COMISIA EUROPEANA
Comisarul european pentru afaceri interne avertizează că nivelul amenințării teroriste crește în UE, evidențiindu-se atacurile de tip „lupi solitari”
Published
1 year agoon

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a avertizat, miercuri, că nivelul amenințării teroriste este „ridicat” și că există potențial pentru intensificarea acestuia în Uniunea Europeană, dat fiind numărul crescut de atacuri efectuate de indivizi radicalizați și de acțiuni de tip „lupi solitari”, așa cum s-au întâmplat în Franța și Belgia în zilele recente, conform informațiilor furnizate de agențiile AFP și EFE, preluate de Agerpres.
„Amenințarea teroristă este în continuare ridicată în UE și ar putea crește. Nu suntem încă acolo, dar suntem în continuare vigilenți”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul unei conferințe de presă.
Aceasta a mai remarcat schimbări în „tiparele de acțiune”, înregistrându-se „mai multe atacuri de tip lup singuratic”, a spus Johansson, avertizând, de asemenea, asupra riscului unei „radicalizări” crescute pe fondul conflictului israeliano-palestinian. Acesta pare de altfel să fie tiparul atacurilor comise săptămâna trecută asupra unui profesor într-o şcoală în Franţa şi săptămâna aceasta la Bruxelles împotriva a doi cetăţeni suedezi, ambele revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.
Situaţia pe care o avem acum în Israel şi în Fâşia Gaza ar putea de asemenea să conducă la o radicalizare în Uniunea Europeană”, a semnalat Ylva Johansson, în contextul conflictului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas.
Citiți și
La rândul său, Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, a precizat că autorităţile europene sunt „preocupate în special de securitatea şi protecţia tuturor comunităţilor evreieşti în toată Uniunea Europeană”.
În urma atacului de la Bruxelles comis de un imigrant ilegal, prim-miniștrii Belgiei și Suediei, Alexander De Croo și Ulf Kristersson, au solicitat consolidarea securității la frontierele externe ale Uniunii Europene și a procedurilor de deportare pentru imigranții clandestini. Individul presupus a fi autorul, un bărbat tunisian în vârstă de 45 de ani cunoscut public sub numele de Abdesalem Lassoued, a pătruns în Europa în 2011 alături de refugiați care au debarcat pe insula italiană Lampedusa. Cu toate că cererea sa de azil în Belgia a fost respinsă în 2020 și avea deja antecedente penale cunoscute de către poliție, acesta nu a fost niciodată expulzat.
„Nu putem ignora” faptul că individul bănuit de comiterea atentatului de la Bruxelles „este o persoană provenită din imigraţia clandestină”, aşadar „trebui să abordăm această problemă şi nu o putem face decât în mod coordonat”, a spus Alexander De Croo la o conferinţă de presă comună cu omologul său suedez şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Premierul Ulf Kristersson a subliniat la rândul său că „fermitatea în apărarea democraţiei, toleranţa, deschiderea şi libertatea impun de asemenea să fim fermi în materie de securitate”. „Trebuie să ştim cine se află în Suedia, legal sau ilegal. Dacă persoane nu sunt aici în mod legal, atunci ele trebuie obligate să părăsească ţara”, a adăugat şeful executivului suedez.
La rândul ei, Ursula von der Leyen s-a declarat de acord cu înăsprirea „urgentă” a cadrului juridic european astfel încât „dacă o persoană este considerată o ameninţare pentru securitatea naţională, statele membre să o poată obliga să plece”, adăugând că pactul european privind migraţia şi azilul permite o asemenea abordare.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu reuşeşte nici în prezent să pună în aplicare ordinele de expulzare, din cele circa 400.000 de astfel de ordine emise anual fiind executate anul acesta numai aproximativ 65.000.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă
Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului
UE și Canada, o ”poveste despre investiții și schimburi comerciale avantajoase”. Costa, von der Leyen și Trudeau au discutat despre tarifele preconizate de SUA
În cadrul primului summit UE-Asia Centrală din aprilie, UE își va reafirma angajamentul de a consolida cooperarea în ceea ce privește conectivitatea digitală și tranziția energetică
COMISIA EUROPEANA
UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale
Published
1 hour agoon
February 13, 2025
Comisia Europeană și Comitetul european pentru servicii digitale au aprobat integrarea Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA). Această integrare va face din cod un criteriu de referință pentru stabilirea conformității platformelor cu Actul legislativ privind serviciile digitale.
În ianuarie 2025, semnatarii codului – inclusiv societățile desemnate în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale drept platforme online foarte mari și motoare de căutare (VLOPE), cum ar fi Google, Meta, Microsoft și TikTok) – au prezentat toate documentele necesare în sprijinul cererii lor de transformare a codului într-un cod de conduită în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.
Pentru a fi recunoscut ca un cod de conduită voluntar al ASD, codul trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale. Comisia și comitetul au adoptat evaluări pozitive separate în această privință, aprobând integrarea oficială a codului în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale.
Odată cu integrarea sa, aderarea deplină la cod poate fi considerată o măsură adecvată de atenuare a riscurilor pentru semnatarii desemnați ca VLOP și VLOSE în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale. Ca atare, codul va deveni un criteriu de referință semnificativ și semnificativ pentru determinarea conformității cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Respectarea angajamentelor asumate în temeiul codului va face parte, de asemenea, din auditul independent anual, la care sunt supuse aceste platforme în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.
Codul de conduită privind dezinformarea
Codul este un set solid și recunoscut pe scară largă de angajamente care, împreună, constituie un set solid de măsuri de atenuare pentru conformitatea cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Valoarea acestor angajamente constă în faptul că ele sunt rezultatul unui acord între o gamă largă de actori, pe baza celor mai bune practici industriale existente. Având în vedere complexitatea și provocările legate de combaterea răspândirii dezinformării, codul conține domenii diferite, dar interconectate:
- Demonetizare: reducerea stimulentelor financiare pentru furnizorii de dezinformare;
- Transparența publicității politice: o etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;
- Asigurarea integrității serviciilor: reducerea conturilor false, amplificarea generată de boți, deepfake-urile răuvoitoare și alte comportamente manipulatoare utilizate pentru răspândirea dezinformării;
- Capacitarea utilizatorilor, a cercetătorilor și a comunității de verificare a veridicității informațiilor: instrumente mai bune pentru ca utilizatorii să identifice dezinformarea, un acces mai larg la date, o acoperire a verificării faptelor în întreaga UE.
Aceste măsuri combat riscurile de dezinformare, susținând în același timp pe deplin libertatea de exprimare și sporind transparența.
Recomandări pentru punerea în aplicare a codului
Ca parte a evaluărilor lor respective privind îndeplinirea de către cod a criteriilor specificate la articolul 45 din Regulamentul privind serviciile digitale, Comisia și Comitetul european pentru servicii digitale încurajează platformele semnatare să țină seama de mai multe recomandări atunci când pun în aplicare Codul de conduită privind dezinformarea.
Aceasta include finalizarea promptă a sistemului de reacție rapidă pentru a acoperi toate alegerile și crizele naționale și punerea sa în aplicare în mod eficace; o discuție rapidă a grupului operativ și acțiuni ulterioare concrete în ceea ce privește angajamentele lor în domeniile-cheie menționate mai sus; și furnizarea tuturor datelor necesare pentru a acoperi lacunele din raportarea lor și pentru a permite dezvoltarea în continuare și măsurarea eficientă a indicatorilor structurali – inclusiv a celor noi.
Conversia codului va intra în vigoare la 1 iulie 2025, astfel încât angajamentele sale să poată fi auditate începând cu data respectivă. Acest calendar va permite o sincronizare a auditului angajamentelor codului cu auditul DSA pentru furnizorii relevanți de VLOP și VLOSE.
COMISIA EUROPEANA
Proceduri de infringement: CE îndeamnă România să transpună corect Directivele UE privind energia din surse regenerabile, plasticul de unică folosință și efectuarea la timp a plăților în tranzacțiile comerciale
Published
1 day agoon
February 12, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană a decis miercuri să trimită avize motivate suplimentare către România, Belgia, Estonia și Letonia pentru că nu au transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001, informează comunicatul oficial.
Directiva menționată oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor din UE. Acesta stabilește un obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 pentru energia din surse regenerabile și include norme specifice pentru garanțiile de origine (GO).
Garanțiile de origine sunt certificate electronice pentru informarea consumatorilor finali cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al unui furnizor.
Directiva include, de asemenea, criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, precum și norme privind verificarea conformității combustibililor respectivi cu aceste criterii. Aceasta facilitează, de asemenea, participarea cetățenilor la tranziția energetică, permițând autoconsumul și crearea de comunități de energie din surse regenerabile.
Termenul pentru transpunerea directivei în legislația națională a fost 30 iunie 2021. În iulie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere acestor patru state membre pentru transpunerea incompletă a directivei. Ulterior, Comisia a transmis avize motivate din cauza faptului că acestea tot nu au transpus directiva. D
upă examinarea răspunsurilor și a măsurilor notificate ulterior, Comisia a decis să emită avize motivate suplimentare adresate Belgiei, Estoniei, Letoniei și României din cauza transpunerii incomplete. Cele patru state membre au din acest moment la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Tot astăzi, Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru transpunerea incorectă a Directivei privind materialele plastice de unică folosință
Directiva este un element esențial al Strategiei privind materialele plastice și al Planului de acțiune privind economia circulară. Implementarea integrală a practicilor sustenabile consacrate în directivă este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediile naturale și pentru a asigura o tranziție reușită către o economie circulară mai sustenabilă.
România nu a transpus în mod corect și complet mai multe dispoziții ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la o aplicare incompletă a directivei în practică. De exemplu, legislația română extinde derogările de la interdicția de a introduce pe piață produse din plastic de unică folosință.
Acest lucru se referă, de exemplu, la agitatoarele pentru băuturi și la bețele din plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale. În plus, legislația română nu impune producătorilor să acopere toate costurile în conformitate cu dispozițiile privind răspunderea extinsă a producătorilor prevăzute de directivă.
În final, legislația națională nu conține dispoziții care să încurajeze utilizarea unor alternative sustenabile la materialele plastice de unică folosință pentru produsele alimentare.
În consecință, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
De asemenea, Comisia Europeană a mai emis un aviz motivat adresat României pentru aplicarea incorectă a normelor prevăzute în Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților.
Întârzierile în efectuarea plăților au un impact negativ asupra întreprinderilor, îndeosebi a IMM-urilor, reducând lichiditățile, împiedicând creșterea și slăbind reziliența.
În temeiul Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, autoritățile publice sunt obligate să își plătească furnizorii la timp, oferind un exemplu pozitiv în combaterea practicilor de plată deficitare din sectorul privat.
Potrivit Comisiei, organismul public de asigurări de sănătate din România întârzie în mod semnificativ plățile către farmaciile independente din România pentru medicamentele furnizate pacienților în cadrul sistemului național de asigurări de sănătate.
Întârzierile în efectuarea plăților de către autoritățile române afectează întregul lanț de aprovizionare și riscă să determine falimentul farmaciilor din România. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană a adoptat programul de lucru pentru 2025, care subliniază ambiția sa de a stimula competitivitatea, de a spori securitatea și de a consolida reziliența economică în UE
Published
1 day agoon
February 12, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană a adoptat programul de lucru pentru 2025, care subliniază ambiția sa de a stimula competitivitatea, de a spori securitatea și de a consolida reziliența economică în UE. Acest program se bazează pe angajamentele prevăzute în orientările politice și în scrisorile de misiune trimise de președinta Ursula von der Leyen.
Programul de lucru se axează pe inițiativele emblematice pe care Comisia urmează să le adopte în primul an al mandatului său pentru a oferi soluții la problemele care contează cel mai mult pentru cetățenii europeni. Acesta reflectă nevoia de a crea mai multe oportunități și nevoia de inovare și de creștere economică pentru cetățenii și întreprinderile noastre, promovând, în cele din urmă, o UE mai sigură și mai prosperă. Noile inițiative sunt prezentate într-o anexă specifică, alături de evaluările și verificările adecvării anunțate astăzi.
Programul de lucru este însoțit de o comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea. Acesta stabilește modul în care Comisia intenționează, în următorii cinci ani, să faciliteze punerea în practică a normelor UE, să reducă sarcinile administrative și să simplifice normele UE. Programul conține obiective și instrumente menite să contribuie la reducerea sarcinii de reglementare, să stimuleze competitivitatea și reziliența și să aducă îmbunătățiri rapide și semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.
O agendă strategică de punere în aplicare și de simplificare
Programul de lucru pentru 2025 se axează în mare măsură pe simplificare. Acesta include o primă serie de pachete de măsuri omnibus și propuneri menite să îmbunătățească și să accelereze funcționarea politicilor și a legislației UE pentru a consolida competitivitatea UE.
Primul pachet omnibus va prezenta o simplificare cuprinzătoare care va viza în special domenii precum raportarea privind finanțarea durabilă, obligația de diligență a întreprinderilor în materie de durabilitate și taxonomia. Alte inițiative, cum ar fi actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale, vor simplifica cerințele de acordare a autorizațiilor, de autorizare și de raportare. O nouă definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie va reduce sarcina de reglementare, astfel încât IMM-urile să se confrunte cu mai puține obstacole atunci când se dezvoltă.
Măsurile de simplificare privind politica agricolă comună și alte domenii de politică care îi afectează pe agricultori vor aborda în continuare sursele de complexitate și de sarcină administrativă excesivă pentru administrațiile naționale și agricultori. Vor fi analizate noi propuneri de simplificare, inclusiv un posibil pachet de măsuri omnibus în domeniul apărării, care să contribuie la atingerea obiectivelor de investiții care vor fi stabilite în Cartea albă și pentru a favoriza dezvoltarea întreprinderilor inovatoare.
Progrese comune: principalele rezultate ale programului de lucru al Comisiei pentru 2025
- Prosperitatea și competitivitatea sustenabile: noua Busolă pentru competitivitate va orienta eforturile de creștere durabilă, strategia UE privind întreprinderile nou-înființate și cele aflate în faza de extindere, oferindu-le antreprenorilor mijloacele necesare pentru un acces mai bun la capital. În centrul planului de colaborare pentru decarbonizare și competitivitate se află Pactul pentru o industrie curată, care va deschide calea către îndeplinirea unui obiectiv propus de reducere cu 90 % a emisiilor până în 2040.
- Apărare și securitate: în contextul tensiunilor din peisajul geopolitic, UE își intensifică eforturile de protejare a securității și de garantare a păcii, prezentând planuri privind construcția unui viitor solid pentru apărarea europeană. Investind colectiv și strategic în cooperarea NATO, UE urmărește să își consolideze industria de apărare și să își reducă dependențele. Strategia privind o Uniune a pregătirii pentru situații de criză va îmbunătăți anticiparea crizelor și reziliența, consolidată prin inițiative precum Strategia UE de constituire de stocuri și Actul legislativ privind medicamentele critice pentru a asigura resursele-cheie.
- Sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților noastre și a modelului nostru social: pentru a consolida modelul social unic și extrem de valoros al Europei și pentru a consolida echitatea socială, Comisia va fi vârful de lance al eforturilor de modernizare a politicilor sociale prin intermediul noului Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. În vederea adaptării la transformările tehnologice, demografice și sectoriale, Comisia va prezenta Uniunea competențelor pentru a se asigura că toți lucrătorii au educația și formarea de care au nevoie.
- Menținerea calității vieții noastre: Comisia va prezenta o viziune pentru agricultură și alimentație pentru a asigura un cadru stabil pentru agricultori și va prezenta o foaie de parcurs pentru principalele propuneri. Pactul privind oceanele va crea un cadru unificat pentru politicile privind oceanele, cu scopul de a menține sănătatea oceanelor și de a stimula economia albastră a UE. În plus, Strategia europeană pentru reziliența în domeniul apei va adopta o abordare de la sursă la mare pentru a gestiona în mod eficace resursele de apă, abordând impactul schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile și seceta. Un pachet de măsuri de simplificare a politicii agricole comune va aborda sursele de complexitate și sarcina administrativă pentru agricultori și pentru administrațiile naționale.
- Protejarea democrației și apărarea valorilor: inițiative precum scutul pentru democrație vor permite combaterea amenințărilor precum intensificarea extremismului și a dezinformării. Comisia intenționează, de asemenea, să consolideze strategiile de combatere a discriminării pe criterii de gen, handicap, orientare sexuală sau rasă, inclusiv o strategie reînnoită privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ și o nouă strategie de combatere a rasismului.
- Europa în lume: punerea în valoare a forței și a parteneriatelor noastre: deși eforturile în favoarea libertății Ucrainei rămân o prioritate, UE se angajează să asigure o pace justă, cuprinzătoare și durabilă, întemeiată pe soluția bazată pe coexistența a două state în Orientul Mijlociu. Pactul mediteraneean și Strategia pentru Marea Neagră vor viza în special cooperarea regională, investițiile economice și securitatea, iar o nouă agendă strategică UE-India va oferi o abordare cuprinzătoare pentru identificarea domeniilor de interes strategic comun.
- Atingerea obiectivelor împreună și pregătirea Uniunii noastre pentru viitor: Comisia intenționează să prezinte un nou cadru financiar multianual axat pe simplificarea accesului la finanțarea UE și pe sporirea impactului financiar pentru a sprijini finanțarea națională, privată și instituțională. În plus, accentul pus pe revizuirea politicilor înainte de extindere va evalua în continuare consecințele și impactul extinderii asupra tuturor politicilor UE, garantând că politicile noastre pot funcționa în mod eficace într-o Uniune lărgită.
În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care prezintă lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următorul an. Întrucât noul colegiu și-a început activitatea la 1 decembrie 2024, programul de lucru al Comisiei pentru primul an al noului mandat a fost adoptat la 11 februarie 2025.
Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice ale Comisiei de a prezenta noi inițiative, inclusiv propuneri de simplificare, de a retrage propuneri deja înaintate colegiuitorilor și de a revizui legislația existentă a UE. Programul de lucru este rezultatul cooperării strânse cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organele consultative ale UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul Apărării: Angajamentul ferm al Spaniei față de securitatea României, o dovadă clară a coeziunii și forței alianței noastre

67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a asigura transparența la locul de muncă, arată un Eurobarometru. Roxana Mînzatu: Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute

UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale

Informații ”otrăvite pe calea undelor radio”. UE demontează dezinformarea Rusiei: Posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime ale țărilor membre în presupuse agresiuni occidentale

Direcția Generală Anticorupție, prezentă la Viena la reuniunea Comitetului Director al GlobE. Reprezentanți din 15 state au stabilit direcțiile pentru 2025

Ministrul Cseke Attila: Prin lansarea Programului ”Eficiență energetică și energie regenerabilă” sprijinim protejarea mediului

Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiteri în rândul miniștrilor care nu pot ține ritmul cu reformele din PNRR

SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ3 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE3 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA3 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo