderii înțelepți își pun țările și cetățenii pe primul loc

Criticile lui Donald Tusk au depășit sfera discursului lui Donald Trump, liderul Consiliului European făcând o referire indirectă inclusiv la atitudinea președintelui american față de presă și față de statul de drept, în contextul scandalului generat de conținutul conversației sale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

”Pentru a proteja adevărul, nu este suficient să îi acuzi pe alții că promovează știri false. (…) Pentru a proteja libertatea, trebuie să aperi libertatea cuvântului și libertatea presei. Și trebuie să încetezi să flirtezi cu dictatori și cu regimuri autoritare (…) Pentru a proteja statul de drept, trebuie să accepți cu adevărat că legea ar trebui să fie deasupra puterii, nu în folosul tău. Dacă dorești să respecți principiile solidarității internaționale, trebuie să îi ajuți întotdeauna pe cei mai slabi, dacă sunt atacați de cei mai puternici și nemiloși. Ca în cazul Ucrainei, de exemplu”, a mai spus Donald Tusk.

Conversaţia pe care preşedintele SUA Donald Trump a avut-o pe 25 iulie cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi care a declanşat un scandal în SUA, în urma acuzaţiilor că Trump l-ar fi îndemnat pe Zelenski ca autorităţile de la Kiev să-l investigheze pe fiul fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden. Din stenogramă, reiese faptul că Trump i-a cerut lui Zelenski să lanseze o investigaţie care să vizeze activităţi ale fostului vicepreşedinte şi ale fiului acestuia, Hunter Biden.

Deși tema sensibilă a acestei convorbiri este fixată în jurul solicitării lui Trump ca autoritățile din Ucraina să-l cerceteze pe Hunter Biden, Donald Trump a declarat, în conversaţia telefonică avută Volodimir Zelenski, că Germania nu face aproape nimic pentru Ucraina şi că, la fel ca alte capitale europene, Berlinul vorbeşte, dar nu face nimic concret. Pe aceeași linie, liderul de la Kiev a răspuns în asentimentul lui Donald Trump.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending