CONSILIUL EUROPEAN
Charles Michel l-a invitat pe Zelenski la Consiliul European pentru a prezenta liderilor UE “planul de victorie” pentru înfrângerea Rusiei
Published
4 weeks agoon
Corespondență din Bruxelles
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a invitat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să-şi prezinte “planul de victorie” pentru înfrângerea Rusiei în cadrul summitului de toamnă al liderilor europeni, care va fi ultimul din cele două mandate ale lui Michel la cârma reuniunii celor 27 de șefi de state sau de guverne din UE.
Într-un mesaj difuzat pe contul său de X (ex-Twitter), Charles Michel a spus că l-a invitat pe Zelenski “la summitul Consiliului European joi, 17 octombrie, pentru a face un bilanţ al ultimelor evoluţii ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi pentru a-şi prezenta planul de victorie”.
Sprijinul militar pentru Kiev şi consolidarea sectorului energetic al Ucrainei, deja afectat, se află printre subiectele de pe agenda reuniunii liderilor celor 27 de ţări ale Uniunii Europene care va avea loc joi și vineri la Bruxelles și va fi precedată miercuri de primul summit UE cu țările din Golf.
Potrivit unui comunicat al Consiliului, liderii europeni vor discuta despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în toate dimensiunile sale, inclusiv evoluțiile de pe linia frontului, și despre continuarea sprijinului global pentru Ucraina și poporul său.
În ceea ce privește sprijinul militar, liderii vor analiza progresele înregistrate în ceea ce privește livrarea de sisteme de apărare aeriană, muniție și rachete, precum și măsurile de asistență din cadrul Facilității europene pentru pace și asistența bilaterală din partea statelor membre ale UE.
Ei vor discuta, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele înghețate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei.
Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord cu privire la un pachet de asistență financiară pentru Ucraina, incluzând un împrumut excepționat de asistență macrofinanciară de până la 35 de miliarde de euro și un mecanism de cooperare în materie de împrumuturi care va sprijini Ucraina în rambursarea împrumuturilor de până la 45 de miliarde de euro acordate de UE și de partenerii din G7.
Pentru a ajuta Ucraina să se pregătească pentru iarnă și după aceasta, liderii vor discuta despre modul de consolidare a sectorului energetic al Ucrainei și a infrastructurii sale critice, care a fost ținta bombardamentelor persistente ale Rusiei.
Președintele ucrainean Zelenski caută să obţină sprijinul aliaţilor occidentali ai Kievului, în timp ce invazia Ucrainei de către Rusia intră în al treilea an. Săptămâna trecută, Zelenski a vizitat rapid capitale europene, în special Berlin, Londra, Paris şi Roma, în timp ce ţara sa se confruntă cu o a treia iarnă de război.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina
Mike Waltz și Marco Rubio, arhitecții politicii externe a lui Trump: Waltz, “expert în amenințările Chinei, Rusiei și Iranului”, a fost numit consilier pentru securitate națională. Rubio ar putea deveni primul latino-american șef al diplomației SUA
Roxana Mînzatu anunță că va merge în fiecare stat UE pentru un dialog care să stea la baza planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale
Șeful diplomației SUA, vizită de urgență la Bruxelles. Blinken va discuta miercuri cu aliații NATO și cu UE despre sprijinul pentru Ucraina înainte de revenirea lui Trump la putere
“Europa în acțiune pentru oameni”: Roxana Mînzatu anunță că va demara un dialog la nivelul UE privind politica socială și va elabora o foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate
Pregătirea europenilor, locuri de muncă de calitate și echitatea socială – cei trei piloni ai Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene
CONSILIUL EUROPEAN
Mizele României, în Declarația de la Budapesta privind competitivitatea UE. Klaus Iohannis: Dezvoltarea potențialului pieței unice este motorul coeziunii și competitivității europene
Published
5 days agoon
November 8, 2024Președintele Klaus Iohannis a participat joi și vineri la reuniunea informală a Consiliului European, care a avut loc la Budapesta, unde a adoptat alături de ceilalți lideri europeni Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. În capitala Ungariei, șeful statului a subliniat rolul major al politicii de coeziune pentru obiectivelor de competitivitate ale UE și a punctat necesitatea dezvoltării pe deplin a potențialului Pieței Unice, ca motor al coeziunii și al competitivității europene.
Potrivit unui comunicat al Palatului Cotroceni, agenda summitului informal de la Budapesta a inclus discuții aprofundate privind modalitățile de consolidare a competitivității Uniunii Europene, în continuarea discuțiilor pe aceeași temă de la Consiliul European din octombrie 2024. Schimbul de opinii a avut la bază inclusiv recomandările incluse în raportul întocmit de Enrico Letta, intitulat Mult mai mult decât o piață, și cel întocmit de Mario Draghi, intitulat Viitorul competitivității europene.
Liderii UE au adoptat, cu prilejul reuniunii, o Declarație politică privind un nou Pact pentru competitivitate, care reflectă o serie de obiective de stimulare a creșterii competitivității UE, aceste obiective urmând să ghideze activitatea instituțiilor europene în perioada următoare.
Mizele României, reliefate de Klaus Iohannis la summitul de la Budapesta
În cadrul discuțiilor, președintele Iohannis a punctat rolul semnificativ al competitivității în cadrul acțiunilor viitoare ale UE, în noul ciclu legislativ, în condițiile în care Uniunea dorește să se profileze ca un lider global în noul context geopolitic marcat de provocări din ce în ce mai complexe. De asemenea, șefului statului a făcut referire la importanța unei viziuni cuprinzătoare în definirea direcțiilor prioritare de consolidare a competitivității, cu luarea în considerare a rolului acțiunii europene în toate domeniile: creștere economică și investiții, industrie, conectivitate (în toate componentele acesteia – energie, transport, digital), apărare, educație sau combaterea schimbărilor climatice.
Președintele Klaus Iohannis a atras atenția asupra importanței unei abordări echilibrate, prin stabilirea de ținte și termene fezabile, cu luarea în considerare a specificităților tuturor statelor membre.
Șeful statului a evidențiat, totodată, că politica de coeziune reprezintă una dintre politicile europene de succes, cu rezultate concrete și, în același timp, unul dintre factorii cheie ai competitivității. În acest sens, a insistat că politica de coeziune și convergența trebuie să rămână liniile directoare care să ghideze acțiunile viitoare de consolidare a competitivității Uniunii.
Președintele Klaus Iohannis a punctat, în egală măsură, necesitatea dezvoltării pe deplin a potențialului Pieței Unice, ca motor al coeziunii și al competitivității europene. A susținut, de asemenea, importanța eliminării tuturor barierelor din Piața Unică și asigurarea deplină a libertății de circulație pe toate componentele sale, pentru a obține o Piață Unică complet funcțională.
Șeful statului a pledat, în același timp, pentru consolidarea conectivității, inclusiv a interconectivității cu statele vecine UE, ca prioritate strategică a Uniunii.
Președintele Klaus Iohannis a salutat accentul pus pe revitalizarea și modernizarea industriei europene, subliniind în context că va fi importantă susținerea eforturilor de creștere a competitivității industriilor mari consumatoare de energie și asigurarea unor condiții favorabile pentru o dezvoltare unitară și echilibrată a capacităților de producție în cadrul UE. A evidențiat, totodată, necesitatea de consolidare a bazei industriale de apărare într-o manieră incluzivă, care să țină cont de rolul statelor membre plasate în vecinătatea războiului din Ucraina, precum țara noastră.
În ceea ce privește energia, șeful statului a reliefat disparitățile regionale înregistrate de prețurile la energie. A arătat că aceasta rămâne o provocare importantă care necesită atenție pentru a asigura o tranziție verde echitabilă, iar un sistem energetic stabil, integrat și rezilient este esențial pentru creșterea competitivității globale a Uniunii. În acest sens, președintele a exprimat susținere pentru obiectivul creării unei veritabile Uniuni Energetice care să asigure accesul la energie la prețuri accesibile, sigure și curate pentru toți cetățenii și întreprinderile din UE, precum și o conectivitate sporită.
În context, președintele a punctat beneficiile pe care le poate aduce includerea unor țări partenere precum Ucraina și Republica Moldova în proiectele de interconexiune frontalieră, nu numai din perspectiva securității, dar și din cea a competitivității UE și a vecinătății sale.
În ceea ce privește aspectele de finanțare a acțiunilor de creștere a competitivității, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru un mix de surse publice și private, acesta fiind în continuare principalul motor al competitivității europene.
Șeful statului a evidențiat faptul că atingerea obiectivelor de creștere a competitivității și a dublei tranziții va depinde de capacitatea Uniunii de a asigura coerența acestora cu politica socială și de a oferi beneficii tangibile și bunăstare cetățenilor europeni. În acest sens, a pledat pentru politici de sprijin bine concepute pentru a asigura că tranziția energetică și digitală este justă și incluzivă și nu va duce la creșterea decalajelor sociale.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că sectorul agroalimentar reprezintă o parte integrantă a creșterii competitivității generale a UE, subliniind că poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente trebuie să rămână o prioritate.
Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații politice privind un nou pact pentru competitivitate care evocă ca linii de acțiune descătușarea întregului potențial al pieței unice, finalizarea uniunii piețelor de capital, revigorarea și decarbonizarea industrială, simplificarea cadrului european de reglementare, întărirea capacității de apărare prin consolidarea industriei, atingerea țintei de 3% din PIB pentru investiții în inovare, cercetare și dezvoltare, atingerea suveranității energetice și a neutralității climatice, edificarea unei economii circulare, întărirea capacităților tehnologice, valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe, realizarea unei politici ambițioase comerciale și sprijinirea unui sector agricol competitiv și sustenabil.
“Confruntați cu noi realități geopolitice și cu provocări economice și demografice, noi, liderii Uniunii Europene, suntem hotărâți să ne asigurăm prosperitatea economică comună, să ne stimulăm competitivitatea, făcând din UE primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic și asigurând suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. Pe baza lucrărilor începute la Versailles și continuate la Granada, Bruxelles și în cadrul Agendei strategice, vom face Uniunea mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai durabilă, bazându-ne pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența și condiții de concurență echitabile atât în cadrul Uniunii, cât și la nivel mondial“, se arată în declarația care a încheiat summitul informal de la Budapesta, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.
Declarația de la Budapesta menționează o serie de principii și domenii de acțiune esențiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivității europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a convergenței, precum și a condițiilor de concurență echitabilă în interiorul UE și la nivel global, respectiv angajamentul de a acționa în unitate și solidaritate în beneficiul tuturor cetățenilor UE, al mediului de afaceri și al statelor membre.
În conformitate cu aceste principii, textul Declarației evidențiază importanța unei acțiuni coerente și comprehensive atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivității, cu sprijinul tuturor instrumentelor și politicilor UE. În context, Declarația evidențiază rolul pieței unice ca stimulent pentru inovare, investiții, convergență, creștere economică, conectivitate și reziliență economică.
De asemenea, Declarația face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor și investițiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Piețelor de Capital. În textul Declarației, se menționează, totodată, necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în același timp, a industriilor tradiționale aflate în tranziție. În egală măsură, Declarația evidențiază importanța pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităților în acest sector, a cercetării și inovării, suveranității energetice strategice și obiectivului neutralității climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambițioase, puternice și deschise, precum și a unui sector agricol competitiv, rezilient și sustenabil, care să asigure un cadru stabil și predictibil pentru fermieri. În susținerea acestor obiective, Declarația face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative și la eficientizarea acțiunii de legiferare la nivel UE.
Discuțiile în cadrul reuniunii de la Budapesta au vizat și rezultatul alegerilor din SUA, liderii europeni salutând rezultatele alegerilor și subliniind importanța Parteneriatului Strategic dintre UE și Statele Unite, care este vital pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor de pe ambele continente și dincolo de acestea. Liderii au mai arătat că, în actualul context, întărirea rezilienței și a competitivității UE este cu atât mai necesară și relevantă, inclusiv pentru atingerea obiectivelor strategice comune în relația cu SUA.
CONSILIUL EUROPEAN
Cu revenirea lui Donald Trump în umbra lor, liderii UE au adoptat Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE
Published
5 days agoon
November 8, 2024Reformele economice în UE au devenit “încă şi mai urgente” după alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA, a avertizat vineri Mario Draghi, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) și fost premier italian, venit la Budapesta pentru a le prezenta liderilor europeni propunerile sale la un summit european informal ce are pe agendă problema competitivităţii economiei europene. Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații politice privind un nou pact pentru competitivitate care evocă ca linii de acțiune descătușarea întregului potențial al pieței unice, finalizarea uniunii piețelor de capital, revigorarea și decarbonizarea industrială, simplificarea cadrului european de reglementare, întărirea capacității de apărare prin consolidarea industriei, atingerea țintei de 3% din PIB pentru investiții în inovare, cercetare și dezvoltare, atingerea suveranității energetice și a neutralității climatice, edificarea unei economii circulare, întărirea capacităților tehnologice, valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe, realizarea unei politici ambițioase comerciale și sprijinirea unui sector agricol competitiv și sustenabil.
Înaintea reuniunii informale a Consiliului European, fostul prim-ministru italian a declarat că “sentimentul de urgență a fost mai mare decât acum o săptămână”, înainte ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale din SUA. “Unele dintre sugestii … erau urgente chiar și înainte, deoarece economia europeană stagna; ele sunt și mai urgente astăzi”, a spus Draghi pentru Politico Europe.
Liderii UE s-au reunit într-un summit informal la Budapesta pentru a discuta despre raportul lui Draghi publicat în septembrie, care recomandă acoperirea urgentă a unui deficit de investiții de 800 de miliarde de euro pe an, dar și raportul întocmit de un alt fost prim-ministru italian Enrico Letta privind valorificarea pieței unice. Summitul s-a încheiat cu o conferință de presă a președintelui Consiliului European, Charles Michel, aflat la ultimul său summit în această capacitate, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a gazdei reuniunii, premierul maghiar Viktor Orban, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE.
The path towards our future competitiveness is clear.
This is thanks to the invaluable work of Mario Draghi.
And to the dedication of European leaders.
So let us move forward, and fast.
The Draghi report shows the way ↓ https://t.co/qzaqAWXnRE
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 8, 2024
“Situația este foarte îngrijorătoare. În ultimii 20 de ani, ponderea UE în PIB-ul mondial s-a înjumătățit. Trebuie să acționăm acum. Suntem în al unsprezecelea ceas“, a spus președintele Consiliului European Charles Michel, referindu-se la rapoartele Draghi și Letta, pe care le-a descris drept un “semnal de alarmă pe care trebuie să fim pregătiți să îl primim”. “Supraviețuirea competitivă a Uniunii este în joc“, a plusat Michel, referindu-se la strategii concrete pentru a inversa traiectoria actuală și pentru a permite întreprinderilor europene să prospere.
“Fără nicio îndoială că preşedinţia lui Trump va marca o mare diferenţă în relaţiile dintre SUA şi Europa”, anticipează Draghi, după ce preşedintele ales al SUA a promis în campania electorală că va diminua deficitul comercial înregistrat de SUA în relaţiile cu UE prin creşterea taxelor vamale asupra produselor europene.
Fără schimbări radicale, UE va trăi “o agonie lentă”, avertizase deja Mario Draghi în septembrie. În raportul său de circa 400 de pagini prezentat atunci, el sublinia că Europa trebuie să îşi relanseze creşterea prin investiţii masive în inovaţia digitală, în tranziţia ecologică şi industria de apărare.
Competitivitatea se află în centrul celui de-al doilea mandat al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis că se va inspira din concluziile raportului Draghi. Însă, în condiţiile intereselor divergente şi dezacordurilor ideologice între statele UE, reuşita iniţiativei de reforme şi investiţii nu este deloc garantată.
Însă, după șocul provocat de victoria lui Trump, recomandările lui Draghi ar putea contribui la un nou impuls, chiar dacă două dintre cele mai mari economii ale UE, Franța și Germania, sunt implicate în probleme interne, cu Berlinul aflat într-un colaps al coaliției de guvernare a cancelarului Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron aflat sub presiunea extremei drepte.
Cel mai recent, Macron și Scholz, liderii principalelor puteri politico-economice ale Uniunii Europene, au adoptat poziții în antiteză cu privire la modelul de îmbunătățire a competitivității europene, aflat în suferință în timp ce UE asistă la un protecționism din partea SUA și la o ascensiune din partea Chinei. Macron a atenționat că UE ar putea muri dacă nu își revizuiește modelul economic, în vreme ce Scholz a recunoscut că Raportul cuprinde “numeroase îmbunătăţiri şi inovaţii de care (Europa) are nevoie”, lăsând impresia că nu are vreun sentiment al urgenţei implementării ideilor propuse.
Aceste diferențe de optică au lăsat impresia că raportul Draghi privind competitivitatea Europei regăsește motorul franco-german gripat în gândirea geopolitică “franco-franceză” pe care o reclamă Berlinul la adresa Parisului și “priorități diferite” pe care Franța le observă în privința Germaniei.
Imediat după ce Donald Trump a revendicat victoria la alegerile din Statele Unite, Franţa şi Germania şi-au coordonat de urgenţă răspunsul, cu preşedintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz având o convorbire telefonică după scrutinul la capătul căruia republicanul va reveni la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Macron și Scholz, care l-au felicitat separat pe Trump, au convenit să lucreze pentru “o Europă mai unită, mai puternică și mai suverană în acest nou context, cooperând cu Statele Unite ale Americii și apărându-ne interesele și valorile”.
Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”. În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, o sumă impresionantă în condiţiile în care bugetul plurianual al UE pentru întreaga perioadă de şapte ani 2021-2027 este de 1.074,3 miliarde de euro. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale. Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.
Însă, constată AFP, dincolo de declaraţia de principiu de la summitul desfăşurat la Budapesta, statele UE riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile. Pe lângă problema finanţării, interesele lor sunt divergente şi în ce priveşte piaţa capitalurilor, o veche problemă nerezolvată a summiturilor europene, crearea unei uniuni a telecomunicaţiilor, energiei sau industriilor de apărare.
“Confruntați cu noi realități geopolitice și cu provocări economice și demografice, noi, liderii Uniunii Europene, suntem hotărâți să ne asigurăm prosperitatea economică comună, să ne stimulăm competitivitatea, făcând din UE primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic și asigurând suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. Pe baza lucrărilor începute la Versailles și continuate la Granada, Bruxelles și în cadrul Agendei strategice, vom face Uniunea mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai durabilă, bazându-ne pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența și condiții de concurență echitabile atât în cadrul Uniunii, cât și la nivel mondial“, se arată în declarația care a încheiat summitul informal de la Budapesta, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.
Declarația de la Budapesta menționează o serie de principii și domenii de acțiune esențiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivității europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a convergenței, precum și a condițiilor de concurență echitabilă în interiorul UE și la nivel global, respectiv angajamentul de a acționa în unitate și solidaritate în beneficiul tuturor cetățenilor UE, al mediului de afaceri și al statelor membre.
În conformitate cu aceste principii, textul Declarației evidențiază importanța unei acțiuni coerente și comprehensive atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivității, cu sprijinul tuturor instrumentelor și politicilor UE. În context, Declarația evidențiază rolul pieței unice ca stimulent pentru inovare, investiții, convergență, creștere economică, conectivitate și reziliență economică.
De asemenea, Declarația face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor și investițiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Piețelor de Capital. În textul Declarației, se menționează, totodată, necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în același timp, a industriilor tradiționale aflate în tranziție. În egală măsură, Declarația evidențiază importanța pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităților în acest sector, a cercetării și inovării, suveranității energetice strategice și obiectivului neutralității climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambițioase, puternice și deschise, precum și a unui sector agricol competitiv, rezilient și sustenabil, care să asigure un cadru stabil și predictibil pentru fermieri. În susținerea acestor obiective, Declarația face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative și la eficientizarea acțiunii de legiferare la nivel UE.
CONSILIUL EUROPEAN
Europa este în al 11-lea ceas, iar supraviețuirea sa competitivă este în joc, avertizează Charles Michel: În ultimii 20 de ani, ponderea UE în PIB-ul global s-a înjumătățit
Published
6 days agoon
November 7, 2024Europa este în al unsprezecelea ceas, cu ponderea UE în PIB-ul global înjumătățindu-se în ultimele două decenii, a avertizat joi președintele în funcție al Consiliului European, Charles Michel, cel care va prezida joi și vineri ultimul său summit european înainte de a pleca din funcție.
Liderii UE se vor întruni joi seară și vineri la Budapesta pentru un summit informal în contextul președinției maghiare a Consiliului UE, precedat de cel de-al cincilea summit al Comunității Politice Europene.
În scrisoarea de convocare a reuniunii, Michel le-a transmis liderilor că reuniunea Consiliului European va fi dedicată consolidării competitivității noastre și nu și-a ascuns îngrijorarea.
“Situația este foarte îngrijorătoare. În ultimii 20 de ani, ponderea UE în PIB-ul mondial s-a înjumătățit. Trebuie să acționăm acum. Suntem în al unsprezecelea ceas“, a spus el, referindu-se la rapoartele Draghi și Letta, pe care le-a descris drept un “semnal de alarmă pe care trebuie să fim pregătiți să îl primim”.
“Supraviețuirea competitivă a Uniunii este în joc“, a plusat Michel, precizând că discuțiile, la care vor participa și fostul premier italian Mario Draghi și președinta BCE Christine Lagarde, vor viza strategii concrete pentru a inversa traiectoria actuală și pentru a permite întreprinderilor europene să prospere.
Mesajul său reprezintă un ecou al avertismentului președintelui francez Emmanuel Macron, care a atenționat că UE ar putea muri dacă nu își revizuiește modelul economic.
Potrivit președintelui Consiliului European, aceste strategii trebuie să promoveze inovarea, să valorifice punctele forte ale pieței unice și să sprijine creșterea durabilă.
“Aș dori să avem un adevărat schimb de opinii politice cu privire la modul de finanțare a ambițiilor noastre și la instrumentele pe care le avem la dispoziție. Sunt încrezător că, prin valorificarea forței noastre colective, putem face progrese semnificative care vor pune bazele lunilor următoare”, a conchis Michel, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.
Context. Rapoartele Draghi și Letta, punctele de plecare în cursa globală pentru supraviețuire geopolitică
Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”.
În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.
Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.
Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).
Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană a fost al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.
Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.
Între timp, Ursula von der Leyen a inclus în planul său pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene faptul că strategia de securitate economică a Uniunii Europene va deveni un pilon al politicii externe europene mai ample ca parte a abordării Comisiei de a aborda riscurile generate de investițiile din străinătate, îndeosebi strategia de reducere a riscurilor cu China.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Vicepreședintele executiv desemnat pentru prosperitate se angajează să consolideze piața unică a UE și să înființeze un fond european pentru competitivitate
Ministrul Energiei, prezent la Conferința ONU privind schimbările climatice: Am venit cu multe atuuri pentru a discuta proiectele strategice care pot să îmbunătățească securitatea regiunii și să scadă prețurile la energie
Subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională efectuează o vizită de lucru în România
Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina
Mike Waltz și Marco Rubio, arhitecții politicii externe a lui Trump: Waltz, “expert în amenințările Chinei, Rusiei și Iranului”, a fost numit consilier pentru securitate națională. Rubio ar putea deveni primul latino-american șef al diplomației SUA
Roxana Mînzatu anunță că va merge în fiecare stat UE pentru un dialog care să stea la baza planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale
Șeful diplomației SUA, vizită de urgență la Bruxelles. Blinken va discuta miercuri cu aliații NATO și cu UE despre sprijinul pentru Ucraina înainte de revenirea lui Trump la putere
ICI București și Agenția Națională de Presă lansează proiectul “Aplicație AI – Știrile Agerpres”
“Europa în acțiune pentru oameni”: Roxana Mînzatu anunță că va demara un dialog la nivelul UE privind politica socială și va elabora o foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate
Pregătirea europenilor, locuri de muncă de calitate și echitatea socială – cei trei piloni ai Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști
Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA7 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA1 week ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne