Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA: Camera Reprezentanților a lansat oficial procedura de destituire a lui Donald Trump din funcție. Reacția liderului de la Casa Albă

Published

on

© Donald Trump/ Facebook

Lidera Partidului Democrat din Congresul SUA Nancy Pelosi a anunţat marţi prima etapă în vederea unei puneri sub acuzare oficiale a preşedintelui Donald Trump, suspectat că a solicitat omologului său ucrainean Volodimir Zelenski să ancheteze în legătură cu rivalul său democrat Joe Biden, transmite AFP.

“Faptele preşedintelui până în prezent au încălcat Constituţia”, a susţinut preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, scrie Agerpres.

Donald Trump “a trădat jurământul” de preşedinte, “securitatea naţională” şi “integritatea alegerilor” americane, a susţinut, cu fermitate, Pelosi în alocuţiunea pronunţată în Congres.

“Astăzi anunţ că această Cameră a Reprezentanţilor deschide o anchetă oficială în vederea unei proceduri de destituire”, a continuat politiciana democrată, reticentă până acum să iniţieze un demers de acest tip.

Preşedintele Donald Trump a reacționat în termeni duri după aflarea acestei vești, în contextul în care 163 de democrați din cei 235 de membri ai Camerei Reprezentanților susțin această inițiativă de destituire

O zi atât de importantă la Naţiunile Unite, atât de multă muncă şi un succes atât de mare, iar democraţii au ţinut cu dinadinsul să o strice şi să o înjosească cu şi mai multe ştiri de ultimă oră, mizerii ale vânătorii de vrăjitoare. Atât de rău pentru țara noastră!“, a scris Donald Trump pe Twitter. 

Care sunt acuzațiile care i se aduc lui Donald Trump?

Preşedintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden, care ar putea fi rivalul său la scrutinul electoral din 2020, scrie Digi24. Fiul lui Joe Biden a devenit directorul companiei de gaze naturale din Ucraina în perioada în care tatăl său era vicepreședintele SUA. Donald Trump susține că această numire a încălcat legea și ar fi insistat pe lângă actualul președinte ucrainean să pornească o investigație.

Donald Trump este acuzat că s-a folosit de funcția pe care o are pentru a face presiuni asupra președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca să-l determine pe acesta să declanşeze o anchetă de corupţie împotriva lui Biden. Președintele american Ar fi făcut acest lucru într-o conversație telefonică, în luna iulie.

Luni, Trump negase că ar fi condiţionat ajutorul militar pentru Ucraina de declanşarea unei anchete la Kiev împotriva fostului vicepreşedinte american Joe Biden şi a familiei acestuia. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a recunoscut că a abordat cu președintele Ucrainei subiectul Biden, dar neagă că ar fi făcut vreo presiune asupra liderului de la Kiev.

Mai mult, el a anunţat marţi că a autorizat publicarea conversaţiei telefonice pe care a avut-o cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care democraţii urmăresc lansarea unei proceduri pentru destituirea sa.

Citiți și Pașii prin care Donald Trump poate fi destituit din funcția de președinte al SUA. Ce presupune procedura impeachment-ului în SUA?

Președintele, Vicepreședintele și toți ofițerii civili din Statele Unite vor fi destituiți din funcție prin punere sub acuzare și condamnare pentru trădare, mită și alte infracțiuni și delicte majore”, prevede articolul 2, secțiunea 4 din Constituția SUA.

Constituția oferă Camerei Reprezentanților puterea exclusivă să pună sub acuzare un oficial și transformă Senatul în singura curte care va gestiona procesul aferent.

Ce se întâmplă în Camera Reprezentanților în cadrul acestei proceduri?

1) Comisia juridică din Camera Reprezentanților decide în baza articolului 2, secțiunea 4 din Constituția SUA dacă declanșează procedura de punere sub acuzare.

2) În cazul în care aceasta este activată, președintele Comisiei juridice va propune o rezoluție prin care cere Comisiei în speță să înceapă o anchetă formală privind punerea sub acuzare. 

3) În baza anchetei, Comisia juridică va trimite o altă rezoluție către plenul Camerei Reprezentanților prin care fie cere punerea sub acuzare (motivată de articolele aferente), fie nu găsește motive în acest sens.

4) În cazul în care unul dintre articolele privind punerea sub acuzare întocmite de Comisia juridică este votat printr-o majoritate simplă, atunci președintele va fi pus sub acuzare.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aiciaici și aici.

Procedura, care provine din istoria constituțională britanică, a condus la punerea sub acuzare a doi președinți SUA în întreaga istorie a statului federal, dar niciunul nu a fost condamnat în acest sens: Andrew Johnson și Bill Clinton. În cazul lui Richard Nixon, acesta și-a dat demisia în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare.

Care este succesiunea la funcția prezidențială după înlăturarea șefului statului?

În SUA, potrivit amendamentului 25 din Constituția SUA adoptat în 1967, succesiunea la funcția prezidențială îi permite vicepreședintelui (în prezent, Mike Pence) să preia atribuțiile poziției de președinte al Statelor Unite. În sens extins, ordinea succesorală până la următoarele alegeri mai prevede că în cazul în care nici vicepreședintele nu poate exercita funcția prezidențială, atunci aceasta este preluată de președintele Camerei Reprezentanților (în prezent, Nancy Pelosi) și, în ultimă instanță, de secretarul de stat (în prezent Mike Pompeo).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Prima întâlnire Donald Trump – Ursula von der Leyen, la Davos: Președintele SUA vrea un acord comercial cu Uniunea Europeană

Published

on

© The White House/ Facebook

Statele Unite doresc un acord comercial cu Uniunea Europeană, a declarat, marţi, preşedintele american, Donald Trump, cu ocazia primei sale întrevederi cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, care a avut loc în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, acolo unde ambii lideri participă.

“Vă mulţumesc foarte mult, mă bucur să fiu alături de preşedintele Comisiei Europene, o femeie care este foarte respectată şi este un foarte bun negociator, ceea ce este o veste proastă pentru noi, deoarece vom discuta despre un acord comercial şi discutăm deja de ceva timp. Sper că vom reuşi să facem ceva”, a afirmat Donald Trump, potrivit unei înregistrări video difuzate de Casa Albă pe pagina sa de Facebook.

Președintele american a avut aprecieri similare și față de predecesorul lui von der Leyen, Jean-Claude Juncker, alături de care a ajuns la un acord, în cadrul unei întrevederi la Washington ce a avut loc la 25 iulie 2018, pentru stoparea disputei comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană

În cadrul interacțiunii cu presa dinaintea întâlnirii cu președintele Comisiei Europene, Trump i-a transmis lui von der Leyen că un ”acord între noi şi Europa este ceva ce vom putea realiza“.

Statele Unite și Uniunea Europeană s-au aflat aproape, în timpul precedentei administrații americane și a configurației instituționale europene anterioare, de convenirea unui Parteneriatului Transatlantic pentru Investiții și Comerț (TTIP), un proiect nesusținut de administrația Trump, în condițiile în care președintele american a căutat și a obținut retragerea din diferite acorduri similare, cum ar fi Parteneriatul Transpacific, sau renegocierea unor înțelegeri de acest tip, precum NAFTA.

De altfel, Ursula von der Leyen și Donald Trump au avut prima lor convorbire telefonică la finalul anului trecut, când au convenit asupra unei întâlniri la începutul lui 2020, pentru a discuta inclusiv dimensiunea relațiilor comerciale.

În ceea ce priveşte relaţiile comerciale dintre UE şi SUA, acestea au devenit tensionate după decizia Franţei şi mai multor alte state membre de a impune o taxă împotriva giganţilor din domeniul digital: Google, Apple, Facebook şi Amazon. La rândul său, Washingtonul a ameninţat să suprataxeze cu 2,4 miliarde de dolari produsele franceze, printre care şampania şi brânza roquefort, ca represalii. Pe de altă parte, deprecierea relațiilor transatlantice pe acest palier economic s-a produs și în contextul în care Organizația Mondială a Comerțului a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus.

Pe de altă parte, în discursul său de la Davos, Donald Trump a vorbit despre faptul că Statele Unite au ajuns ”cel mai mare producător de gaz natural” și i-a îndemnat pe europeni să cumpere această sursă energie, în pofida contextului în care statele europene și instituțiile UE au pregătit Pactul Ecologic European prin care să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic, inclusiv prin a pune capăt utilizării combustibililor fosili.

În ce o privește, Ursula von der Leyen se va adresa miercuri elitei politico-economice globale de la Davos. Cu o zi în urmă, șefa executivului european a susținut un discurs la ceremonia ce a marcat debutul celei de-a 50-a ediții a Forumului Economic Mondial, subliniind că acest prilej facilitează ”discuții, dezbaterii și angajamente pentru soluții și noi alianțe pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a consolida creșterea incluzivă și a asigura pacea și prosperitatea pentru toți”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Lituaniei Gitanas Nauseda nu va participa la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului din Israel. Acesta ”a cerut ca preşedintele Parlamentului să reprezinte Lituania”

Published

on

© Gitanas Nausėda/ Twitter

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declinat marţi invitaţia adresată de Israel de a participa la ceremoniile prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau, informează AFP, citat de Agerpres.

42 de lideri mondiali, printre care și președintele României, Klaus Iohannis, participă la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.

Preşedintele lituanian a urmat exemplul omologului său polonez, Andrzej Duda, care a renunţat să se deplaseze joi la Yad Vashem, Memorialul de la Ierusalim al Victimelor Holocaustului, protestând împotriva luărilor de poziţie ale Rusiei cu privire la cel de-al Doilea Război Mondial.

Varşovia se teme că, cu prilejul acestor ceremonii, preşedintele rus Vladimir Putin va acuza din nou Polonia de antisemitism şi îşi va promova ”politica istorică” de a elogia Uniunea Sovietică, trecând sub tăcere pactul încheiat de aceasta cu Germania nazistă în 1939.

Gitanas Nauseda ”a cerut ca preşedintele parlamentului să reprezinte Lituania la Ierusalim”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al şefului statului, Antanas Bubnelis, refuzând să dea detalii despre motivele acestei anulări de ultim moment.

În schimb, Gitanas Nauseda va merge pe 27 ianuarie la ceremoniile ce vor marca 75 de ani de la eliberarea fostului lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz, situat în sudul Poloniei, a indicat Bubnelis.

Lituania s-a alăturat Poloniei în a condamna minimalizarea de către preşedintelui rus a semnificaţiei pactului secret germano-sovietic (cunoscut şi ca Pactul Ribbentrop-Molotov) prin care cele două puteri îşi împărţeau Europa de Est la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În luna decembrie a anului trecut, Putin şi alţi înalţi reprezentanţi ai puterii ruse au acuzat Polonia că a încheiat o ”înțelegere” cu Adolf Hitler și că a acționat în mod ”antisemit” în zorii celui de-Al Doilea Război Mondial.

Aceste declarații au atras criticile prim-ministrului polonez, Mateusz Morawiecki acuzându-l pe președintele Rusiei că a “mințit” în mod deliberat despre Polonia “în numeroase ocazii”, făcând referile la comentariile liderului de la Kremlin privitoare la implicarea Poloniei în izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Și ambasadoarea SUA la Varșovia, Georgette Mosbacher, a răspuns declarațiilor Moscovei.

“Dragă preşedinte Putin, Hitler şi Stalin au conspirat pentru a începe Al Doilea Război Mondial. Acestea sunt faptele. Polonia a fost o victimă a acestui conflict îngrozitor”, a scris ambasadoarea.

Uniunea Europeană, prin vocea comisarului european pentru valori și transparență a anunțat la 16 ianuarie că nu va tolera distorsionarea faptelor istorice.

”Toată lumea are dreptul la opinia proprie, dar nu la fapte proprii. Rolul Comisiei este să vorbească despre fapte. Comisia Europeană respinge în totalitate orice afirmaţii false care încearcă să distorsioneze istoria celui de-al Doilea Război Mondial sau că descrie victime, cum este Polonia, drept agresori”, a declarat Vera Jourova în Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară a acestui an.

Parlamentul European a adoptat la 19 septembrie 2019 o rezoluție prin care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Aceștia au reamintit că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”.

Revoluția adoptată de Parlamentul European mai ”subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Banca Centrală Europeană a creat un grup de expertiză cu alte cinci mari bănci centrale de la nivel internațional privind posibilitatea introducerii propriilor monede digitale

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Banca Centrală Europeană a creat un grup de expertiză cu alte cinci bănci centrale din Asia, America de Nord și Europa pentru a explora posibilitatea emiterii propriilor monede digitale (CBCD), informează un comunicat al instituției.

Banca Canadei, Banca Angliei, Banca Japoniei, Banca Centrală Europeană, Banca Centrală a Suediei și Banca Națională Elvețiană, împreună cu Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), au creat un grup de lucru al băncilor centrale pentru a face schimb de cunoştinţe şi expertiză cu privire la posibilitatea emiterii propriilor monede digitale (CBDC).

Până acum, marile bănci centrale nu au reglementat monedele digitale, deoarece nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la modul în care ar trebui făcut acest lucru şi după ce au concluzionat că acestea sunt prea mici pentru a pune în pericol sistemul financiar, relatează Agerpres.

Însă, proiectul gigantului social media Facebook de a introduce o nouă criptomonedă, denumită Libra, a trezit îngrijorare în rândul politicienilor şi a determinat mai mulţi guvernatori ai unor importante bănci centrale din Europa să avertizeze compania că va fi nevoită să răspundă întrebărilor din partea autorităţilor de reglementare cu privire la criptomoneda preconizată, mai spune sursa citată mai sus.

Grupul va evalua o serie de aspecte ce țin de felul în care CBDC pot fi utilizate:; opţiunile economice, funcţionale şi de design tehnic, inclusiv interoperabilitatea transfrontalieră şi schimbul de cunoştinţe cu privire la tehnologiile emergente.

De asemenea, grupul se va coordona îndeaproape cu instituțiile și forumurile relevante – în special, Consiliul pentru stabilitate financiară și Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață (CPMI).

Grupul de lucru va fi co-prezidat de Benoît Cœuré, șeful BIS Innovation Hub, și Jon Cunliffe, viceguvernator al Băncii Angliei și președinte al CPMI. Acesta va include reprezentanți de rang senior ai instituțiilor participante.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending