Connect with us

JUSTIȚIE

PRIMUL RAPORT ANTICORUPȚIE pentru statele membre UE. Comisia Europeană: Nu există zone fără corupție în UE!

Published

on

Comisia Europeana (CE) va prezenta luni primul raport anticoruptie European-Union-flags-007pentru toate cele 28 de state membre, care va analiza situatia din fiecare stat membru si va analiza problemele din domeniu si posibilitatea unor schimburi de bune practici.

CITITI AICI RAPORTUL INTEGRAL

CUM ARATA FENOMENUL CORUPTIEI IN ROMANIA

UPDATE 13:35

Live text:

Comisarul Cecilia Malmstrom:

Coruptia corodeaza increderea (…) si costa in UE 128 mld euro,

Raportul contine sugestii pentru tari

Nu exista zone fara coruptie in UE

Raportul arata ca rezultatele nu sunt suficiente, nu facem eforturi suficiente , e valabil pentru toate tarile UE

Aproape un sfert dintre contractele publice se pot pierde in practicile corupte

Acest raport este un prim pas, este pentru prima data cand analizam toate statele UE

E nevoie de mai mult de un raport, insa este doar un prim pas. Vom avea un nou raport peste 2 ani.

Nu mai e timp de amanari.

Intrebare: Unde sunt tarile unde coruptia este cea mai severa?

–          Nu pot sa va raspund la aceasta intrebare, pentru ca nu facem un clasament,  nu acesta este scopul

Intrebare: De ce s-a intarziat in publicarea raportului?

– S-a intarziat intarizat pentru ca este un exercitiu foarte complicat. Am incercat sa il facem cat mai precis posibil (…) cu o calitate cat mai buna.

Intrebare privind Romania si Bulgaria – Cele doua tari au un nivel de coruptie ridicat, desi au agentii dedicate luptei impotriva coruptiei. De ce nu sunt aceste agentii eficiente?

– Agentiile nu sunt exact aceleasi in fiecare tara, dar adesea nu sunt suficient de independente. Sau membrii lor nu sunt membri suficient de independenti.

Intrebare: Romania si Bulgaria, singurele tari cu MCV, se descurca mai bine decat alte tari in lupta impotriva coruptiei?  Puteti da exemple de  bune practici in aceste doua tari, care sa poata fi aplicate si in alte tari?

– In toate tarile avem exemple de bune practici. In Romania si Bulgaria aveti exemple in capitolele dedicate lor, in raport. (…) Acest raport este diferit de MCV, desi sunt unele lucruri care se suprapun. Eforturi sunt facute asa cum a  fost prezentat si in MCV.

Multe tari fac intr-adevar eforturi pentru combaterea coruptiei, insa nu este suficient.

UPDATE 13.30 – COMUNICATUL DE PRESA AL COMISIEI EUROPENE

Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa. Corupția este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE și costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde EUR pe an. Statele membre au avut numeroase inițiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt inegale și ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea și pedepsirea faptelor de corupție. Acestea sunt câteva dintre concluziile primului raport al UE privind combaterea corupției, publicat astăzi de Comisia Europeană.

Raportul UE privind combaterea corupției prezintă situația din fiecare stat membru: măsurile adoptate pentru combaterea corupției și, dintre acestea, cele care sunt eficiente, aspectele care pot fi îmbunătățite și în ce mod.Capitolele consacrate fiecărei țări, redactate în limba engleză și în limbile naționale, sunt disponibile accesând linkul: http://ec.europa.eu/anti-corruption-report

În raport se arată că atât natura, cât și nivelul corupției, precum și eficiența măsurilor adoptate pentru combaterea acesteia variază de la un stat membru la altul. Raportul arată, de asemenea, că merită să se acorde o mai mare atenție fenomenului corupției în toate statele membre.

Acest lucru este ilustrat de rezultatele unui sondaj Eurobarometru, publicat astăzi, privind atitudinea europenilor față de corupție. Din datele prezentate rezultă că trei sferturi (76 %) din europeni cred că fenomenul corupției este larg răspândit și mai mult de jumătate (56 %) consideră că nivelul corupției din țara lor a crescut în ultimii trei ani. Un european din 12 (8 %) afirmă că a fost martor al unui caz de corupție în ultimul an.

Rezultatele sondajului Eurobarometru sunt disponibile aici.

„Corupția subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în statul de drept, afectează economia europeană și privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupției, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aștept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat dna Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne.

Corupția afectează toate statele membre, în multe privințe

Prezentăm câteva dintre principalele constatări privind tendințele în materie de corupție la nivelul UE:

1. Mecanisme de control

Aplicarea politicilor de prevenire (de exemplu, norme de etică, măsuri de sensibilizare, facilitarea accesului la informații de interes public). Există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește prevenirea corupției. În timp ce în unele state membre eficiența acțiunilor de prevenire a contribuit la consolidarea reputației acestora de țări în care fenomenul corupției este minor, în alte state membre politicile de prevenire au fost puse în aplicare în mod inegal și cu rezultate limitate.

Mecanisme de control extern și intern. În multe state membre, controalele interne privind procedurile desfășurate de autoritățile publice (în special de autoritățile locale) sunt ineficiente și necoordonate.

Conflicte de interese. Normele privind conflictul de interese diferă pe teritoriul UE, iar mecanismele pentru verificarea declarațiilor referitoare la conflictele de interese sunt adeseori insuficiente. Sancțiunile aplicate pentru acte de încălcare a normelor sunt rareori aplicate și adeseori sunt tolerante.

2. Urmărire penală și sancțiuni

În materia dreptului penal au fost instituite, în mare măsură, dispoziții care încadrează corupția în sfera infracțiunilor și care respectă normele instituite de Consiliul Europei, de ONU și de legislația UE. Totuși, Decizia-cadru 2003/568/JAI a UE privind combaterea corupției în sectorul privat a fost transpusă de statele membre în legislația națională în mod inegal.

Eficiența asigurării aplicării legii și urmărirea penală în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție diferă în mod considerabil în interiorul UE. Rezultate deosebite se pot observa în unele state membre. În alte state membre, cazurile în care urmăririle penale au avut succes sunt rare ori au necesitat investigații îndelungate.

În majoritatea statelor membre nu există date statistice ample privind infracțiunile de corupție, ceea ce complică atât comparația, cât și evaluarea. Norme procedurale, inclusiv normele privind ridicarea imunității politicienilor, obstrucționează anchetarea cazurilor de corupție în anumite state membre.

3. Dimensiunea politică

Răspunderea politică. Integritatea în politică rămâne o problemă pentru multe state membre ale UE. De exemplu, adeseori nu există coduri de conduită pentru partidele politice sau pentru adunările alese la nivel central sau local ori sunt ineficiente.

Finanțarea partidelor politice. Deși multe state membre au adoptat norme mai stricte privind finanțarea partidelor, există în continuare deficiențe considerabile. În UE se impun arareori sancțiuni cu efect disuasiv împotriva finanțării ilegale a partidelor politice.

4. Domenii de risc

În interiorul statelor membre s-a constatat că, în general, riscurile de corupție sunt mai mari la nivel regional și local, unde verificările și controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central.

Dezvoltarea urbană și construcțiile, precum și sănătatea sunt sectoare vulnerabile la corupție în mai multe state membre.

Există anumite deficiențe în ceea ce privește supravegherea companiilor de stat, ceea ce mărește vulnerabilitatea acestora la actele de corupție.

Fenomenul micii corupții rămâne o problemă larg răspândită doar în câteva state membre.

Achizițiile publice: un domeniu vulnerabil la fenomenul corupției

Raportul cuprinde un capitol special privind achizițiile publice. Acestea reprezintă un domeniu foarte important pentru economia UE, având în vedere că nivelul cheltuielilor efectuate de entitățile publice pentru achiziții de bunuri, servicii și lucrări este de aproximativ o cincime din PIB-ul UE în fiecare an. De asemenea, achizițiile publice constituie un domeniu predispus la practici de corupție.

În raport se subliniază necesitatea de a se institui norme de integritate mai stricte în domeniul achizițiilor publice și se recomandă măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de control într-o serie de state membre. În capitolele consacrate fiecărei țări se pot găsi informații detaliate și aspecte specifice în materie de achiziții publice, propuse a fi analizate în continuare.

Context

Raportul UE privind combaterea corupției vizează toate cele 28 de state membre ale UE. Raportul cuprinde:

Un capitol general care sintetizează principalele constatări, descrie tendințele în materie de corupție în UE și analizează modul în care statele membre abordează corupția în cadrul procedurilor de achiziții publice.

28 de capitole consacrate fiecărui stat membru, care oferă o imagine a situației generale privind corupția, identifică problemele care trebuie monitorizate în continuare și subliniază bunele practici care ar putea fi o sursă de inspirație pentru alte țări.

Raportul include, de asemenea, rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind percepția asupra corupției în rândul cetățenilor europeni, pe de o parte, și al întreprinderilor, pe de altă parte.

—-

Știre inițială:

Corupția continuă să fie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, un fenomen care costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro anual. În ciuda măsurilor juridice și politice luate de statele membre până acum, rezultatele eforturilor de combatere a corupției în UE rămân, în general, nesatisfăcătoare, se arata intr-po analiza a Comisiei Europene.

Din acest motiv, Comisia Europeană publică astăzi primul său raport anticorupție în UE, care oferă o imagine clară a situației din fiecare stat membru: ce măsuri au fost deja luate, care sunt principalele probleme, ce politici sunt aplicate, ce ar putea fi îmbunătățit și cum.

Raportul anticorupție arată că tipul și amploarea corupției diferă de la un stat membru la altul, politicile anticorupție fiind mai mult sau mai puțin eficiente.

Raportul anticorupție în UE acoperă toate cele 28 de state membre ale UE și include:

  • un capitol orizontal care reunește principalele concluzii și în care sunt descrise tendințele legate decorupție la nivelul UE.
  • un capitol tematic care se concentrează pe achizițiile publice și acoperă problemele legate decorupție și măsurile anticorupție luate în cadrul sistemelor naționale de achiziții publice.
  • capitole dedicate diferitelor țări care oferă o scurtă prezentare a situației generale privind corupția, în care sunt identificate aspectele ce necesită mai multă atenție și sunt evidențiate bunele practicial căror exemplu ar putea fi preluat de ceilalți.De asemenea, raportul include rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind modul în care este percepută corupția de cetățenii europeni, pe de o parte, și de companii, pe de altă parte.

“Luni, vom publica primul nostru raport anticoruptie la nivelul UE care contine prezentari clare privind starea de fapt din fiecare stat membru, inclusiv detalii privind regulile care se aplica in prezent si ce probleme de durata avem in legatura cu chestiunile legate de anticoruptie, ce politici functioneaza, ce ameliorari pot fi facute si cum”, a declarat vineri Pia Ahrenkilde Hansen, purtator de cuvant a CE, in cadrul unui briefing de presa, scrie Agerpres.

Raportul anticoruptie va fi prezentat de comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, la 13:30 ora Romaniei, fiind urmat de un briefing tehnic “off the record” sustinut de experti ai Directiei Generale Afaceri Interne.

Raportul anticoruptie arata ca natura si amploarea coruptiei variaza de la un stat membru la altul si ca eficienta politicilor anticoruptie poate fi diferita. Raportul va contine o sectiune in care se vor prezenta pe scurt principalele concluzii si vor fi descrise trendurile asociate cu coruptia din UE, precum si un capitol tematic, care se va concentra pe achizitiile publice si pe masurile anticoruptie in cadrul sistemelor nationale.

De asemenea, documentul va include sectiuni dedicate fiecarei tari cu o prezentare a situatiei la zi privind coruptia, identificand chestiunile care necesita mai multa atentie pe viitor si evidentiind bunele practici care i-ar putea inspira pe altii.

Raportul va contine si doua sondaje Eurobarometru privind perceptia asupra coruptiei in randul cetatenilor europeni si respectiv in randul companiilor.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
13 Comments

13 Comments

  1. Pingback: CE: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut mita, fata de media europeana de 4 la suta

  2. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  3. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  4. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  5. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  6. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  7. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  8. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  9. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut mita, fata de media europeana de 4 la suta! | calea

  10. Pingback: PRIMUL RAPORT ANTICORUPTIE UE. Olanda – probleme de coruptie in tranzactiile comerciale internationale. Economia subterana – peste 70 miliarde de dolari | caleaeuropeana.ro

  11. Pingback: PRIMUL RAPORT ANTICORUPTIE UE. Franta, criticata pentru coruptia la nivel inalt si nepotism | caleaeuropeana.ro

  12. Pingback: DOSAR DE CORUPŢIE: contracte suspecte în valoare de 1 miliard de euro | caleaeuropeana.ro

  13. Pingback: Procurorii români anchetează contracte cu bani publici de 1 Miliard de euro. Cum arată marea Corupţie în UE - Argument — Argument

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, context în care a salutat publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria“.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept“, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat miercuri publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria”.

“Apreciez apariția acestui raport. Este primul raport care analizează situația statului de drept, libertatea presei și așa mai departe în toate statele membre ale Uniunii Europene. România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria. Este foarte bine că avem acest raport”, a spus Iohannis, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, după ce la debutul acesteia a afirmat că ministrul justiției va prezenta miercuri seară proiecte de reparare a legilor justiției.

De altfel, șeful statului a avut miercuri o întrevedere cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu.

Referindu-se la raport, președintele a subliniat că “este foarte că în acest raport lucrurile sunt spuse așa cum le vedem și noi”.

“De exemplu, legile justiției, statul de drept, se spune clar: în perioada 2017-2019 evoluția a fost foarte problematică. În 2020, Guvernul în funcțiune încearcă să revalideze și să repornească procesul pentru a echilibra ce s-a greșit. În aceeași măsură, se reiau unele chestiuni care au apărut și în rapoartele MCV și toate aceste lucruri se vor reflecta în proiectele care vor fi prezentate în această seară de ministrul justiției. Sunt proiecte de reparare a legilor justiției care vor intra într-o dezbatere amplă, o dezbatere publică, altfel decât a făcut PSD, care le-a aranjat într-o cămăruță de la partid sau de la Parlament, a ieșit cu ele, le-a împins cu forța și era cât pe-aci să ne strice toată democrația”, a detaliat el.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

“Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept”, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE. În aceeași zi, președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere la Palatul Cotroceni cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, după ce șeful statului a anunțat săptămâna trecută că va insista pentru repararea legilor justiției.

La șase ani distanță de la publicarea primului și singurului raport pe corupție din toate țările UE, executivul european a prezentat miercuri primul raport privind statul de drept care analizează situațiile din fiecare stat membru și care constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană cu privire la situaţia statului de drept în ţările membre evidenţiază provocări pentru media şi sistemul judiciar ca riscuri esenţiale pentru susţinerea standardelor democratice.

Cu privire la subminarea independenţei sistemului judiciar, raportul Comisiei cuprinde critici la adresa Poloniei şi Ungariei, dar şi a Bulgariei, României, Croaţiei şi Slovaciei. Raportul detaliat privind România este disponibil aici.

România, în raportul privind statul de drept: Provocările din 2017-2019 au afectat sustenabilitatea reformelor anticorupție. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese/ Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Context 

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO9 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU10 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA12 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA13 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA17 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending