Connect with us

ONU

Klaus Iohannis merge din nou în SUA: Președintele participă pentru a patra oară la Adunarea Generală a ONU de la New York

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis merge din nou în Statele Unite, după vizita efectuată luna trecută la Casa Albă, șeful statului urmând a participa în perioada 24-26 septembrie la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care va avea loc la New York.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, Iohannis va lua parte la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, acesta reprezentând cea mai amplă reuniune a șefilor de stat sau de guvern din cadrul sesiunii.

Programul vizitei președintelui va cuprinde, printre altele, susținerea discursului național în cadrul sesiunii de dezbateri generale a Adunării Generale a ONU și participarea la Forumul Politic la Nivel Înalt pe tema ”Accelerarea implementării agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă”.

Summitul își propune analizarea progreselor înregistrate în atingerea Agendei 2030 și a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals / SDGs). Va fi primul Summit ONU dedicat SDGs după adoptarea Agendei 2030 în septembrie 2015.

Tema dezbaterilor generale a celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale este ”Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”.

Ce a făcut Klaus Iohannis la precedentele trei participări la ONU?

Anul acesta, Iohannis va fi prezent pentru a patra oară la lucrările Adunării Generale a ONU, după ce a participat la sesiunile din 2015, 2017 și 2018.

La precedenta participare, în 2018, Klaus Iohannis a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, obiectiv pe care țara noastră l-a ratat în fața Estoniei în cadrul alegerilor de la ONU din 7 iunie 2019 și un eșec pe care șeful statului l-a pus pe seama declarațiilor politice iresponsabile ale premierului Viorica Dăncilă privind o eventuală mutare a ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

În scopul promovării acestei candidaturi, președintele Iohannis a avut în 2018 la ONU o întâlnire cu Regele Iordaniei Abdullah al II-lea, cel care urma să efectueze în primăvara lui 2019 o vizită în România. Vizita respectivă a fost anulată pe fondul afirmațiilor privind mutarea ambasadei la Ierusalim și a dat tonul eșecului candidaturii la Consiliul de Securitate.

Tot cu acea ocazie, de la tribuna ONU, Klaus Iohannis s-a alăturat liderilor europeni în susținerea multilateralismului și leadershipului global și a precizat că ”România este hotărâtă să consolideze parteneriatul UE-ONU”.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU și în alte două rânduri, până în prezent, în 2015 și 2017. De precizat că prezența la nivel înalt a României la lucrările Adunării Generale a ONU a fost asigurată și în anul 2016, când țara noastră a fost reprezentată de premierul de atunci, Dacian Cioloș.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015), aici (2017) și aici (2018).

În 2015, la nouă luni de la preluarea funcției prezidențiale, Klaus Iohannis a participat la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale, unde a punctat contribuțiile aduse de România Națiunilor Unite, în condițiile în care țara noastră aniversa în acel context 60 de ani de la aderarea la organizație.

Un eveniment notabil de la acel moment a fost reprezentat de participarea lui Klaus Iohannis la reuniunea liderilor țărilor riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră, prima întrunire a ceea ce astăzi se numește Inițiativa celor Trei Mări și al cărei al treilea summit a fost găzduit săptămâna trecută de președintele României, marcând intrarea 3SI într-o nouă etapă de maturitate politică și economică, inclusiv prin dezvoltarea Forumului de Afaceri al celor Trei Mări și aprobarea unei liste de proiecte pentru interconectare regională.

În 2017, prezența lui Iohannis la ONU s-a concentrat pe intensitatea promovării candidaturii României la Consiliul de Securitate, subiect preponderent în abordarea șeful statului, atât în timpul discursului său de la tribuna Adunării Generale, cât și în întâlnirile bilaterale pe care le-a avut, inclusiv cea cu secretarul general al organizației, Antonio Guterres.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL DE SECURITATE

Klaus Iohannis critică din nou eșecul candidaturii României la ONU: ”România a fost boicotată de declaraţii politice iresponsabile”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, marţi, că România a fost ”boicotată” de declaraţiile politice ”iresponsabile” ale unor înalţi demnitari români în privinţa obţinerii unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

“În mod regretabil, nu putem marca azi, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei, faptul că România a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, chiar dacă dumneavoastră aţi făcut eforturi susţinute şi aţi obţinut un număr considerabil de susţineri. România a fost boicotată de declaraţii politice iresponsabile ale unor înalţi demnitari români, formulate fără mandat şi contrare unor poziţii tradiţionale ale României. Aceste grave derapaje au dus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate faţă de dosare de politică externă sensibile şi complexe”, a afirmat Iohannis, în cadrul reuniunii anuale cu ambasadorii români.

La 7 iunie 2019, România nu a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, pentru intervalul 2020-2021. Țara noastră a fost devansată, la vot, de Estonia, care a obținut în premieră un mandat de membru în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, pentru perioada 2020-2021. După cea de-a doua rundă de vot din cadrul Adunării Generale pentru grupul Europei de Est, Estonia a obținut mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU cu 132 de voturi față de cele 58 pentru România.

Într-o reacție la momentul respectiv, președintele Klaus Iohannis a criticat declarațiile ”politice nediplomatice, iresponsabile și contraproductive, contrare unor poziții tradiționale de politică externă ale statului”, în condițiile în care tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România au fost subiecte sensibile care au alimentat un posibil eșec.

Șeful statului, care a participat la lucrările a trei din ultimele patru Adunări Generale a ONU, a afirmat atunci faptul că aceste declarații ”au condus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state partenere și la reticență față de candidatura României” și arată că ”eforturile diplomatice depuse au fost, astfel, boicotate, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate a României față de dosare de politică externă importante, sensibile și complexe”. 

Citiți și Klaus Iohannis îl citează pe marele Nicolae Titulescu în discursul anual în fața diplomației române: ”Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă”

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți tradiționala alocuțiune în fața diplomației române, un discurs busolă privind prioritățile și axele strategice ale politicii externe a țării.

Într-un discurs în care a evocat prima întâlnire pe care a avut-o cu ambasadorii români în 2015, Iohannis a făcut o evaluare a realizărilor și obiectivelor ratate în ultimii cinci ani și a proiectat prioritățile strategice ale României ”în perioada următoare și pe termen lung”. Ca structură, discursul șefului statului avut șase axe prioritare: 1) evaluarea progreselor dobândite și setarea căii de urmat; 2) dimensiunea europeană a politicii externe a României; 3) consolidarea României în cadrul NATO; 4) Parteneriatul Strategic cu Statele Unite), 5) relațiile strategice ale României cu alți parteneri și formate regionale de cooperare) și 6) dimensiunea relației dintre politica internă și cea externă a țării.

Continue Reading

ONU

Ministerul Tineretului și Sportului organizează selecția candidaților pentru Programul Delegat de Tineret la Națiunile Unite 2019-2020

Published

on

Ministerul Tineretului si Sportului organizează selecția candidaților pentru Programul Delegat de Tineret la Națiunile Unite 2019-2020, se arată în communicatul oficial al ministerului.

Prin Programul „Delegat de Tineret la Naţiunile Unite” se urmăreşte:

–      implicarea directă a tinerilor în dezvoltarea politicilor internaţionale pentru tineret;
–      promovarea în rândul tinerilor a politicilor de tineret, a mecanismelor de coordonare a acestora şi a importanţei programelor de tineret, ca parte integrantă a dezvoltării socio-economice;
–      familiarizarea tinerilor din România cu tematica dezvoltării globale şi facilitarea contribuţiei lor la procesul de rezolvare a problemelor aferente acestui domeniu;
–      susţinerea activităţilor şi iniţiativelor tinerilor din România.

CINE POATE CANDIDA

–      tinerii, cetăţeni români care, la data depunerii candidaturii au vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
–      mandatul „Delegat de Tineret la Naţiunile Unite” reprezintă intervalul din momentul desemnării candidaţilor ca Delegaţi până la desemnarea următoarei serii de Delegaţi;
–      pe durata mandatului, Delegaţii de Tineret la Naţiunile Unite nu pot lipsi din ţară pe perioade lungi (burse de studiu, stagii, angajări profesionale);
–      candidaţii la competiţie trebuie să-şi fi desfăşurat activitatea în România ultimele 6 luni ( cel putin) înainte de depunerea candidaturii pentru Programul 2019-2020;

PROFILUL DELEGATULUI DE TINERET

–      tânăr cu experienţă relevantă în domeniul activităţilor de tineret, de preferat minimum 3 ani;
–      să fi participat la  proiecte naţionale şi internaţionale  în domeniul tineretului (conferinţe, forumuri, seminarii, activităţi de voluntariat, etc);
–      interes în a dezvolta cunoştinţe legate de relaţii internaţionale şi mecanismele Organizaţiei Naţiunilor Unite;
–      abilităţi dovedite de relaţionare, negociere, lucru în echipă, precum şi capacitatea de a îndeplini la timp sarcinile stabilite;
–      abilităţi avansate în limba engleză (scris, citit, exprimare); cunoaşterea altor limbi străine oficiale la ONU  constituie un avantaj;

ROLUL DELEGAŢILOR DE TINERET LA NAŢIUNILE UNITE

Asigură reprezentarea intereselor tinerilor români la cele două sesiuni: Adunarea Generală ONU şi Comisia pentru Dezvoltare Socială. După caz, cei doi delegaţi de tineret pot participa şi la alte acţiuni organizate de ONU pe durata mandatului.

Organizează şi participă la proiecte în conformitate cu priorităţile naţionale şi internaţionale de tineret şi cu priorităţile mandatului lor.

Menţin permanent contactul cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi realizează rapoarte trimestriale privind activitatea lor în cadrul Programului şi le prezintă Ministerului Tineretului şi Sportului. Aceste rapoarte trebuie să ilustreze acţiunile de informare, promovare şi de implementare a Programului Delegat de Tineret la Naţiunile Unite,

Susţin discursuri în cadrul celor două sesiuni, iar pregătirea discursurilor şi a poziţiilor oficiale  este responsabilitatea Delegaţilor de Tineret; varianta finală va fi avizată de Ministerul Tineretului şi Sportului şi  va putea fi modificată ulterior avizării, numai cu acordul MTS.

După încheierea mandatului, participanţii la Programul Delegat de Tineret la Naţiunile Unite trebuie să rămână activi în domeniile:

–      activităţilor din cadrul Programului,
–      dezvoltării politicilor pentru tineret la nivel naţional,
–      implicării în iniţiative specifice problematicii ONU şi relaţiilor internaţionale.

ETAPELE PENTRU SELECŢIA CANDIDAŢILOR

  1. Depunerea candidaturilor

Aplicanţii vor depune dosarul de candidatură în perioada  24 iulie – 11 august 2019

  1. Interviul

În urma evaluării aplicaţiilor sunt selectaţi 10 candidaţi, 5 de sex feminin şi 5 de sex masculin ce vor susţine un interviu faţă în faţă cu membrii comisiei de selecţie, conform respectării principiului egalităţii de gen.

  1. Dezbaterea finală

În urma interviurilor, sunt selectaţi 4 candidaţi: 2 de sex feminin şi 2 de sex masculin. Aceştia participă la dezbaterea finală în urma căreia sunt selectaţi o fată şi un băiat care obţin statutul de Delegaţi de Tineret la Naţiunile Unite pentru sesiunea 2019 – 2020.

Atenţie! Candidaţii calificaţi la proba interviului au obligativitatea să continue procedura de selecţie până la finalul acesteia.
  Candidaţii selectaţi la probele de interviu şi dezbatere finală au obligativitatea să fie prezenţi în sala de concurs. Nu se admit forme alternative de participare la selecţie ( skype, transmisii video, etc).

 
DOSARUL DE CANDIDATURĂ

Acesta este un formular Google personalizat şi cuprinde:

–      un CV al candidatului, redactat în limba română, în model Europass;
–      un eseu de maximum 1000 de cuvinte, în limba engleză (font: Times New Roman; mărime 12; spaţiere 1,5) cu tema :

Pe data de 24 septembrie 2018, Secretarul General al ONU, António Guterres a prezentat în mod oficial strategia de tineret a ONU intitulată „Youth 2030: The United Nations Youth Strategy.” Acest document de tineret dorește să faciliteze construirea unui mediu favorabil dezvoltării tinerilor și să aducă în prim-plan spectrul larg de abilități de care dispun tinerii de la nivel mondial
Evaluați strategia de tineret a ONU din punct de vedere al capacității Statelor Membre de a aplica elementele programatice incluse în document (prezentați măsuri concrete pe care Statele Membre ale ONU l-au aplicat pentru a se apropia de dezideratele strategiei). Totodată, propuneți măsuri de implementare a strategiei anterior amintite în România.

–      o scrisoare recentă de recomandare (din anul 2019), redactată în limba română, din partea unui superior ierarhic sau a unui cadru didactic universitar – semnată, ştampilată (acolo unde se impune), scanată şi să cuprindă datele de contact ale semnatarului pentru identificare.

Formularul poate fi accesat aici:

https://forms.gle/ZKQcLmMrt4tiHz7j7

După data de 11 august 2019 ora 23,59 – ora României, nici o candidatură transmisă nu mai este considerată validă. 
Necompletarea sau lipsa unei componente şi/sau nerespectarea condiţiilor de mai sus vor duce la descalificarea aplicantului.

Comisia de selecţie va evalua aplicaţiile primite, notându-le de la 1 la 5 (1 înseamnă „cel mai slab” şi 5 „cel mai bun”), conform următoarelor criterii: prezenţa activă în mediul civic, experienţe internaţionale, buna cunoaştere a problematicii ONU, buna cunoaştere şi interesul pentru problematica de tineret, claritate şi corectitudine în exprimare, coerenţa argumentării, fluenţa în exprimare în limba străină, motivaţie, pragmatism în identificarea de probleme şi în soluţiile propuse, originalitatea eseului.

Plagiatul conduce la eliminarea din concurs a candidatului

Comisia de selecţie va evalua candidații de la probele de interviu și dezbatere finală în conformitate cu următoarele elemente:

  1. a) abilitatea de a ține un discurs, de a expune coerent o serie de argumente, și de a dezbate liber în limba engleză și în limba română;
    b)    capacitatea de a lucra în echipă și de a depune toate eforturile care să ajute echipa în atingerea obiectivelor;
    c)    capacitatea de a argumenta logic, de a distinge informațiile eronate din cadrul unui text sau discurs;
    d)    experiența în medii socio-culturale diverse evidenţiată prin participarea la activități la nivel internațional;
    e)    experiența în mediul civic evidenţiată prin activitatea sa în societatea civilă, în organisme naţionale și/sau internaționale;
    f)     abilitatea de a recunoaște orice fel de stereotipuri (de gen, de rasă, de etnie, religioase etc.) sau prejudecăţi și de a le combate ;
    g)    setul de cunoștințe referitoare la organizațiile internaționale și interguverna-mentale (ONU și organizațiile cu care colaborează);
    h)    setul de cunoștințe referitoare la strategiile, rapoartele, studiile și organizațiile de tineret de la nivel național și de la nivel internațional.

CALENDARUL PROCEDURII DE SELECŢIE

24 iulie – 11 august 2019 – depunerea candidaturilor pe adresa de e-mail international@mts.ro . Ultima zi de depunere a candidaturilor – 11 august 2019, ora 23,59 – ora României

12 – 16 august 2019 – evaluarea candidaturilor
16  august 2019, ora 14.00 – afişarea rezultatelor
16 – 18 august 2019, ora 23.59 – depunerea contestaţiilor
19 august 2019, ora 16.00 – afişarea rezultatelor contestaţiilor şi a listei finale a candidaţilor admişi

22 – 23 august 2019 – interviul şi dezbaterea finală, desemnarea Delegaţilor de Tineret la Naţiunile Unite 2019 – 2020

PROGRAMUL DELEGAT DE TINERET LA NAŢIUNILE UNITE 2019 – 2020 ÎNSEAMNĂ PARTICIPAREA LA SESIUNEA DIN SEPTEMBRIE SAU OCTOMBRIE 2019  – ADUNAREA GENERALĂ A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE ŞI SESIUNEA DIN FEBRUARIE 2020 – COMISIA PENTRU DEZVOLTARE SOCIALĂ.

PARTICIPANŢII LA PROGRAM SUNT UN BĂIAT ŞI O FATĂ CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 18 ŞI 25 DE ANI.

PENTRU DELEGAŢII DE TINERET VOR FI SUPORTATE CHELTUIELILE DE TRANSPORT INTERNAŢIONAL ŞI CAZAREA LA MISIUNEA PERMANENTĂ A ROMÂNIEI LA NAŢIUNILE UNITE, STRICT PENTRU CELE DOUĂ SESIUNI.

ALTE CHELTUIELI (TAXĂ DE VIZĂ, ASIGURARE MEDICALĂ, CHELTUIELILE DE MASĂ PENTRU CEI DOI DELEGAŢI) VOR FI SUPORTATE DE ACEŞTIA DIN ALTE SURSE DE FINANŢARE.

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI NU ACOPERĂ TRANSPORTUL DE LA / PÂNĂ ÎN BUCUREŞTI AL CANDIDAŢILOR DIN ALTE ORAŞE CARE SE PREZINTĂ LA SELECŢIE.

SELECŢIA VA AVEA LOC LA SEDIUL MINISTERULUI TINERETULUI ŞI SPORTULUI, STRADA VASILE CONTA NR.16, SECTOR 2, BUCUREŞTI.

TOATE DETALIILE NECESARE CANDIDAŢILOR CU PRIVIRE LA ORA, SALA DE CONCURS VOR FI ANUNŢATE ÎN TIMP UTIL TUTUROR CANDIDAŢILOR PRIN TELEFON SAU E-MAIL.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending