Connect with us

U.E.

Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Published

on

© Harvard University

UPDATE Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Știrea inițială, publicată la data de 17 septembrie 2019:

Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta joi privind desemnarea procurorului-șef al european, iar o posibilă decizie va fi favorabilă candidaturii Laurei Codruța Kövesi, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, în urma unei noi runde de negocieri între echipa de negociatori a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că dacă statele membre vor vota în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi, atunci aceasta va deveni primul procuror-șef al Uniunii Europene.

”Astăzi a avut loc o rundă foarte importantă de negocieri între reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene pe tema desemnării procurorului-șef european. Vă spun că lucrurile merg foarte bine pentru candidata noastră, Laura-Codruța Kövesi. Care este următorul pas: Joi, Consiliul Uniunii Europene va discuta din nou subiectul și se poate să avem o decizie. Dacă va exista o decizie joi, cu siguranță va fi favorabilă candidatei noastre”, a scris Mureșan, pe pagina de Facebook.

 

Ulterior, și liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, a precizat că ”nu exte exclus ca joi să aibă loc un vot” la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

”Subiectul va fi joi pe ordinea de zi a ședinței COREPER II, de unde fac parte reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru. Nu este exclus ca joi să aibă loc un vot, deoarece nici în Consiliu nu există o viziune unanimă. Se pare că Croația, Grecia și Letonia nu susțin candidatul român. Trebuie precizat ceva: doar 22 de state participă la procedura desemnării șefului Parchetului European, restul nu au dorit. Următoarea etapă în cadrul procedurii va avea loc marți, la Bruxelles, când cele două echipe de negociere se vor întâlni, iar trimișii Consiliului îi vor informa pe cei ai Parlamentului ce s-a decis joi al COREPER II. Firește, sper să aflăm chiar joi cum stăm!”, a scris Bogdan, pe pagina sa de Facebook.

 

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis: Ursula von der Leyen își dorește ca România să desemneze o femeie pentru poziția de comisar european pe transporturi

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a reiterat vineri, la sosirea la Consiliul European, că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european, în contextul în care șeful statului a avut joi o întrevedere cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

Doamna președinte-desemnat von der Leyen este foarte îngrijorată pentru situația care s-a creat. Avem un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar. Comisia se grăbește, chit că acum avem o amânare de o lună de zile – nu din cauza României, din alte motive. Dar situația este una complicată și sper să găsim soluții. (…) Ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă.

Șeful statului a mai precizat că atunci când va reveni în țară o să demareze discuții pentru identificarea unor soluții.

”Este clar că avem nevoie de o persoană integră, o persoană care are cunoștințele necesare pentru a umple poziția de comisar european, o persoană care ar reprezenta într-un fel și România în Comisie într-un sens pozitiv. Noi avem oameni competenți, oameni profesioniști, hai să îi trimitem la Bruxelles”, a mai adăugat președintele, refuzând însă să facă un profil clar în acest sens.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă în urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen privind viitorul comisar european din partea României s-a reluat importanța principiului echilibrului de gen în compunerea Comisiei, președintele a răspuns afirmativ.

Da, doamna președinte ales von der Leyen a subliniat și la discuția pe care am avut-o ieri că își dorește foarte mult ca România să desemneze o doamnă pentru poziția de comisar pe transporturi”, a spus Iohannis.

Mai mult, șeful statului a subliniat din nou că în discuțiile cu viitoarea președintă a Comisiei Europene nu s-a intrat în detalii în privința unui nume de potențial candidat.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial între UE și Marea Britanie

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial cu Marea Britanie în contextul în care joi s-a ajuns la un acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit, care a fost acceptat de liderii europeni în prima zi a summit-ului de la Bruxelles, relatează Bloomberg și Reuters, preluat de Agerpres.

Angela Merkel a declarat că liderii UE au venit în unanimitate în întâmpinarea acordului privind Brexit și, în contextul în care ,,este destul de clar că Marea Britanie va fi o ţară terţă”, cancelarul german a subliniat că ,, trebuie să încheiem foarte rapid un acord de comerţ liber”. într-o conferință de presă după reuniunea din prima zi a summit-ului european.

Potrivit acesteia, există ,,o diferenţă esenţială” faţă de perioada când era prim-ministru Theresa May deoarece ,,atunci nu era clar cum vor arăta relaţiile viitoare, dacă ar trebui să existe o aderare la uniunea vamală sau nu”. 

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Întrebată dacă s-a luat în calcul varianta în care Parlamentul britanic ar respinge noul acord, cancelarul german a explicat că liderii statelor membre nu s-au angajat în asemenea scenarii, ,,nu ne-am gândit la fiecare <<dacă>> sau <<dar>>”, fiind o chestiune care ține de ,,încrederea în Parlamentul britanic, un parlament vechi, cu experiență și înțelept”, care, desigur, ,,este liber să ia orice decizie”.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Emmanuel Macron pentru implicarea în numirea Laurei Codruţa Kövesi ca procuror-șef european: ”Avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit omologului său francez, Emmanuel Macron pentru implicare în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, a explicat șeful statului, vineri, la sosirea la Consiliul European.

”Cu președintele Macron am avut o discuție foarte. În primul rând, am ținut să-i mulțumesc pentru implicarea deosebită și de succes în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, doamna Kövesi. Și am discutat pe marginea formării Comisiei pentru că și Franța are un parcurs mai complicat. A fost un schimb de opinii”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă, referindu-se la întâlnirea pe care a avut-o cu Macron, joi, la Consiliul European.

Întrebat despre importanța numirii Laurei Codruţa Kövesi în fruntea Biroului Public European, președintele a răspuns: ”Este foarte importantă. Este o reușită care este semnificativă și pentru doamna Kovesi și pentru România.

Un procuror din România este șef pentru o instituție europeană. Acum avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”, a completat președintele Klaus Iohannis.

Ultima întâlnire Iohannis – Macron a avut loc de Ziua Europei, la 9 mai 2019, la Summitul de la Sibiu, găzduit de șeful statului.

Pe de altă parte, în luna iulie, cei doi șefi de stat au avut o convorbire telefonică în urma căreia liderul francez a menționat că țara sa o va sprijini pe Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european, poziție în care fosta șefă a DNA a fost numită săptămâna aceasta, în urma a două decizii venite din partea Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending