Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA: Camera Reprezentanților a lansat oficial procedura de destituire a lui Donald Trump din funcție. Reacția liderului de la Casa Albă

Published

on

© Donald Trump/ Facebook

Lidera Partidului Democrat din Congresul SUA Nancy Pelosi a anunţat marţi prima etapă în vederea unei puneri sub acuzare oficiale a preşedintelui Donald Trump, suspectat că a solicitat omologului său ucrainean Volodimir Zelenski să ancheteze în legătură cu rivalul său democrat Joe Biden, transmite AFP.

“Faptele preşedintelui până în prezent au încălcat Constituţia”, a susţinut preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, scrie Agerpres.

Donald Trump “a trădat jurământul” de preşedinte, “securitatea naţională” şi “integritatea alegerilor” americane, a susţinut, cu fermitate, Pelosi în alocuţiunea pronunţată în Congres.

“Astăzi anunţ că această Cameră a Reprezentanţilor deschide o anchetă oficială în vederea unei proceduri de destituire”, a continuat politiciana democrată, reticentă până acum să iniţieze un demers de acest tip.

Preşedintele Donald Trump a reacționat în termeni duri după aflarea acestei vești, în contextul în care 163 de democrați din cei 235 de membri ai Camerei Reprezentanților susțin această inițiativă de destituire

O zi atât de importantă la Naţiunile Unite, atât de multă muncă şi un succes atât de mare, iar democraţii au ţinut cu dinadinsul să o strice şi să o înjosească cu şi mai multe ştiri de ultimă oră, mizerii ale vânătorii de vrăjitoare. Atât de rău pentru țara noastră!“, a scris Donald Trump pe Twitter. 

Care sunt acuzațiile care i se aduc lui Donald Trump?

Preşedintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden, care ar putea fi rivalul său la scrutinul electoral din 2020, scrie Digi24. Fiul lui Joe Biden a devenit directorul companiei de gaze naturale din Ucraina în perioada în care tatăl său era vicepreședintele SUA. Donald Trump susține că această numire a încălcat legea și ar fi insistat pe lângă actualul președinte ucrainean să pornească o investigație.

Donald Trump este acuzat că s-a folosit de funcția pe care o are pentru a face presiuni asupra președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca să-l determine pe acesta să declanşeze o anchetă de corupţie împotriva lui Biden. Președintele american Ar fi făcut acest lucru într-o conversație telefonică, în luna iulie.

Luni, Trump negase că ar fi condiţionat ajutorul militar pentru Ucraina de declanşarea unei anchete la Kiev împotriva fostului vicepreşedinte american Joe Biden şi a familiei acestuia. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a recunoscut că a abordat cu președintele Ucrainei subiectul Biden, dar neagă că ar fi făcut vreo presiune asupra liderului de la Kiev.

Mai mult, el a anunţat marţi că a autorizat publicarea conversaţiei telefonice pe care a avut-o cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care democraţii urmăresc lansarea unei proceduri pentru destituirea sa.

Citiți și Pașii prin care Donald Trump poate fi destituit din funcția de președinte al SUA. Ce presupune procedura impeachment-ului în SUA?

Președintele, Vicepreședintele și toți ofițerii civili din Statele Unite vor fi destituiți din funcție prin punere sub acuzare și condamnare pentru trădare, mită și alte infracțiuni și delicte majore”, prevede articolul 2, secțiunea 4 din Constituția SUA.

Constituția oferă Camerei Reprezentanților puterea exclusivă să pună sub acuzare un oficial și transformă Senatul în singura curte care va gestiona procesul aferent.

Ce se întâmplă în Camera Reprezentanților în cadrul acestei proceduri?

1) Comisia juridică din Camera Reprezentanților decide în baza articolului 2, secțiunea 4 din Constituția SUA dacă declanșează procedura de punere sub acuzare.

2) În cazul în care aceasta este activată, președintele Comisiei juridice va propune o rezoluție prin care cere Comisiei în speță să înceapă o anchetă formală privind punerea sub acuzare. 

3) În baza anchetei, Comisia juridică va trimite o altă rezoluție către plenul Camerei Reprezentanților prin care fie cere punerea sub acuzare (motivată de articolele aferente), fie nu găsește motive în acest sens.

4) În cazul în care unul dintre articolele privind punerea sub acuzare întocmite de Comisia juridică este votat printr-o majoritate simplă, atunci președintele va fi pus sub acuzare.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aiciaici și aici.

Procedura, care provine din istoria constituțională britanică, a condus la punerea sub acuzare a doi președinți SUA în întreaga istorie a statului federal, dar niciunul nu a fost condamnat în acest sens: Andrew Johnson și Bill Clinton. În cazul lui Richard Nixon, acesta și-a dat demisia în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare.

Care este succesiunea la funcția prezidențială după înlăturarea șefului statului?

În SUA, potrivit amendamentului 25 din Constituția SUA adoptat în 1967, succesiunea la funcția prezidențială îi permite vicepreședintelui (în prezent, Mike Pence) să preia atribuțiile poziției de președinte al Statelor Unite. În sens extins, ordinea succesorală până la următoarele alegeri mai prevede că în cazul în care nici vicepreședintele nu poate exercita funcția prezidențială, atunci aceasta este preluată de președintele Camerei Reprezentanților (în prezent, Nancy Pelosi) și, în ultimă instanță, de secretarul de stat (în prezent Mike Pompeo).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Reacții prudente după ce miniștrii de Externe din țările NATO au discutat despre viitorul Alianței: Propunerea Germaniei a primit sprijin, viziunea Franței nu a generat entuziasm

Published

on

© Germany at NATO/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reliefat o abordare prudentă după reuniunea miniștrilor de Externe din țările aliate în care au fost discutate propunerile Franței și Germaniei privind transformarea NATO, viziunea Parisului fiind aceea a a modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizând crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi.

Întrebat în debutul conferinței de presă ce a urmat reuniunii, Jens Stoltenberg s-a referit doar la propunerea înaintată de șeful diplomației germane, Heiko Maas.

”Toți aliații și-au exprimat sprijinul puternic pentru NATO și unitatea transatlantică. Propunerea din partea ministrului Heiko Maas a primit sprijin din partea mai multor aliați și cred că are valoare și acum o vom analiza în timp ce ne pregătim pentru reuniunea liderilor și vom decide mai departe ce vom face”, a spus Stoltenberg, făcând trimitere la faptul că mai multe subiecte se vor afla pe agenda liderilor la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit AFP și EFE, Iniţiativa Berlinului este crearea fi crearea unui comitet de experţi pentru revitalizarea ”dezbaterii politice și strategice” în cadrul Alianţei şi ”dezvoltarea unei viziuni în comun” ca măsură pentru ”recâştigarea încrederii” între aliaţi, conform unei declaraţii difuzate de ministrul de externe german Heiko Maas înaintea reuniunii. Berlinul pledează astfel pentru revitalizarea dezbaterii politice pentru ”a restabili încrederea acolo unde există insecuritate, dezvoltând o viziune în comun”.

În egală măsură, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe, șeful diplomației germane a susținut că ”NATO este un model de succes” și că aliații ”au interesul să păstreze acest lucru”, insistând că ”unitatea este un element cheie” în interiorul Alianței.

Pe de altă parte, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, primul oficial american care a respins criticile Franței privind NATO, a reafirmat angajamentul SUA ”pentru o Alianță excepțională”, însă a cerut, din nou, creșterea investițiilor din partea aliaților europeni.

”Aliații noștri trebuie să își sporească investițiile în materie de apărare pentru ca NATO să se adapteze noilor riscuri de securitate”, a spus Pompeo, în cadrul reuniunii.

În ce-l privește pe Jens Stoltenberg, răspunzând unei noi întrebări pe subiectul propunerilor Franței și Germaniei, secretarul general al Alianței a evitat un răspuns clar.

A existat un puternic sprijin pentru consolidarea NATO și a dimensiunii sale politice. NATO există astăzi pentru că suntem singura platformă unde America de Nord și Europa stau împreună, decid împreună și fac lucruri împreună în privința problemelor strategice”, a spus Stoltenberg, dând ca exemple abordarea față de Rusia, poziția comună privind controlul armamentului și consolidarea apărării colective.

Întrebat ulterior la finalul conferinței de presă despre faptul că a evitat să comenteze propunerea Franței, Jens Stoltenberg a oferit un răspuns prudent.

Voi fi precaut în a intra în detalii. Am avut o discuție, iar mesajul principal este că suntem uniți în ce privește consolidarea NATO”, a spus secretarul general al Alianței, în condițiile în care marți a promis că va efectua săptămâna viitoare o vizită la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron și ”pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” la adresa NATO.

Iniţiativa franceză vine în contextul în care preşedintele Emmanuel Macron a estimat că NATO este în ”moarte cerebrală”.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Continue Reading

NATO

Întâlnire la nivel înalt România-SUA la NATO: Bogdan Aurescu și Mike Pompeo au discutat despre sporirea prezenței navale aliate la Marea Neagră

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, o întrevedere cu secretarul de stat american, Michael Pompeo, în marja reuniunii şefilor diplomaţiilor din ţările NATO, desfăşurată la Bruxelles.

Cei doi înalţi oficiali au trecut în revistă agenda reuniunii ministeriale NATO şi au evidenţiat importanţa avansării procesului de adaptare a Alianţei, în pas cu evoluţiile din contextul de securitate din spaţiul euro-atlantic.

“În acest context, ministrul român a subliniat importanţa implementării pachetului privind Marea Neagră, adoptat de miniştrii de Externe aliaţi în luna aprilie a acestui an, la Washington. În acest cadru, a menţionat importanţa creşterii participării aliate la Brigada Multinaţională din România, precum şi sporirea prezenţei navale aliate în Marea Neagră, respectiv a patrulărilor aeriene”, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Aurescu a apreciat “sprijinul constant al SUA pentru consolidarea posturii NATO de apărare şi descurajare pe flancul estic şi a argumentat necesitatea creşterii prezenţei militare americane în România, în contextul volatil de securitate din regiunea Mării Negre”.

Totodată, subliniază sursa citată, el “a reiterat angajamentul ferm al noului Guvern de la Bucureşti pentru partajarea echitabilă a responsabilităţilor, confirmând continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare şi participarea României la misiuni militare externe, aspect apreciat în mod deosebit de secretarul de stat Pompeo”.

Ministrul Bogdan Aurescu a dat asigurări cu privire la prioritatea acordată de noul Guvern operaţionalizării celor două memorandumuri de înţelegere semnate recent de România şi SUA în materie de cooperare în domeniul nuclear civil şi infrastructură 5G.

Ministrul român de Externe a făcut, de asemenea, o prezentare sintetică a situaţiei politice din Republica Moldova şi a subliniat importanţa dosarului transnistrean pentru securitatea României şi a NATO.

Şeful diplomaţiei române “a argumentat, totodată, în favoarea accederii României, partener strategic şi aliat dedicat al SUA, în programul Visa Waiver”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Fost comandant al forțelor americane în Europa: NATO trebuie să stabilească că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică

Published

on

© Munich Security Conference

NATO trebuie să își formeze o idee clară că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană precum este și Marea Baltică, susține generalul american în rezervă Ben Hodges, care între 2014 şi 2017 a fost comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR).

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, este de părere Hodges, care subliniază că viitorul summit NATO de la Londra ar trebui să acorde mai mult atenţie problemei legate de securitatea în regiunea Mării Negre, deoarece Alianţa Nord-Atlantică nu dispune de o prezenţă avansată sporită (Enhanced Forward Presence, eFP) adaptată acestei zone, potrivit agenţiei de presă ucrainene DSnews, scrie Agerpres.

În acest context, el a subliniat importanţa regiunii Mării Negre în protejarea flancurilor estic şi sudic ale NATO.

Este necesară o discuţie în cadrul Alianţei, care să ducă la formarea unei idei clare că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică”, a afirmat Ben Hodges.

Potrivit acestuia, ”ruşii pot perturba navigaţia, pot crea probleme României în perimetrul zonelor ei economice exclusive, unde sunt resurse energetice, pot bloca accesul în Odesa”, oraş-port în sudul Ucrainei.

Ben Hodges este recunoscut pentru preocuparea sa privind flancul estic al NATO, acesta afirmând recent că Rusia încearcă să ridice o nouă ”cortină de fier”, care trece prin Marea Neagră, cu România, Turcia, Bulgaria, pe de o parte, şi cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pe de altă parte, pentru a-şi putea folosi forţa împotriva ţărilor care nu fac parte din NATO.

În urmă cu câteva luni, aflat la un eveniment la Praga, generalul american preciza NATO trebuie să își întărească prezența la Marea Neagră. ”Dacă Occidentul nu face nimic în legătură cu anexarea Crimeii, este foarte posibil ca Odessa să fie următorul oraş ocupat şi, probabil, şi România”, a afirmat în luna martie fostul comandant al forţelor americane în Europa.

Anul trecut, Hodges susținea că România reprezintă centrul de gravitație al Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, punând accentul în aserțiunile sale pe acțiunile Rusiei de a ”înghiți Marea Neagră” și de a nu se opri până când ”nu va sufoca Ucraina”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending