Președintele Klaus Iohannis merge din nou în Statele Unite, după vizita efectuată luna trecută la Casa Albă, șeful statului urmând a participa în perioada 24-26 septembrie la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care va avea loc la New York.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, Iohannis va lua parte la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, acesta reprezentând cea mai amplă reuniune a șefilor de stat sau de guvern din cadrul sesiunii.
Programul vizitei președintelui va cuprinde, printre altele, susținerea discursului național în cadrul sesiunii de dezbateri generale a Adunării Generale a ONU și participarea la Forumul Politic la Nivel Înalt pe tema ”Accelerarea implementării agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă”.
Summitul își propune analizarea progreselor înregistrate în atingerea Agendei 2030 și a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals / SDGs). Va fi primul Summit ONU dedicat SDGs după adoptarea Agendei 2030 în septembrie 2015.
Tema dezbaterilor generale a celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale este ”Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”.
Ce a făcut Klaus Iohannis la precedentele trei participări la ONU?
Anul acesta, Iohannis va fi prezent pentru a patra oară la lucrările Adunării Generale a ONU, după ce a participat la sesiunile din 2015, 2017 și 2018.
La precedenta participare, în 2018, Klaus Iohannis a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, obiectiv pe care țara noastră l-a ratat în fața Estoniei în cadrul alegerilor de la ONU din 7 iunie 2019 și un eșec pe care șeful statului l-a pus pe seama declarațiilor politice iresponsabile ale premierului Viorica Dăncilă privind o eventuală mutare a ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
În scopul promovării acestei candidaturi, președintele Iohannis a avut în 2018 la ONU o întâlnire cu Regele Iordaniei Abdullah al II-lea, cel care urma să efectueze în primăvara lui 2019 o vizită în România. Vizita respectivă a fost anulată pe fondul afirmațiilor privind mutarea ambasadei la Ierusalim și a dat tonul eșecului candidaturii la Consiliul de Securitate.
Tot cu acea ocazie, de la tribuna ONU, Klaus Iohannis s-a alăturat liderilor europeni în susținerea multilateralismului și leadershipului global și a precizat că ”România este hotărâtă să consolideze parteneriatul UE-ONU”.
Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU și în alte două rânduri, până în prezent, în 2015 și 2017. De precizat că prezența la nivel înalt a României la lucrările Adunării Generale a ONU a fost asigurată și în anul 2016, când țara noastră a fost reprezentată de premierul de atunci, Dacian Cioloș.
Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015), aici (2017) și aici (2018).
În 2015, la nouă luni de la preluarea funcției prezidențiale, Klaus Iohannis a participat la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale, unde a punctat contribuțiile aduse de România Națiunilor Unite, în condițiile în care țara noastră aniversa în acel context 60 de ani de la aderarea la organizație.
Un eveniment notabil de la acel moment a fost reprezentat de participarea lui Klaus Iohannis la reuniunea liderilor țărilor riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră, prima întrunire a ceea ce astăzi se numește Inițiativa celor Trei Mări și al cărei al treilea summit a fost găzduit săptămâna trecută de președintele României, marcând intrarea 3SI într-o nouă etapă de maturitate politică și economică, inclusiv prin dezvoltarea Forumului de Afaceri al celor Trei Mări și aprobarea unei liste de proiecte pentru interconectare regională.
În 2017, prezența lui Iohannis la ONU s-a concentrat pe intensitatea promovării candidaturii României la Consiliul de Securitate, subiect preponderent în abordarea șeful statului, atât în timpul discursului său de la tribuna Adunării Generale, cât și în întâlnirile bilaterale pe care le-a avut, inclusiv cea cu secretarul general al organizației, Antonio Guterres.
