Connect with us

JUSTIȚIE

PRIMUL RAPORT ANTICORUPȚIE pentru statele membre UE. Comisia Europeană: Nu există zone fără corupție în UE!

Published

on

Comisia Europeana (CE) va prezenta luni primul raport anticoruptie European-Union-flags-007pentru toate cele 28 de state membre, care va analiza situatia din fiecare stat membru si va analiza problemele din domeniu si posibilitatea unor schimburi de bune practici.

CITITI AICI RAPORTUL INTEGRAL

CUM ARATA FENOMENUL CORUPTIEI IN ROMANIA

UPDATE 13:35

Live text:

Comisarul Cecilia Malmstrom:

Coruptia corodeaza increderea (…) si costa in UE 128 mld euro,

Raportul contine sugestii pentru tari

Nu exista zone fara coruptie in UE

Raportul arata ca rezultatele nu sunt suficiente, nu facem eforturi suficiente , e valabil pentru toate tarile UE

Aproape un sfert dintre contractele publice se pot pierde in practicile corupte

Acest raport este un prim pas, este pentru prima data cand analizam toate statele UE

E nevoie de mai mult de un raport, insa este doar un prim pas. Vom avea un nou raport peste 2 ani.

Nu mai e timp de amanari.

Intrebare: Unde sunt tarile unde coruptia este cea mai severa?

–          Nu pot sa va raspund la aceasta intrebare, pentru ca nu facem un clasament,  nu acesta este scopul

Intrebare: De ce s-a intarziat in publicarea raportului?

– S-a intarziat intarizat pentru ca este un exercitiu foarte complicat. Am incercat sa il facem cat mai precis posibil (…) cu o calitate cat mai buna.

Intrebare privind Romania si Bulgaria – Cele doua tari au un nivel de coruptie ridicat, desi au agentii dedicate luptei impotriva coruptiei. De ce nu sunt aceste agentii eficiente?

– Agentiile nu sunt exact aceleasi in fiecare tara, dar adesea nu sunt suficient de independente. Sau membrii lor nu sunt membri suficient de independenti.

Intrebare: Romania si Bulgaria, singurele tari cu MCV, se descurca mai bine decat alte tari in lupta impotriva coruptiei?  Puteti da exemple de  bune practici in aceste doua tari, care sa poata fi aplicate si in alte tari?

– In toate tarile avem exemple de bune practici. In Romania si Bulgaria aveti exemple in capitolele dedicate lor, in raport. (…) Acest raport este diferit de MCV, desi sunt unele lucruri care se suprapun. Eforturi sunt facute asa cum a  fost prezentat si in MCV.

Multe tari fac intr-adevar eforturi pentru combaterea coruptiei, insa nu este suficient.

UPDATE 13.30 – COMUNICATUL DE PRESA AL COMISIEI EUROPENE

Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa. Corupția este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE și costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde EUR pe an. Statele membre au avut numeroase inițiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt inegale și ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea și pedepsirea faptelor de corupție. Acestea sunt câteva dintre concluziile primului raport al UE privind combaterea corupției, publicat astăzi de Comisia Europeană.

Raportul UE privind combaterea corupției prezintă situația din fiecare stat membru: măsurile adoptate pentru combaterea corupției și, dintre acestea, cele care sunt eficiente, aspectele care pot fi îmbunătățite și în ce mod.Capitolele consacrate fiecărei țări, redactate în limba engleză și în limbile naționale, sunt disponibile accesând linkul: http://ec.europa.eu/anti-corruption-report

În raport se arată că atât natura, cât și nivelul corupției, precum și eficiența măsurilor adoptate pentru combaterea acesteia variază de la un stat membru la altul. Raportul arată, de asemenea, că merită să se acorde o mai mare atenție fenomenului corupției în toate statele membre.

Acest lucru este ilustrat de rezultatele unui sondaj Eurobarometru, publicat astăzi, privind atitudinea europenilor față de corupție. Din datele prezentate rezultă că trei sferturi (76 %) din europeni cred că fenomenul corupției este larg răspândit și mai mult de jumătate (56 %) consideră că nivelul corupției din țara lor a crescut în ultimii trei ani. Un european din 12 (8 %) afirmă că a fost martor al unui caz de corupție în ultimul an.

Rezultatele sondajului Eurobarometru sunt disponibile aici.

„Corupția subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în statul de drept, afectează economia europeană și privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupției, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aștept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat dna Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne.

Corupția afectează toate statele membre, în multe privințe

Prezentăm câteva dintre principalele constatări privind tendințele în materie de corupție la nivelul UE:

1. Mecanisme de control

Aplicarea politicilor de prevenire (de exemplu, norme de etică, măsuri de sensibilizare, facilitarea accesului la informații de interes public). Există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește prevenirea corupției. În timp ce în unele state membre eficiența acțiunilor de prevenire a contribuit la consolidarea reputației acestora de țări în care fenomenul corupției este minor, în alte state membre politicile de prevenire au fost puse în aplicare în mod inegal și cu rezultate limitate.

Mecanisme de control extern și intern. În multe state membre, controalele interne privind procedurile desfășurate de autoritățile publice (în special de autoritățile locale) sunt ineficiente și necoordonate.

Conflicte de interese. Normele privind conflictul de interese diferă pe teritoriul UE, iar mecanismele pentru verificarea declarațiilor referitoare la conflictele de interese sunt adeseori insuficiente. Sancțiunile aplicate pentru acte de încălcare a normelor sunt rareori aplicate și adeseori sunt tolerante.

2. Urmărire penală și sancțiuni

În materia dreptului penal au fost instituite, în mare măsură, dispoziții care încadrează corupția în sfera infracțiunilor și care respectă normele instituite de Consiliul Europei, de ONU și de legislația UE. Totuși, Decizia-cadru 2003/568/JAI a UE privind combaterea corupției în sectorul privat a fost transpusă de statele membre în legislația națională în mod inegal.

Eficiența asigurării aplicării legii și urmărirea penală în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție diferă în mod considerabil în interiorul UE. Rezultate deosebite se pot observa în unele state membre. În alte state membre, cazurile în care urmăririle penale au avut succes sunt rare ori au necesitat investigații îndelungate.

În majoritatea statelor membre nu există date statistice ample privind infracțiunile de corupție, ceea ce complică atât comparația, cât și evaluarea. Norme procedurale, inclusiv normele privind ridicarea imunității politicienilor, obstrucționează anchetarea cazurilor de corupție în anumite state membre.

3. Dimensiunea politică

Răspunderea politică. Integritatea în politică rămâne o problemă pentru multe state membre ale UE. De exemplu, adeseori nu există coduri de conduită pentru partidele politice sau pentru adunările alese la nivel central sau local ori sunt ineficiente.

Finanțarea partidelor politice. Deși multe state membre au adoptat norme mai stricte privind finanțarea partidelor, există în continuare deficiențe considerabile. În UE se impun arareori sancțiuni cu efect disuasiv împotriva finanțării ilegale a partidelor politice.

4. Domenii de risc

În interiorul statelor membre s-a constatat că, în general, riscurile de corupție sunt mai mari la nivel regional și local, unde verificările și controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central.

Dezvoltarea urbană și construcțiile, precum și sănătatea sunt sectoare vulnerabile la corupție în mai multe state membre.

Există anumite deficiențe în ceea ce privește supravegherea companiilor de stat, ceea ce mărește vulnerabilitatea acestora la actele de corupție.

Fenomenul micii corupții rămâne o problemă larg răspândită doar în câteva state membre.

Achizițiile publice: un domeniu vulnerabil la fenomenul corupției

Raportul cuprinde un capitol special privind achizițiile publice. Acestea reprezintă un domeniu foarte important pentru economia UE, având în vedere că nivelul cheltuielilor efectuate de entitățile publice pentru achiziții de bunuri, servicii și lucrări este de aproximativ o cincime din PIB-ul UE în fiecare an. De asemenea, achizițiile publice constituie un domeniu predispus la practici de corupție.

În raport se subliniază necesitatea de a se institui norme de integritate mai stricte în domeniul achizițiilor publice și se recomandă măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de control într-o serie de state membre. În capitolele consacrate fiecărei țări se pot găsi informații detaliate și aspecte specifice în materie de achiziții publice, propuse a fi analizate în continuare.

Context

Raportul UE privind combaterea corupției vizează toate cele 28 de state membre ale UE. Raportul cuprinde:

Un capitol general care sintetizează principalele constatări, descrie tendințele în materie de corupție în UE și analizează modul în care statele membre abordează corupția în cadrul procedurilor de achiziții publice.

28 de capitole consacrate fiecărui stat membru, care oferă o imagine a situației generale privind corupția, identifică problemele care trebuie monitorizate în continuare și subliniază bunele practici care ar putea fi o sursă de inspirație pentru alte țări.

Raportul include, de asemenea, rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind percepția asupra corupției în rândul cetățenilor europeni, pe de o parte, și al întreprinderilor, pe de altă parte.

—-

Știre inițială:

Corupția continuă să fie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, un fenomen care costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro anual. În ciuda măsurilor juridice și politice luate de statele membre până acum, rezultatele eforturilor de combatere a corupției în UE rămân, în general, nesatisfăcătoare, se arata intr-po analiza a Comisiei Europene.

Din acest motiv, Comisia Europeană publică astăzi primul său raport anticorupție în UE, care oferă o imagine clară a situației din fiecare stat membru: ce măsuri au fost deja luate, care sunt principalele probleme, ce politici sunt aplicate, ce ar putea fi îmbunătățit și cum.

Raportul anticorupție arată că tipul și amploarea corupției diferă de la un stat membru la altul, politicile anticorupție fiind mai mult sau mai puțin eficiente.

Raportul anticorupție în UE acoperă toate cele 28 de state membre ale UE și include:

  • un capitol orizontal care reunește principalele concluzii și în care sunt descrise tendințele legate decorupție la nivelul UE.
  • un capitol tematic care se concentrează pe achizițiile publice și acoperă problemele legate decorupție și măsurile anticorupție luate în cadrul sistemelor naționale de achiziții publice.
  • capitole dedicate diferitelor țări care oferă o scurtă prezentare a situației generale privind corupția, în care sunt identificate aspectele ce necesită mai multă atenție și sunt evidențiate bunele practicial căror exemplu ar putea fi preluat de ceilalți.De asemenea, raportul include rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind modul în care este percepută corupția de cetățenii europeni, pe de o parte, și de companii, pe de altă parte.

“Luni, vom publica primul nostru raport anticoruptie la nivelul UE care contine prezentari clare privind starea de fapt din fiecare stat membru, inclusiv detalii privind regulile care se aplica in prezent si ce probleme de durata avem in legatura cu chestiunile legate de anticoruptie, ce politici functioneaza, ce ameliorari pot fi facute si cum”, a declarat vineri Pia Ahrenkilde Hansen, purtator de cuvant a CE, in cadrul unui briefing de presa, scrie Agerpres.

Raportul anticoruptie va fi prezentat de comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, la 13:30 ora Romaniei, fiind urmat de un briefing tehnic “off the record” sustinut de experti ai Directiei Generale Afaceri Interne.

Raportul anticoruptie arata ca natura si amploarea coruptiei variaza de la un stat membru la altul si ca eficienta politicilor anticoruptie poate fi diferita. Raportul va contine o sectiune in care se vor prezenta pe scurt principalele concluzii si vor fi descrise trendurile asociate cu coruptia din UE, precum si un capitol tematic, care se va concentra pe achizitiile publice si pe masurile anticoruptie in cadrul sistemelor nationale.

De asemenea, documentul va include sectiuni dedicate fiecarei tari cu o prezentare a situatiei la zi privind coruptia, identificand chestiunile care necesita mai multa atentie pe viitor si evidentiind bunele practici care i-ar putea inspira pe altii.

Raportul va contine si doua sondaje Eurobarometru privind perceptia asupra coruptiei in randul cetatenilor europeni si respectiv in randul companiilor.

 

 

.

Continue Reading
13 Comments

13 Comments

  1. Pingback: CE: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut mita, fata de media europeana de 4 la suta

  2. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  3. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  4. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  5. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  6. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  7. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  8. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut m

  9. Pingback: Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut mita, fata de media europeana de 4 la suta! | calea

  10. Pingback: PRIMUL RAPORT ANTICORUPTIE UE. Olanda – probleme de coruptie in tranzactiile comerciale internationale. Economia subterana – peste 70 miliarde de dolari | caleaeuropeana.ro

  11. Pingback: PRIMUL RAPORT ANTICORUPTIE UE. Franta, criticata pentru coruptia la nivel inalt si nepotism | caleaeuropeana.ro

  12. Pingback: DOSAR DE CORUPŢIE: contracte suspecte în valoare de 1 miliard de euro | caleaeuropeana.ro

  13. Pingback: Procurorii români anchetează contracte cu bani publici de 1 Miliard de euro. Cum arată marea Corupţie în UE - Argument — Argument

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Kelemen Hunor și David Muniz au discutat despre desființarea Secției Speciale: SUA subliniază importanța aprofundării reformelor statului de drept pentru a atrage investitori străini

Published

on

© Kelemen Hunor/ Facebook

Vicepremierul Kelemen Hunor a avut, miercuri, o întâlnire cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, David Muniz, unul dintre subiectele discutate fiind desființarea Secției Speciale.

“Secția Specială de Investigații în Justiție (SIIJ) a fost, printre altele, subiectul dialogului pe care l-am avut cu domnul David Muniz, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti. Am subliniat în cadrul ședinței, că toți membrii coaliției sunt de acord cu desființarea Secției Speciale, singura întrebare este unde să fie transferate competențele acestui departament special. Poziția UDMR este foarte clară: competențele SIIJ ar trebui transferate Parchetului General. Acesta ar fi o modalitate corectă, și asemenea, ar fi extrem de importantă pentru cetățeni, deoarece numai astfel se poate garanta că judecătorul și procurorul rămân independenți în proceduri și în decizie”, a precizat Kelemen Hunor într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul UDMR a mai menționat că a fost abordată și problema traficului de persoane, care afectează România.

“Pentru eradicarea fenomenului este necesară o cooperare mai strânsă între instituțiile statului, mai multe state europene, biserică, și organizații nonguvernamentale”, a conchis vicepremierul.

Într-o postare separată, Ambasada Statelor Unite la București a informat că însărcinatul cu afaceri David Muniz a discutat cu Kelemen Hunor despre reforma justiției și despre traficul de persoane.

David Muniz a subliniat importanța aprofundării reformelor statului de drept și a justiției pentru a atrage investitori străini.

Coaliția de guvernare este într-un blocaj pe subiectul desființării SIIJ, pentru că UDMR se opune ca dosarele aflate la Secția Specială să ajungă la DNA.

La începutul lunii, Însărcinatul cu Afaceri al ambasadei SUA a mai discutat problema desființării SIIJ și cu ministrul Justiției. , Stelian Ion.

David Muniz a declarat că, în România, corupția a devenit o amenințare la adresa securității naționale acesta fiind și motivul pentru care SIIJ trebuie desființat.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Comisia de la Veneția recomandă desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție: Salutăm intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar

Published

on

© European Commission/ Twitter

Trimiterea în judecată a magistraţilor numai cu avizul CSM introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători şi procurori, arată Comisia de la Veneţia, într-un aviz cu privire la desfiinţarea Secţiei Speciale, Comisia referindu-se la amendamentele pe care Camera Deputaţilor le-a introdus în proiectul de desfiinţare a SIIJ.

Într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii plenare din 2-3 iulie, Comisia de la Veneția emite mai multe recomandări către autoritățile române cu privire la proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), informează organismul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Avizul a fost solicitat de ministrul justiției din România și vizează atât proiectul de lege adoptat de guvern, cât și versiunea modificată adoptată de Camera Deputaților, pe care Senatul o examinează în prezent.

“Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar, care include un pas esențial în ceea ce privește desființarea SIIJ, și le încurajează să continue reforma mai amplă a sistemului judiciar. Deși Comisia de la Veneția a criticat înființarea SIIJ în două avize adoptate în 2018 și 2019, avizul emis astăzi subliniază faptul că, după trei ani de desfășurare a cauzelor, desființarea acestuia nu trebuie luată cu ușurință”, arată sursa citată.

Prin urmare, Comisia de la Veneția face următoarele recomandări specifice:

– Articolul 4 din amendamentele Camerei Deputaților ar trebui eliminat, deoarece introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători și procurori în cadrul unui domeniu extrem de sensibil – urmărirea penală – care depășește cu mult imunitatea funcțională.

– Articolul 6 din amendamentele Camerei Deputaților nu ar trebui să fie menținut. Acest articol prevede o nouă competență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acordând secției relevante a CSM competența exclusivă de a decide cu privire la acțiunile în materie penală împotriva judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția consideră că procedurile penale care nu intră în sfera de competență a imunității funcționale nu ar trebui să fie de competența CSM și ar trebui să fie aduse direct în fața instanțelor de judecată fără examinarea prealabilă a CSM.

– Plângerile, care adesea sunt plângeri penale, depuse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie tratate de către serviciul de procuratură obișnuit și ar trebui considerate ca fiind o chestiune urgentă care necesită o reformă.

Pe 29 martie, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat că va solicita Comisiei de la Veneţia un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, informează Adevărul.

În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.  

Ministrul justiţiei a precizat că a sesizat Comisia de la Veneţia, în special din cauza amendamentului introdus în Camera Deputaţilor la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale.

Compromisul din Coaliţie a prevăzut ca magistraţii să nu poată fi trimişi în judecată dacă nu există avizul obligatoriu al CSM.

Stelian Ion a criticat acest amendament, chiar dacă a recunoscut că a trebuit să accepte compromisul, în caz contrar Secţia Specială nu putea să fie desfiinţată.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Consiliul Europei recomandă României să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative pentru ca sarcina probei să revină autorilor infracțiunilor de spălare de bani și finanțare a terorismului

Published

on

© Council of Europe/ Facebook

Comitetul Convenției Consiliului Europei privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a solicitat miercuri statelor sale părți, inclusiv României, să aplice în mod eficient inversarea sarcinii probei pentru a permite confiscările în cazul infracțiunilor grave.

Într-un raport publicat miercuri, Conferința părților la Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului evaluează măsura în care 34 de state părți dispun de măsuri legislative sau de altă natură pentru inversarea sarcinii probei, o posibilitate prevăzută la articolul 3 alineatul (4) din tratat.

Prin inversarea sarcinii probei se urmărește sporirea eficienței confiscărilor, solicitând autorului infracțiunii să demonstreze originea anumitor venituri sau a altor bunuri susceptibile de confiscare.

Raportul conține mai multe recomandări generale adresate statelor părți cu privire la punerea în aplicare a acestui articol din tratat, precum și recomandări specifice fiecărei țări.

Până în prezent, șaisprezece țări s-au angajat să aplice art. 3 (4): Albania, Armenia, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Ungaria, Letonia, Malta, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Portugalia și Serbia. Cu toate acestea, modul în care aceste țări pun în aplicare dispozițiile sale diferă semnificativ. Majoritatea o aplică prin confiscarea extinsă în cadrul procedurilor penale, ceea ce permite confiscarea bunurilor care depășesc veniturile directe ale unei infracțiuni concrete pentru care inculpatul este urmărit penal.

Opt țări au făcut o declarație de a nu aplica – integral sau parțial – art. 3 alineatul (4) și nu îl pun în practică: Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Slovacia, Suedia și Turcia. Alte șapte țări au făcut astfel de declarații, dar au în vigoare măsuri de inversare a sarcinii probei prin intermediul legislației sau prin jurisprudența instanțelor lor: Georgia, Germania, Germania, Italia, Polonia, Rusia, Slovenia și Ucraina.

În ceea ce privește România, raportul consemnează că țara noastră nu dispune de măsuri legislative sau de altă natură pentru a demonstra originea presupuselor venituri de către infractor, ceea ce corespunde declarației făcute la depunerea instrumentelor de ratificare cu privire la articolul 3 alineatul (4), iar sarcina probei pentru toate faptele revine procurorului.

“România ar trebui să ia în considerare ridicarea declarației făcute în temeiul art. 3 alin. 53 IV. În consecință, autoritățile sunt invitate să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative care să permită inversarea sarcinii probei”, se arată în concluziile-recomandări privind România.

Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia), deschisă spre semnare în 2005, este primul tratat internațional care acoperă atât prevenirea, cât și controlul spălării banilor și al finanțării terorismului.

Este singurul tratat internațional care conferă autorităților naționale competența de a opri tranzacțiile suspecte în cel mai timpuriu stadiu pentru a împiedica circulația acestora în sistemul financiar.

Conferința părților monitorizează respectarea convenției de către statele părți.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending