Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

Published

on

© colaj foto (European Union 2019 - Source : EP/ European Union 2019 - Source : EP)

Politica de coeziune a reprezentat în trecut o sursă principală de finanţare publică a UE pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi îşi va menţine acest rol în perioada 2021-2027, i-a transmis Elisa Ferreira, comisar pentru coeziune și reforme, eurodeputatului Mircea Hava (PNL, PPE). 

Acesta din urmă i-a adresat înaltului oficialul o serie de întrebări cu privire la finanțarea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”În contextul ambițiilor majore asumate la nivel european privind combaterea schimbărilor climatice, precum și al debutului negocierilor cu Statele Membre privind Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, Acordurile de Parteneriat și noile programe operaționale finanțate din CFM 2021 – 2027, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Care sunt principalele orientări și recomandări pe care Comisia Europeană le va furniza Statelor Membre în ceea ce privește planificarea, selecția și monitorizarea proiectelor de finanțare a eficienței energetice în clădirile rezidențiale?

2. Se vor folosi în evaluarea proiectelor criterii de evaluare/punctaj care stimulează un procent de finanțare nerambursabilă mai mare, de un raport cost-eficacitate al investițiilor, în termeni de suma nerambursabilă investită contra reabilitări structurale, aprofundate și inteligente de clădiri, contra procent mai mare de energie economisită?

3. Care sunt principalele surse de cofinanțare pe care CE le va accepta în bugetele totale ale proiectelor de investiții în eficiența energetică a clădirilor rezidențiale (atât individuale, cât și colective)?”, sunt întrebările adresate Elisei Ferreira de către Mircea Hava, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.

Astfel, comisarul european pentru coeziune și reforme a subliniat în răspunsul transmis eurodeputatului român că ”renovarea clădirilor publice şi private a fost identificată în Pactul verde european ca o iniţiativă-cheie de stimulare a eficienţei energetice în acest sector şi de realizare a obiectivului de a crea o UE neutră din punct de vedere climatic. Sprijinul pentru renovarea clădirilor ar trebui să fie, de asemenea, esenţial pentru redresare, stimulând activitatea economică şi crearea de locuri de muncă”.

”În ceea ce priveşte prima dumneavoastră întrebare, pentru a urmări această ambiţie în materie de economii de energie şi creştere economică, Comisia a publicat, la 14 octombrie 2020, o nouă strategie de stimulare a renovării intitulată: <<Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de trai>>, cu scopul de a dubla ratele anuale de renovare energetică în următorii zece ani. Iniţiativa <<Valul de renovări ale clădirilor>> oferă un cadru general pentru accelerarea renovării clădirilor în întreaga UE, precum şi o indicare a acţiunilor-cheie care ar contribui la atingerea acestui obiectiv. Ca parte a strategici privind valul de renovări ale clădirilor, Comisia a adoptat Recomandarea privind sărăcia energetică, care stabileşte acţiuni-cheie în acest domeniu”, i-a mai spus Elisa Ferreira lui Mircea Hava.

Comisarul european a mai amintit că ”statele membre sunt încurajate să se asigure că programele lor cofmanţate în materie de eficienţă energetică şi de utilizare eficientă a resurselor sunt bine orientate către obţinerea unui nivel ridicat de performanţă energetică a clădirilor. Documentul de orientare privind finanţarea renovării energetice a clădirilor prin fonduri acordate în cadrul politicii de coeziune rămâne relevant şi oferă sprijin util statelor membre în ceea ce priveşte planificarea, selectarea şi punerea în aplicare a proiectelor privind eficienţa energetică1. Fondurile acordate în cadrul politicii de coeziune ar trebui, de asemenea, utilizate pentru a aborda provocarea reprezentată de sărăcia energetică. în cele din urmă, statele membre ar trebui să completeze implementarea programelor cofmanţate de UE cu scheme de sprijin suplimentare”, a completat Ferreira. 

”Pentru a răspunde la a doua întrebare, în timpul negocierilor acordurilor de parteneriat şi ale programelor pentru perioada 2021-2027, Comisia va încuraja statele membre să stabilească obiective ambiţioase în cadrul programelor şi să utilizeze resursele bugetare ale UE într-un mod rentabil. Ar trebui acordată prioritate acelor proiecte care garantează cea mai marc contribuţie la obiectivele noastre comune. După cum ştiţi, fondurile politicii de coeziune sunt executate în cadrul gestiunii partajate între statele membre şi Comisie. Selecţia proiectelor este responsabilitatea exclusivă a statelor membre. într-adevăr, sarcina aprobării criteriilor de selecţie le revine comitetelor de monitorizare a programelor. Comisia, în calitate de membru al comitetelor de monitorizare cu rol consultativ, va promova aplicarea unor criterii care favorizează propunerile de proiecte cu cea mai mare cantitate de energie economisită. în plus, Comisia va promova proiecte de înaltă calitate (renovare aprofundată), cu beneficii sociale clare. Integrarea soluţiilor bazate pe natură în renovarea clădirilor va fi, de asemenea, promovată, precum şi a măsurilor digitale care contribuie la îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii şi la promovarea dublei tranziţii verzi şi digitale. în general, valoarea adăugată şi performanţa UE sunt condiţii esenţiale pentru selectarea proiectelor”, i-a răspuns comisarul europen pentru coeziune și reforme eurodeputatului Mircea Hava.

Aceasta a subliniat că estimările referitoare la investițiile suplimentare necesare pentru a dubla rata anuală de renovare în UE se vor ridca la 90 de miliarde de euro anual. 

”Această provocare fără precedent necesită promovarea unei mai bune utilizări a fondurilor publice naţionale şi ale UE şi mobilizarea unei proporţii mai mari de fonduri private. UE se va baza pe diverse instrumente care vizează, printre altele, sprijinirea directă a investiţiilor în renovări de calitate ale clădirilor, mobilizarea investiţiilor private, introducerea de produse financiare atractive pentru renovarea clădirilor, promovarea adoptării de către piaţă şi furnizarea de asistenţă tehnică. Pe termen scurt, REACT-EU va extinde în continuare răspunsul la criză şi măsurile compensatorii, extinzând în acelaşi timp domeniul de aplicare la investiţiile verzi, digitale şi de stimulare a creşterii. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru ca statele membre şi regiunile să direcţioneze fonduri suplimentare către renovarea clădirilor. Pe termen mediu şi lung, fondurile politicii de coeziune vor continua să fie o sursă importantă de finanţare a investiţiilor în eficienţa energetică şi în utilizarea eficientă a resurselor pentru clădiri şi pentru renovarea acestora, în vederea îmbunătăţirii nivelurilor de performanţă energetică. Acest lucru va contribui în mod substanţial la obiectivul general de 30 % pentru cheltuielile legate de schimbările climatice”, a explicat Ferreira în răspunsul la cea de-a treia întrebare adresată de Hava.

Comisarul european a amintit și alte surse importante de finanțare din partea UE, cum ar fi ”Mecanismul de redresare şi rezilienţă, care ar putea fi utilizat pentru a finanţa renovări de înaltă calitate ale clădirilor. Iniţiativa emblematică europeană <<Renovate>> încurajează ferm statele membre să includă renovarea clădirilor ca prioritate absolută în planurile lor naţionale de redresare şi rezilienţă”.

”Programul InvestEU va acţiona ca un mecanism unic al UE de sprijinire a investiţiilor private. Susţinută de o garanţie a UE, acesta va urmări să sprijine deblocarea finanţării private necesare, inclusiv pentru renovarea clădirilor. în cadrul Platformei de consiliere InvestEU, instrumentul ELENA (Asistenţă europeană pentru energie locală), iniţiativa comună a Comisiei şi a BEI, oferă asistenţă pentru dezvoltarea proiectelor sub formă de granturi acordate beneficiarilor finali în vederea pregătirii unor proiecte de investiţii de mare anvergură în domeniul eficienţei energetice, printre altele. în general, toate instrumentele disponibile ar trebui utilizate în sinergie şi în complementaritate pentru a obţine rezultatul dorit al renovării de înaltă calitate a clădirilor în întreaga UE, în beneficiul cetăţenilor europeni”, a detaliat Elisa Ferreira. 

În încheiere, înaltul oficial european și-a exprimat speranța că Parlamentul European va sprijini demersul de a introduce ”acţiunile necesare pentru a accelera renovarea clădirilor în mod durabil şi eficient din punct de vedere energetic şi pentru a concretiza obiectivul iniţiativei <<Valul de renovări ale clădirilor>>”.

Executivul european a publicat în luna octombrie a anului trecut strategia privind valul de renovări ale clădirilor pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, propunându-și să atingă cel puțin rate duble de renovare în următorii zece ani și să asigure faptul că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor.

Prin acest lucru, Comisia Europeană dorește să îmbunătățească calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădiri și utilizează clădirile, reducând emisiile de gaze cu efect de seră din Europa și stimulând digitalizarea.

Decizia a fost luată pe fondul unei statistici îngrijorătoare. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul de energie al UE și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din consumul de energie. Cu toate acestea, numai 1 % din clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an.

Strategia include următoarele acțiuni principale:

  • Informații, standarde și reglementări mai stricte privind performanța energetică a clădirilor, pentru a crea stimulente mai bune pentru renovările din sectorul public și din cel privat, inclusiv introducerea treptată a unor standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru clădirile existente, norme actualizate privind certificatele de performanță energetică și o posibilă extindere a cerințelor privind renovarea clădirilor pentru sectorul public.
  • Asigurarea unei finanțări accesibile și bine direcționate, inclusiv prin intermediul inițiativelor emblematice „Renovate” și „Power Up” ale Mecanismului de redresare și reziliență din cadrul NextGenerationEU, a unor norme simplificate pentru combinarea diferitelor surse de finanțare și a unor stimulente multiple pentru finanțarea privată.
  • Sporirea capacității de pregătire și de punere în aplicare a proiectelor de renovare, de la asistența tehnică acordată autorităților naționale și locale până la formarea și dezvoltarea competențelor lucrătorilor care ocupă noile locuri de muncă „verzi”.
  • Extinderea pieței pentru produse și servicii de construcții durabile, inclusiv integrarea de noi materiale și soluții bazate pe natură, precum și o legislație revizuită privind comercializarea produselor pentru construcții și obiectivele de reutilizare și de valorificare a materialelor;
  • Crearea unui noi Bauhaus european, un proiect interdisciplinar, coordonat de un consiliu consultativ format din experți externi care include oameni de știință, arhitecți, proiectanți, artiști, urbaniști și societatea civilă. De acum înainte, până în vara anului 2021, Comisia va desfășura un amplu proces participativ de creare în comun și apoi va institui o rețea de cinci Bauhaus fondatoare în 2022, în diferite țări ale UE. 
  • Dezvoltarea unor abordări bazate pe vecinătate, pentru a ajuta comunitățile locale să integreze soluțiile digitale și regenerabile și să creeze cartiere cu consum de energie zero, unde consumatorii devin „prosumatori” care vând energie în rețea. Strategia include și o inițiativă privind locuințele la prețuri accesibile pentru 100 de districte.
Citiți și:
Noul Bauhaus european: Comisia Europeană lansează faza de proiectare a acestui proiect care combină sustenabilitatea cu estetica pentru a aduce Pactul Ecologic European mai aproape de casele oamenilor

Aceste eforturi vin să completeze paleta de măsuri adoptate de UE în vederea diminuării amprentei de carbon asupra mediului înconjurător.

Recent, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural. Avem companii și școli care au fost finanțate

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Există bani pentru digitalizare, din proiectele pilot, dar și din mecanismele existente, prin Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să alocăm 20% pentru transformarea digitală, dar în momentul de față, în planul draft avem undeva spre 9%, deci nu îndeplinim cerința europeană, fiind în continuare carențe în domeniul acesta, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

„Din păcate digitalizarea este doar pe hârtie, vorbim de digitalizare ca fiind un element separat de societate. Transformarea digitală presupune ca activitățile pe care le facem de regulă să devină cât mai simple, folosind tehnologiile existente. Că este vorba de plata taxelor, de educație, de accesul la medicamente, primirea pensiei, sunt multe subiecte care pot fi digitalizate și care pot să ne permită nouă să avem o viața mai ușoară, mai simplă”, a transmis acesta. 

„Inclusiv platformele pe care noi le facem trebuie să fie ușoare. Asta înseamnă transformarea digitală și digitalizarea, să facă toate aspectele vieții mai ușoare, mai accesibile, dar în același timp să nu se piardă componența umană. În  acele platforme ar trebui să existe o persoană care îți răspunde, să existe posibilitatea de a avea un consultant. Noi am uitat dimensiunea aceasta umană”, a adăugat eurodeputatul român. 

 

Victor Negrescu a subliniat că prin digitalizare s-a ajuns la o distanțare față de cetățean. Foarte mulți oameni din rural, inclusiv seniorii, nu au avut acces la vaccinare, deși făceau parte din grupurile prioritare, pentru că nu știau să folosească platforma, iar gradul de alfabetizare digitală din România este la cel mai jos nivel din UE. 

„Trebuie să folosim și alte mijloace. Sau măcar să existe pe platformă persoane care să te ghideze. Nu am gândit nimic nici pentru persoanele cu dizabilități, pentru foarte multe categorii care au nevoie să fie asistate. Nu facem transformare digitală doar pentru unii, doar pentru elita conducătoare sau pentru cei familiarizați. Transformarea digitală trebuie să fie în serviciul tuturor, indiferent de vârstă, de condiția socială sau de pregătire. Asta înseamnă o transformare socială adecvată”, a spus el. 

„În sensul acesta, am venit cu un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru câteva soluții digitale, în mediul rural, proiect care a început anul trecut și urmează să își vadă aplicarea exact în a doua parte a acestui an. Sunt eurodeputatul cu cele mai multe astfel de inițiative din tot Parlamentul European și mă bucură lucrurile  acestea, pentru că le vedem concret în viața noastră de zi cu zi. Avem companii și școli care au fost finanțate, avem multe consecințe concrete a ceea ce înseamnă aceste inițiative, pe care le-am pus în planul agendei mele și cred că vor urma multe astfel de proiecte concrete”, a punctat Victor Negrescu. 

Mai mult, eurodeputatul român a amintit de existența viitoare a unui program operațional pe zona de digitalizare, dar și-a exprimat nemulțumirea legată de faptul că România nu dispune de interconectarea bazelor de date. „Dacă creezi astăzi o companie în București și o închizi sau muți sediul social în alt județ, transferul datelor nu se întâmplă automat, ceea ce este aberant. Sunt multe carențe ce necesită a fi corectate”. 

„În niciun moment, noi nu ne-am gândit  să implicam si companiile inovative, Start-up-urile romanești. Noi cumpărăm tehnologie din afară, ceea ce poate să fie benefic, dar nu implicăm și actorii locali. Poate sunt zeci de companii românești care sunt căutate în lume, dar nu sunt căutate la noi în țară”, a detaliat el. 

Eurodeputatul a dat exemplul Franței, Poloniei, Germaniei și Greciei, care au dezvoltat un mecanism în așa fel încât să fie și partenerii locali implicați. „Când dezvoltam proiectele pilot ne gândim cum să oferim și acestora o șansă, invitând companiile mari să se asocieze cu actorii locali”.

„În domeniul tehnologiei nu mergi pe principiul prețului cel mai mic, în acest domeniu mergi pe tehnologia cea mai bună, cea mai sustenabilă, cea care oferă multe posibilități de dezvoltare. Noi am cumpărat tehnologie și platforme, iar după un an ne-a expirat licența și nu mai erau bani pentru a o prelungi. Astfel, platforma fie a dispărut, fie a devenit neperformantă sau periculoasă din punct de vedere al securității. S-au întâmplat multe probleme de genul acesta în România”.

De asemenea, Victor Negrescu a declarat că trebuie identificate metode pentru a sprijini adaptarea economiei românești la noile provocări generate de pandemia de COVID-19. „În mandatul anterior inițiasem un proiect pilot în valoare de câteva milioane de euro pentru specializarea inteligentă a unor zone din economia românească. Acest proiect mic a generat ulterior o alocare substanțială de 50 milioane de euro din partea Comisiei Europene, pentru a sprijini în continuare implementarea proiectului”.

„Aceste proiecte mici pot avea consecințe ulterioare daca știi să le promovezi. Asta ne propunem și cu acest proiect. Ne dorim să studiem cum putem să ajutăm industria să se adapteze la noile provocări”. 

În acest sens, eurodeputatul a dat exemplul industriei producătoare de mașini: „angajații au fost puși în șomaj tehnic pentru că noi nu am știut cum să ne adaptăm adecvat, nu aveam instrumentele necesare, tehnologia necesară”. 

„De asemenea, foarte mulți antreprenori au trebuit să găsească singuri soluțiile de a se adapta la noile provocări. Astfel, am creat un proiect, pentru o platformă de asistență”, a menționat acesta.

Prin această platformă, antreprenorii europeni pot afla care sunt oportunitățile de finanțare disponibile și instrumentele financiare disponibile pe piață. 

„Mai avem un proiect care presupune identificare competențelor digitale, pentru a vedea exact ce trebuie să formăm în termeni de competențe digitale la nivelul populației și la nivelul angajaților din anumite sectoare economice.”

Eurodeputatul a explicat că digitalizarea presupune mai multe categorii de formări, de competențe: „cel care lucrează în industrie are nevoie de un anumit set de competențe, iar cel care lucrează în arhitectură are nevoie de alt set de competențe”. 

„Trebuie să formăm oamenii.  Trebuie sa mergem mai departe. Sunt multe lucruri care pot fi făcute și dacă nu înțelegem o să rămână în urmă. Putem influența viitorul nostru dacă luăm deciziile care trebuie”, a conchis Victor Negrescu. 

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul USR PLUS Nicu Ștefănuță, coordonatorul grupului Renew Europe în Comisia specială pentru combaterea cancerului, a transmis miercuri un mesaj de susținere pentru Ioana Mihăilă, noua propunere din partea USR PLUS pentru conducerea Ministerului Sănătății, subliniind că România are nevoie de “un ministru dedicat și bine conectat la Europa”.

“Ioana Mihăilă este noua propunere de Ministru al Sănătății din partea USR PLUS. Era într-o sâmbătă seara când Ioana Mihăilă m-a sunat pentru prima dată în calitate secretar de stat la Ministerul Sănătății. Era la birou și încerca să rezolve problema testelor antigen pentru care era disponibil sprijin european. Am lucrat bine împreună”, a scris el, pe Facebook.

 

“Ne trebuie un ministru dedicat și bine conectat la Europa, astfel încât ceea ce facem noi prin Programul de Sănătate #EU4Health, prin Planul European pentru Combaterea Cancerului și prin noul buget al UE să fie o realitate și acasă, în România”, a continuat Ștefănuță.

Săptămâna trecută, după destituirea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al sănătății și declanșarea crizei în coaliția de guvernare, CaleaEuropeană.ro a prezentat o serie de zece priorități pentru viitorul ministru al sănătății, între care ambițiosul proiect al unei Uniuni a sănătății la nivel european, Strategia Farmaceutică Europeană, programul de sănătate EU4Health sau planul european de combatere a cancerului, toate aceste teme căpătând o dinamică și o importanță aparte în timp ce UE se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființare, în principal una sanitară generată de pandemia de COVID-19.

De pildă, programul EU4Health, finanțat cu 5,1 miliarde de euro, va sprijini lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și va întări pregătirea și capacitatea UE de răspuns la crizele sanitare.

Totodată, Strategie farmaceutică pentru Europa, pilon al Uniunii Europene a Sănătății, va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic competitiv, inovator și sustenabil industrial, vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, în special în cazul unor crize.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie, iar statele membre se pot ghida după Strategia Industrială a UE privind măsurile pe care le pot include în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument.

Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet…

Posted by Dragoș Pîslaru on Tuesday, 20 April 2021

 

„Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet blocate, iar oamenii și-au pierdut sursele de venit. Pentru ei, în special, și pentru toți cetățenii României și ai celorlalte state membre UE, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) devine un element cheie în perioada următoare, planurile naționale PNRR fiind cele care susțin scoaterea țărilor din căderea economică în care se află pe fondul pandemiei. În cadrul negocierilor pentru MRR, am explicat încă de la început că nu putem vorbi de redresare dacă nu ne gândim la moduri concrete de a ajuta ecosistemele industriale. Și putem face asta identificând cât mai corect nevoile apărute pe fondul pandemiei”, a spus Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul, membru în Comisia pentru industrie, transport, cercetare și energie (ITRE), a împărtășit câteva idei care merită reținute în urma analizării studiului privind impactul pandemiei asupra economiei statelor membre, realizat de Departamentul tematic al Parlamentului European pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, după cum urmează:

▪️ sectoarele industriale au fost afectate diferit: dacă digitalizarea a fost chiar favorizată de contextul epidemiologic actual, iar educația și mediul de afaceri au îmbrățișat-o cât de repede a fost posibil în funcție de stat, industriile care se bazau pe contactul cu oamenii au suferit acut în urma restricțiilor de mobilitate impuse.
▪️  mediul cultural, de exemplu, va avea nevoie de mult timp și multă susținere financiară pentru a se recupera după acest șoc.
▪️  anumite industrii, precum cea alimentară sau cea chimică, vor cunoaște o redresare în V, adică rapidă și într-un timp scurt.
▪️ în țările europene s-a observat o tendință clară de investiții și reorientare către o economie verde; industria constructoare de mașini, de pildă, nu a fost atât de grav afectată de pandemie tocmai pentru că mașinile electrice au fost pe un trend ascendent.

Astfel, Dragoș Pîslaru subliniază că în cazul PNRR-urilor „nu există o rețetă care să fie valabilă pentru toată lumea, ci fiecare stat trebuie să vină cu propuneri adaptate la realitățile cu care se confruntă”, însă Strategia Industrială a Uniunii Europene este punctul comun de plecare, documentul explicând în detaliu „cum ne putem transforma economia în a deveni mai competitivă dacă investim în 14 ecosisteme”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D3 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural. Avem companii și școli care au fost finanțate

COMISIA EUROPEANA16 mins ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.1 hour ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță2 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.2 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA2 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

NATO2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

ROMÂNIA3 hours ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending