Connect with us

ONU

Klaus Iohannis merge din nou în SUA: Președintele participă pentru a patra oară la Adunarea Generală a ONU de la New York

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis merge din nou în Statele Unite, după vizita efectuată luna trecută la Casa Albă, șeful statului urmând a participa în perioada 24-26 septembrie la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care va avea loc la New York.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, Iohannis va lua parte la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, acesta reprezentând cea mai amplă reuniune a șefilor de stat sau de guvern din cadrul sesiunii.

Programul vizitei președintelui va cuprinde, printre altele, susținerea discursului național în cadrul sesiunii de dezbateri generale a Adunării Generale a ONU și participarea la Forumul Politic la Nivel Înalt pe tema ”Accelerarea implementării agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă”.

Summitul își propune analizarea progreselor înregistrate în atingerea Agendei 2030 și a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals / SDGs). Va fi primul Summit ONU dedicat SDGs după adoptarea Agendei 2030 în septembrie 2015.

Tema dezbaterilor generale a celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale este ”Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”.

Ce a făcut Klaus Iohannis la precedentele trei participări la ONU?

Anul acesta, Iohannis va fi prezent pentru a patra oară la lucrările Adunării Generale a ONU, după ce a participat la sesiunile din 2015, 2017 și 2018.

La precedenta participare, în 2018, Klaus Iohannis a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, obiectiv pe care țara noastră l-a ratat în fața Estoniei în cadrul alegerilor de la ONU din 7 iunie 2019 și un eșec pe care șeful statului l-a pus pe seama declarațiilor politice iresponsabile ale premierului Viorica Dăncilă privind o eventuală mutare a ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

În scopul promovării acestei candidaturi, președintele Iohannis a avut în 2018 la ONU o întâlnire cu Regele Iordaniei Abdullah al II-lea, cel care urma să efectueze în primăvara lui 2019 o vizită în România. Vizita respectivă a fost anulată pe fondul afirmațiilor privind mutarea ambasadei la Ierusalim și a dat tonul eșecului candidaturii la Consiliul de Securitate.

Tot cu acea ocazie, de la tribuna ONU, Klaus Iohannis s-a alăturat liderilor europeni în susținerea multilateralismului și leadershipului global și a precizat că ”România este hotărâtă să consolideze parteneriatul UE-ONU”.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU și în alte două rânduri, până în prezent, în 2015 și 2017. De precizat că prezența la nivel înalt a României la lucrările Adunării Generale a ONU a fost asigurată și în anul 2016, când țara noastră a fost reprezentată de premierul de atunci, Dacian Cioloș.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015), aici (2017) și aici (2018).

În 2015, la nouă luni de la preluarea funcției prezidențiale, Klaus Iohannis a participat la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale, unde a punctat contribuțiile aduse de România Națiunilor Unite, în condițiile în care țara noastră aniversa în acel context 60 de ani de la aderarea la organizație.

Un eveniment notabil de la acel moment a fost reprezentat de participarea lui Klaus Iohannis la reuniunea liderilor țărilor riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră, prima întrunire a ceea ce astăzi se numește Inițiativa celor Trei Mări și al cărei al treilea summit a fost găzduit săptămâna trecută de președintele României, marcând intrarea 3SI într-o nouă etapă de maturitate politică și economică, inclusiv prin dezvoltarea Forumului de Afaceri al celor Trei Mări și aprobarea unei liste de proiecte pentru interconectare regională.

În 2017, prezența lui Iohannis la ONU s-a concentrat pe intensitatea promovării candidaturii României la Consiliul de Securitate, subiect preponderent în abordarea șeful statului, atât în timpul discursului său de la tribuna Adunării Generale, cât și în întâlnirile bilaterale pe care le-a avut, inclusiv cea cu secretarul general al organizației, Antonio Guterres.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU subliniază că pandemia de COVID-19 oferă șansa de a ”reinventa zonele urbane”: Este momentul să regândim lumea urbană prin construirea unor oraşe mai reziliente şi sustenabile

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU confirmă: Retragerea Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Published

on

© United Nations

SUA au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), acuzată de Washington că a reacţionat cu întârziere la pandemia de coronavirus, relatează AFP. Naţiunile Unite au confirmat, de asemenea, că au primit luni scrisoarea de retragere a SUA din OMS, precizează Agerpres.

Notificarea va fi efectivă în termen de un an, 6 iulie 2021, au precizat mai mulţi oficiali ai guvernului american, cel mai important contribuabil al organizaţiei.

Preşedintele Donald Trump a lansat oficial procedura de retragere a Statelor Unite din OMS. “Congresul a primit notificarea că preşedintele a retras oficial Statele Unite din OMS în plină pandemie”, a scris pe Twitter Robert Menendez, membru democrat al Comisiei pentru afaceri externe din Senatul SUA.

Notificarea a fost trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres, ”care este depozitarul OMS”, au menţionat responsabili americani.

Purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU a precizat că Statele Unite, membru fondator al OMS în 1948, trebuie să îndeplinească două condiţii pentru a se retrage din organizaţie: să respecte un termen de un an şi să fie la zi cu contribuţiile pentru organizaţie.

Citiți și Donald Trump retrage oficial Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății. Retragerea va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Continue Reading

ONU

România preia la 1 iulie președinția Grupului Regional European din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU

Published

on

© Ambasada Romaniei in Italia/ Facebook

România preia începând cu 1 iulie, pentru următoarele șase luni, președinția Grupului Regional European (ERG) din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), cu sediul la Roma, a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, Ambasada României în Italia.

Acest grup reprezintă principalul instrument prin intermediul căruia cele 47 de state membre din Europa conlucrează și se coordonează în cadrul organizației, precizează misiunea diplomatică.

România preia acest mandat de la președinția asigurată în primele șase luni ale anului 2020 de către Luxemburg.

Printre prioritățile mandatului României se numără organizarea Conferinței Regionale FAO pentru Europa și Asia Centrală și participarea statelor europene la Consiliul FAO și la alte reuniuni din cadrul organizației.

Provocarea majoră o reprezintă organizarea pentru prima dată a acestor reuniuni într-un format virtual, ca urmare a restricțiilor aferente pandemiei COVID-19.

Pentru a asigura reușita acestui mandat, Ambasada intenționează să folosească experiența și succesul dobândit cu ocazia exercitării în cadrul FAO a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, cu sediul la Roma, al cărei scop principal este eliminarea foametei pe scară mondială, îmbunătățirea alimentației, prin coordonarea activităților guvernelor în domeniul agriculturii, silviculturii și în industria piscicolă. De asemenea FAO vine în sprijinul țărilor prin programe de cercetare, specializare, dezvoltare și aplicații practice și acordă ajutor în cazuri de dezastru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending