Connect with us

U.E.

Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Published

on

© Harvard University

UPDATE Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Știrea inițială, publicată la data de 17 septembrie 2019:

Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta joi privind desemnarea procurorului-șef al european, iar o posibilă decizie va fi favorabilă candidaturii Laurei Codruța Kövesi, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, în urma unei noi runde de negocieri între echipa de negociatori a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că dacă statele membre vor vota în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi, atunci aceasta va deveni primul procuror-șef al Uniunii Europene.

”Astăzi a avut loc o rundă foarte importantă de negocieri între reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene pe tema desemnării procurorului-șef european. Vă spun că lucrurile merg foarte bine pentru candidata noastră, Laura-Codruța Kövesi. Care este următorul pas: Joi, Consiliul Uniunii Europene va discuta din nou subiectul și se poate să avem o decizie. Dacă va exista o decizie joi, cu siguranță va fi favorabilă candidatei noastre”, a scris Mureșan, pe pagina de Facebook.

 

Ulterior, și liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, a precizat că ”nu exte exclus ca joi să aibă loc un vot” la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

”Subiectul va fi joi pe ordinea de zi a ședinței COREPER II, de unde fac parte reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru. Nu este exclus ca joi să aibă loc un vot, deoarece nici în Consiliu nu există o viziune unanimă. Se pare că Croația, Grecia și Letonia nu susțin candidatul român. Trebuie precizat ceva: doar 22 de state participă la procedura desemnării șefului Parchetului European, restul nu au dorit. Următoarea etapă în cadrul procedurii va avea loc marți, la Bruxelles, când cele două echipe de negociere se vor întâlni, iar trimișii Consiliului îi vor informa pe cei ai Parlamentului ce s-a decis joi al COREPER II. Firește, sper să aflăm chiar joi cum stăm!”, a scris Bogdan, pe pagina sa de Facebook.

 

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Published

on

© European Parliament

Comisia Europeană a publicat joi un nou plan de acțiune ambițios, menit să impulsioneze, în următorii ani, uniunea piețelor de capital (UPC) ale Uniunii Europene, care se axează pe trei obiective cheie – asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri; transformarea UE într-un loc și mai sigur pentru economiile și investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice; integrarea piețelor de capital naționale într-o autentică piață unică de capital la nivelul UE.

În prezent, prioritatea absolută a UE este asigurarea faptului că Europa se redresează în urma crizei economice fără precedent provocate de pandemia de COVID-19. În acest scop, va fi esențial să se dezvolte piețele de capital ale UE și să se asigure accesul la finanțarea de pe piață“, informează executivul european remis CaleaEuropeană.ro.

Piețele de capital de mari dimensiuni și integrate vor facilita redresarea UE, asigurând faptul că întreprinderile – în special întreprinderile mici și mijlocii – au acces la surse de finanțare și că deponenții europeni au încredere să facă investiții pentru viitorul lor. Piețele de capital dinamice vor sprijini, de asemenea, tranziția verde și cea digitală a Europei, contribuind totodată la crearea unei economii mai favorabile incluziunii și mai reziliente. Uniunea piețelor de capital este, de asemenea, esențială pentru consolidarea rolului internațional al monedei euro.

“Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, activitatea noastră privind crearea unei uniuni a piețelor de capital a devenit urgentă. Forța redresării noastre economice va depinde în mod decisiv de buna funcționare a piețelor noastre de capital și de măsura în care cetățenii și întreprinderile pot avea acces la oportunități de investiții și la finanțarea de pe piață de care au nevoie. Trebuie să generăm investiții masive pentru ca economia UE să devină mai durabilă, mai digitală, mai favorabilă incluziunii și mai rezilientă. Planul de acțiune prezentat astăzi urmărește să abordeze în mod decisiv unele dintre obstacolele rămase în calea unei piețe unice de capital”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, citat în comunicat.

De asemenea, vicepreședintele executiv al Comisiei a prezentat joi un nou pachet privind finanțele digitale, care include strategia privind finanțele digitale și strategia privind plățile de mică valoare, precum și propuneri legislative privind criptoactivele și reziliența digitală.

Planul de acțiune prezentat de Comisia Europeană are trei obiective-cheie:

  • asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri;
  • transformarea UE într-un loc și mai sigur pentru economiile și investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice;
  • integrarea piețelor de capital naționale într-o autentică piață unică de capital la nivelul UE.

În acest scop, Comisia a prezentat joi șaisprezece măsuri specifice, menite să asigure realizarea de progrese reale în vederea finalizării UPC. Printre măsurile anunțate astăzi se numără și cele prin care UE:

  • va crea un punct unic de acces la datele întreprinderilor, destinat investitorilor.
  • va sprijini asigurătorii și băncile să investească mai mult în întreprinderile din UE;
  • va consolida protecția investițiilor pentru a sprijini în mai mare măsură investițiile transfrontaliere pe teritoriul său;
  • va facilita monitorizarea adecvării pensiilor în întreaga Europă;
  • va spori armonizarea sau convergența normelor în materie de insolvență;
  • va încuraja realizarea de progrese în ceea ce privește convergența în materie de supraveghere și aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare pentru piețele financiare în UE.

Aceste măsuri se bazează pe progresele înregistrate în cadrul Planului de acțiune din 2015 privind uniunea piețelor de capital și pe evaluarea la jumătatea perioadei din 2017 și dau curs solicitărilor Parlamentului European [proiect de raport din proprie inițiativă (INI), iunie 2020] și ale Consiliului (Concluziile Consiliului, 5 decembrie 2019). Aceste măsuri se bazează, de asemenea, pe discuții detaliate cu părțile interesate și pe recomandările Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital.

UPC nu este un scop în sine, ci este esențială pentru îndeplinirea principalelor obiective de politică economică: redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, o economie favorabilă incluziunii și rezilientă în serviciul tuturor cetățenilor, dubla tranziție către o economie digitală și durabilă, precum și autonomia strategică deschisă într-o lume post-Brexit și din ce în ce mai complexă. Îndeplinirea acestor obiective necesită investiții masive, care nu pot fi realizate doar cu bani publici și finanțări tradiționale prin credite bancare. Numai piețele de capital mari, care funcționează bine și sunt integrate pot oferi nivelul de sprijin necesar pentru redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Numai o UPC care funcționează în mod corespunzător poate să mobilizeze și să canalizeze investițiile enorme necesare pentru a face față provocărilor climatice și de mediu cu care ne confruntăm și pentru a sprijini digitalizarea întreprinderilor noastre, astfel încât acestea să rămână competitive la nivel mondial.

UPC ar trebui să genereze beneficii pentru toți europenii, indiferent unde locuiesc și muncesc aceștia. Consumatorii ar trebui să aibă mai multe opțiuni în ceea ce privește economiile și investițiile lor și ar trebui să fie bine informați și protejați în mod corespunzător, oriunde s-ar afla. Întreprinderile, inclusiv cele mici și mijlocii, ar trebui să poată avea acces la finanțare în întreaga UE, iar investitorii ar trebui să poată investi în proiecte în întreaga UE.

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE), în calitate de raportor coordonator a prezentat în cadrul Comisiei pentru Transporturi din Parlamentul European, raportul privind politica de coeziune și strategiile regionale de mediu în lupta împotriva schimbărilor climatice.

În urma discuțiilor purtate cu fiecare grup politic, eurodeputatul Gheorghe Falcă a prezentat măsurile propuse în lupta împotriva schimbărilor climatice și protejarea mediului. De asemenea, strategiile susținute și propuse de europarlamentarul liberal fac parte din prioritățile stabilite de Comisia Europeană. 

Fondurile de coeziune trebuie să răspundă în primul rând nevoilor regiunilor vizate și trebuie să contribuie la bunăstarea cetățenilor și comunităților. Având ca principală misiune coeziunea, aceste fonduri trebuie să ducă la îmbunătățirea nivelului de trai”, a precizat Gheorghe Falcă, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

De asemenea, Gheorghe Falcă a menționat că metoda de alocare a fondurilor trebuie să se bazeze în continuare pe PIB-ul pe cap de locuitor, „iar noile criterii care se adaugă ar trebui să se limiteze la: locuri de muncă, nivel scăzut de educație, cu accent deosebit în special pe șomaj, în lumina efectelor economice ale pandemiei COVID-19”, a mai adăugat acesta.

Deputatul european a acordat o atenție deosebită soluțiilor de infrastructură ecologică, care sunt deosebit de importante în mediile urbane în care trăiește aproximativ 70% din populația UE: „În orașe, caracteristicile acestor infrastructuri, precum pereții și acoperișurile verzi, pădurile urbane și grădinile oferă beneficii legate de sănătate, aer curat, o calitate mai bună a apei și izolare fonică. Infrastructurile verzi creează, de asemenea, oportunități de conectare a zonelor urbane și rurale și oferă locuri atractive pentru a locui și a lucra”.

Europarlamentarul PNL mai subliniază că o infrastructură îmbunătățită va contribui la impactul schimbărilor climatice și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe toată durata de viață a infrastructurii: „Infrastructura de transport poate influența pozitiv interacțiunile transfrontaliere, precum și dezvoltarea regională, urbană sau locală.”

Totodată, eurodeputatul Gheorghe Falcă a solicitat Comisiei Europene să sprijine ratele de renovare și schemele de îmbunătățire a capacității energetice în locuințele din orașele europene, pentru a le îmbunătăți eficiența, ținând cont de faptul că o treime până la jumătate din energia din orașe este cheltuită pentru încălzire: „Având în vedere volumul de clădiri rezidențiale vechi și alte clădiri din orașe, ratele de renovare trebuie să crească de trei până la cinci ori nivelurile actuale pentru a se apropia de scenariul de 1,5 grade conform Acordului de la Paris”.

Viitoarele politici climatice trebuie să reprezinte o tranziție echitabilă care să se bazeze pe „fapte” și nu pe „ideologie”: „Aceste politici trebuie să pună oamenii și locurile de muncă în centru priorităților”, a conchis Gheorghe Falcă.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA5 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.5 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL6 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.6 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending