Connect with us

COMISIA EUROPEANA

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

Published

on

© European Union, 2014/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană prezintă miercuri, 3 martie, o Strategie ambițioasă privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), pentru a asigura participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din UE și din afara acesteia, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale politicilor UE, potrivit unui comunicat

Persoanele cu handicap au dreptul de a lua parte la toate domeniile vieții, la fel ca toți ceilalți cetățeni. Deși în deceniile din urmă s-au înregistrat progrese legate de accesul la asistență medicală, la educație, la ocuparea forței de muncă, la activitățile recreative și la participarea la viața politică, persistă multe obstacole. Este timpul să intensificăm acțiunile la nivel european”, transmite Comisia Europeană.

După cum a anunțat președinta von der Leyen, Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030) contribuie la construirea Uniunii egalității, alături de Strategia 2020-2025 pentru egalitatea LGBTIQPlanul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025Strategia europeană 2020-2025 privind egalitatea de gen și Cadrul strategic al UE privind romii.

Noua strategie se bazează pe cea precedentă, și anume Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, și contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care servește drept busolă politicilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din Europa și cu privire la care Comisia va adopta un plan de acțiune în această săptămână. De asemenea, Strategia sprijină punerea în aplicare de către UE și a statelor sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la nivel UE și național.

Strategia pe zece ani prezintă inițiativele-cheie grupate în jurul a trei teme principale pentru consolidarea participării egale și a nediscriminării:

  • Drepturile existente în UE: Persoanele cu handicap au aceleași drepturi ca oricare alt cetățean al UE de a se muta în altă țară sau de a participa la viața politică. Pornind de la experiența acumulată în urma proiectului-pilot aflat actualmente în desfășurare în opt țări, până la sfârșitul anului 2023, Comisia Europeană va propune un card european pentru dizabilitate valabil în toate țările UE, care va facilita recunoașterea reciprocă a statutului de persoană cu handicap între statele membre, ajutându-i pe cetățenii cu handicap să beneficieze de dreptul lor la libera circulație. De asemenea, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a asigura participarea persoanelor cu handicap la procesul electoral în 2023.
  • O viață independentă și autonomie: Persoanele cu handicap au dreptul de a duce o viață independentă și de a alege unde și cu cine doresc să locuiască. Pentru a veni în sprijinul unei vieți independente și al includerii în comunitate, Comisia va elabora orientări și va lansa o inițiativă de îmbunătățire a serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap.
  • Nediscriminare și egalitate de șanse: Strategia urmărește să protejeze persoanele cu handicap de orice formă de discriminare și violență. De asemenea, printre scopurile sale se numără asigurarea egalității de șanse în toate privințele, precum și a accesului la justiție, educație, cultură, sport și turism. Trebuie garantat și accesul egal la toate serviciile de sănătate și la ocuparea forței de muncă.

Aplicarea strategiei: cooperarea strânsă cu țările UE și integrarea ei în politicile interne și externe

Va fi nevoie de un puternic angajament din partea tuturor statelor membre pentru ca strategia să își atingă obiectivele ambițioase. Țările UE sunt actori-cheie în procesul de implementare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

Astfel, Comisia va înființa Platforma pentru persoanele cu handicap, care va reuni autoritățile naționale responsabile cu punerea în aplicare a convenției, organizațiile persoanelor cu handicap și Comisia pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei și pentru a consolida cooperarea și schimbul de informații privind punerea în aplicare a convenției.

Platforma va avea o prezență online extinsă și va asigura continuitatea activităților pe durata întregului an. Persoanele cu handicap vor fi implicate în dialog și în procesul de punere în aplicare a Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030).

De asemenea, Comisia va integra aspectele legate de handicap în toate politicile și inițiativele majore ale UE. Având în vedere că drepturile persoanelor cu handicap nu se opresc la granițele Europei, Comisia va promova drepturile acestora la nivel mondial.

Prin această strategie, UE își va consolida rolul de apărător al drepturilor persoanelor cu handicap și va utiliza instrumente precum asistența tehnică și programele financiare, sprijinul prin intermediul delegațiilor UE, dialogurile politice și activitatea în cadrul forurilor multilaterale pentru a sprijini țările partenere în eforturile lor de a pune în aplicare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și de a oferi orientări pentru punerea în aplicare a ODD într-un mod favorabil incluziunii acestora.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a acordat vineri Finlandei 271 de milioane de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează Executivul european într-un comunicat de presă. 

Plata sub formă de prefinanțare va contribui la demararea punerii în aplicare a investițiilor și a măsurilor de reformă esențiale descrise în  planul național de redresare și de reziliență. Comisia Europeană va autoriza plăți suplimentare în funcție de punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor descrise în planul național de redresare și de reziliență.

Finlanda urmează să primească în total 2,1 miliarde EUR  pe durata de viață a planului său.

Începând din iunie 2021, Comisia Europeană a mobilizat 71 de miliarde EUR pentru NextGenerationEU prin intermediul obligațiunilor UE pe termen lung – din care 12 miliarde EUR prin prima emisiune de obligațiuni verzi NextGenerationEU. La 14 decembrie, Comisia și-a publicat planul de finanțare pentru primul semestru al anului 2022. Planul prevede emiterea de obligațiuni  pe termen lung în valoare de 50 de miliarde EUR între ianuarie și iunie 2022, care vor fi completate de obligațiunile UE pe termen scurt. 

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR, la prețurile actuale, pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planurile estoniene și malteze fac parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, promovând tranziția ecologică și digitală și consolidând reziliența și coeziunea în societățile noastre.

Cele 2,1 miliarde de euro alocate Finlandei vor contribui la obiectivul acesteia de a atinge neutralitatea în materie de carbon până în 2035. Măsurile pe care Finlanda le-a prezentat în planul său de redresare cuprind creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în mixul energetic, decarbonizarea industriei, reducerea emisiilor din clădiri și promovarea sistemelor de transport cu emisii reduse. Componenta digitală a planului include investiții în rețele de bandă largă de mare viteză și sprijină digitalizarea întreprinderilor și a sectorului public.

Fondul de redresare al UE pune la dispoziție 672,5 miliarde EUR (în prețurile din 2018) pentru a sprijini reformele și investițiile pe care statele membre le fac pentru a-și stimula economiile, acordând în același timp prioritate cheltuielilor ecologice și digitale.

Măsurile aprobate în planurile naționale se concentrează pe șase domenii de politică esențiale (“piloni”) și abordează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020. Atingerea etapelor și a obiectivelor stabilite pentru măsurile planificate este condiția prealabilă pentru plata contribuțiilor financiare ale UE.

Citiți și:

NextGenerationEU: PNRR-urile Estoniei și Finlandei, adoptate oficial de Consiliul UE, alături de planul României

PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană contestă în cadrul OMC restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a solicitat vineri consultări cu Rusia în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) cu privire la restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn, informează comunicatul oficial. 

Restricțiile la export constau în creșterea semnificativă a taxelor la export pentru anumite produse din lemn și într-o reducere drastică a numărului de puncte de trecere a frontierei prin care pot avea loc exporturile de produse din lemn.

Restricțiile impuse de Rusia sunt extrem de dăunătoare pentru industria de prelucrare a lemnului din UE, care se bazează pe exporturile din Rusia, și creează o incertitudine semnificativă pe piața mondială a lemnului. Începând cu octombrie 2020, când autoritățile de la Moscova au anunțat aceste măsuri, UE a purtat mai multe discuții cu Rusia, fără succes. Măsurile au intrat în vigoare în ianuarie 2022.

Mai precis, Uniunea Europeană contestă:

  • Creșterea taxelor la export pentru anumite produse din lemn:

În cadrul OMC, Rusia s-a angajat să aplice taxe la export de maximum 13 % sau 15 % pentru anumite cantități de exporturi. Prin retragerea acestor contingente tarifare, Rusia aplică în prezent taxe la export la un nivel mult mai ridicat, de 80 %, și, prin urmare, nu își respectă angajamentele asumate în temeiul legislației OMC.

  • Reducerea numărului de puncte de trecere a frontierei pentru exporturile din Rusia de produse din lemn către UE:

Rusia a redus numărul de puncte de trecere a frontierei care gestionează exporturile de lemn către UE de la peste 30 la un singur punct (Luttya, în Finlanda). Prin interzicerea utilizării punctelor de trecere a frontierei existente care sunt capabile din punct de vedere tehnic să gestioneze astfel de exporturi, Rusia încalcă un principiu al OMC care interzice astfel de restricții.


Consultările în materie de soluționare a litigiilor pe care UE le-a solicitat reprezintă prima etapă a procedurilor de soluționare a litigiilor în cadrul OMC.

Dacă ele nu conduc la o soluție satisfăcătoare, UE poate solicita ca OMC să instituie un comitet care să ia o decizie cu privire la acest litigiu

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb când vorbim despre redresare, a afirmat în această dimineață președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său online din cadrul ediției anuale a Forumului Economic Mondial. De asemenea, a anunțat că Executivul European va înainta o propunere de lege privind cipurile în februarie.

 

Aceasta a subliniat faptul că pandemia a demonstrat că democrațiile sunt forma de guvernământ mai puternică, mai rezistentă și mai durabilă.

„În acest an, ca niciodată, încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb atunci când vorbim despre “starea lumii”. Încrederea în știință și în vaccinuri poate face diferența între viață și moarte. Încrederea între țări poate înclina balanța relațiilor internaționale spre cooperare în loc de conflict. Încrederea în societățile funcționale bazate pe statul de drept canalizează niveluri mai ridicate de investiții private pe termen lung, oferind acestor societăți un avantaj față de concurenți. Iar această încredere este, de asemenea, esențială pentru toate ambițiile principale ale Europei. Încrederea este esențială pentru ca cetățenii să îmbrățișeze transformarea ecologică și digitală sau să atragă tinere talente. Ideea este că redresarea – fie că este vorba de Europa sau de întreaga lume – nu poate fi construită decât pe baza încrederii și a încrederii”, a afirmat șefa Comisiei Europene.

În ceea ce privește semiconductorii și cipurile, președinta von der Leyen a subliniat necesitatea de a investi în dezvoltarea, producția și utilizarea acestei tehnologii-cheie:

„Până în 2030, 20% din producția mondială de microcipuri ar trebui să fie în Europa. Nu avem timp de pierdut. Vom propune legea noastră privind cipurile europene la începutul lunii februarie.”

În ceea ce privește energia, ea a subliniat că actuala criză a gazului trebuie să servească, de asemenea, la accelerarea tranziției către energia curată, oferind în același timp predictibilitatea mediului de afaceri și asigurând echitatea socială, și să ofere impulsul de care avem nevoie pentru a ne integra în continuare piața energetică.

„Trebuie să ne asigurăm că nu există insule energetice sau regiuni ale Europei care să fie izolate de rețeaua noastră, să ne concentrăm pe protejarea celor mai afectați și să ne asigurăm că avem furnizorii de încredere de care avem nevoie. Lucrăm la toate aceste aspecte – dar, cel mai important, trebuie să gestionăm cu atenție această tranziție necesară. Iar acest lucru se întoarce la această chestiune centrală a încrederii. Pentru că oamenii trebuie să aibă încredere că tranziția îi va sprijini pe cei mai vulnerabili. Întreprinderile trebuie să aibă încredere că tranziția le va îmbunătăți competitivitatea. Iar investitorii trebuie să aibă încredere că ne vom menține cursul ori de câte ori vor exista hopuri pe drum”, a subliniat Ursula von der Leyen.

În cele din urmă, președinta von der Leyen a vorbit și despre interferența Rusiei în vecinătatea UE, reiterând unitatea transatlantică în jurul contracarării prin sancțiuni de mare amploare acțiunile destabilizatoare ale Moscovei.

„Nu acceptăm încercările Rusiei de a împărți Europa în sfere de influență. Ne reafirmăm solidaritatea cu Ucraina și cu partenerii noștri europeni care sunt amenințați de Rusia. Ne dorim acest dialog. Vrem ca conflictele să fie rezolvate în cadrul organismelor care au fost formate în acest scop. Dar dacă situația se va deteriora, dacă vor exista noi atacuri asupra integrității teritoriale a Ucrainei, vom răspunde cu sancțiuni economice și financiare de mare amploare. Comunitatea transatlantică este fermă în această privință”, a mai spus șefa Comisiei Europene.

 

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO4 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor5 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU6 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor6 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor7 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERVIURI10 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending