Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a avertizat, miercuri, că nivelul amenințării teroriste este „ridicat” și că există potențial pentru intensificarea acestuia în Uniunea Europeană, dat fiind numărul crescut de atacuri efectuate de indivizi radicalizați și de acțiuni de tip „lupi solitari”, așa cum s-au întâmplat în Franța și Belgia în zilele recente, conform informațiilor furnizate de agențiile AFP și EFE, preluate de Agerpres.
„Amenințarea teroristă este în continuare ridicată în UE și ar putea crește. Nu suntem încă acolo, dar suntem în continuare vigilenți”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul unei conferințe de presă.
Aceasta a mai remarcat schimbări în „tiparele de acțiune”, înregistrându-se „mai multe atacuri de tip lup singuratic”, a spus Johansson, avertizând, de asemenea, asupra riscului unei „radicalizări” crescute pe fondul conflictului israeliano-palestinian. Acesta pare de altfel să fie tiparul atacurilor comise săptămâna trecută asupra unui profesor într-o şcoală în Franţa şi săptămâna aceasta la Bruxelles împotriva a doi cetăţeni suedezi, ambele revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.
Situaţia pe care o avem acum în Israel şi în Fâşia Gaza ar putea de asemenea să conducă la o radicalizare în Uniunea Europeană”, a semnalat Ylva Johansson, în contextul conflictului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas.
Citiți și
La rândul său, Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, a precizat că autorităţile europene sunt „preocupate în special de securitatea şi protecţia tuturor comunităţilor evreieşti în toată Uniunea Europeană”.
În urma atacului de la Bruxelles comis de un imigrant ilegal, prim-miniștrii Belgiei și Suediei, Alexander De Croo și Ulf Kristersson, au solicitat consolidarea securității la frontierele externe ale Uniunii Europene și a procedurilor de deportare pentru imigranții clandestini. Individul presupus a fi autorul, un bărbat tunisian în vârstă de 45 de ani cunoscut public sub numele de Abdesalem Lassoued, a pătruns în Europa în 2011 alături de refugiați care au debarcat pe insula italiană Lampedusa. Cu toate că cererea sa de azil în Belgia a fost respinsă în 2020 și avea deja antecedente penale cunoscute de către poliție, acesta nu a fost niciodată expulzat.
„Nu putem ignora” faptul că individul bănuit de comiterea atentatului de la Bruxelles „este o persoană provenită din imigraţia clandestină”, aşadar „trebui să abordăm această problemă şi nu o putem face decât în mod coordonat”, a spus Alexander De Croo la o conferinţă de presă comună cu omologul său suedez şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Premierul Ulf Kristersson a subliniat la rândul său că „fermitatea în apărarea democraţiei, toleranţa, deschiderea şi libertatea impun de asemenea să fim fermi în materie de securitate”. „Trebuie să ştim cine se află în Suedia, legal sau ilegal. Dacă persoane nu sunt aici în mod legal, atunci ele trebuie obligate să părăsească ţara”, a adăugat şeful executivului suedez.
La rândul ei, Ursula von der Leyen s-a declarat de acord cu înăsprirea „urgentă” a cadrului juridic european astfel încât „dacă o persoană este considerată o ameninţare pentru securitatea naţională, statele membre să o poată obliga să plece”, adăugând că pactul european privind migraţia şi azilul permite o asemenea abordare.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu reuşeşte nici în prezent să pună în aplicare ordinele de expulzare, din cele circa 400.000 de astfel de ordine emise anual fiind executate anul acesta numai aproximativ 65.000.
