Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE dorește să faciliteze finalizarea rețelei transeuropeană de transport pentru a asigura conectivitatea tuturor regiunilor din UE

Published

on

© Ministerul Transporturilor/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a convenit astăzi asupra poziției sale cu privire la o propunere de a facilita finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) prin accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, se arată în comunicatul oficial.

Propunerea urmărește, de asemenea, să clarifice procedurile pe care promotorii de proiecte trebuie să le urmeze în ceea ce privește acordarea autorizațiilor și achizițiile publice.

Consilul UE dorește să faciliteze finalizarea rețelei transeuropeană de transport, prin care se asigură conectivitatea tuturor regiunilor din UE

Rețeaua TEN-T are două niveluri: rețeaua globală, care asigură conectivitatea tuturor regiunilor din UE, și rețeaua centrală, formată din acele elemente ale rețelei globale care au cea mai mare importanță strategică pentru UE. Rețeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030, iar rețeaua globală până în 2050.

Poziția Consiliului

Poziția Consiliului („abordarea generală”) a schimbat statutul juridic al propunerii, de la regulament la directivă, pentru a garanta flexibilitatea necesară pentru ca statele membre să profite de procedurile lor de acordare a autorizațiilor existente în prezent.

Proiectul de directivă va acoperi proiecte care fac parte din legături transfrontaliere identificate în prealabil și legături lipsă ale rețelei centrale a TEN-T. Proiectele care se referă exclusiv la telematică și la alte noi tehnologii vor fi excluse din domeniul de aplicare, deoarece implementarea lor nu este limitată la rețeaua centrală a TEN-T. Cu toate acestea, statele membre vor fi libere să aplice directiva și în cazul altor proiecte privind rețeaua TEN-T, pentru a permite o abordare armonizată mai amplă pentru proiectele de infrastructură de transport.

Pentru ca procedurile să fie mai eficiente și mai transparente, statele membre vor desemna o autoritate care să acționeze ca principalul punct de contact pentru promotorul proiectului, astfel încât acesta să primească orientări privind transmiterea documentelor și a altor informații.

Se va stabili un termen maxim de patru ani pentru întregul proces de acordare a autorizațiilor. Această perioadă poate fi prelungită în cazuri justificate în mod corespunzător.

După intrarea în vigoare a directivei, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a integra dispozițiile acesteia în legislația națională.

Procedura

Comisia a prezentat propunerea în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet „Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă. Textul final va trebui să fie aprobat atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Prima decizie UE privind criza din Orientul Mijlociu: Statele membre i-au dat un ”mandat puternic” lui Josep Borrell să înceapă eforturi diplomatice cu părțile implicate

Published

on

© European Union, 2020

Miniștrii afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord ca Uniunea să se ”implice puterni pentru a evita alunecarea crizei din Orientul Mijlociu într-o situația fără control și i-au oferit un mandat lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, să se implice în eforturi diplomatice pentru a contribui la descaladare în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluții politice.

Miniștrii mi-au dat un puternic mandat să efectuez eforturi diplomatice cu toate părțile implicate pentru a contribui la descaladare în regiune”, a afirmat Borrell, după reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe din țările UE privind situația din Orientul Mijlociu și în care Uniunea Europeană a fost criticată pentru reacția sa.

La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care miniștrii UE au discutat despre situația recentă din Irak, acolo unde Parlamentul și Guvernul au solicitat retragerea trupelor străine, iar Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat temporar misiunea de instruire a forțelor de securitate irakiene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a făcut apel la ”descaladare urgentă” și la ”reținere maximă”, având în vedere evoluțiile recente, declanșate de atacul iranian asupra ambasadei americane în Bagdad, eliminarea unui influent general iranian într-o operațiune americană și atacurile cu rachete ale Iranului împotriva unor baze militare în Irak unde sunt staționate forțe americane și ale Coaliției de luptă împotriva grupării stat Islamic.

Miniștrii de externe din țările UE au ”condamnat orice atac împotriva forțelor Coaliției” și au reiterat că lupta împotriva grupării Stat Islamic este o ”prioritate pentru UE”.

De asemenea, miniștrii de externe și-au reafirmat sprijinul pentru păstrarea acordului nuclear cu Iranul, descriindu-l drept un ”element cheie” în arhitectura de nonproliferare nucleară, în pofida apelului președintelui american ca țările europene implicate în acest acord – Franța, Germania și Marea Britanie – să denunțe rămășițele acestei înțelegeri.

În context, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că Iranul trebuie să se conformeze angajamentelor sale pentru a evita încetarea acordului cu privire la programul său nuclear, variantă pe care el nu a exclus-o

“Suntem dornici să menţinem acest acord, dar pentru aceasta avem nevoie ca Iranul să-şi îndeplinească angajamentele” şi “să revină la o respectare totală a acordului fără întârziere”, a subliniat Borrell, potrivit AFP, în condițiile în care președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut președintelui iranian Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea extraordinară UE privind Orientul Mijlociu: România susține creșterea rolului NATO în regiune și solidaritatea dintre UE și NATO

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului, a declarat, vineri, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu. El a făcut această afirmaţie la Bruxelles, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, convocată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, și la care participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Este o reuniune importantă pentru că oferă Uniunii Europene oportunitatea să se implice în soluționarea crizei. Aș fi preferat să avem această reuniune mai devreme în cursul săptămânii. Cu cât reacționezi mai repede, cu atât ești mai eficient. Oricum, este important că avem această reuniune pentru că în ultimele zece zile am avut evoluții îngrijorătoare în regiune”, a declarat Aurescu presei, criticând astfel faptul că miniștrii afacerilor externe se reunesc târziu în comparație cu evoluțiile din Iran și Irak.

Ministrul afacerilor externe a reamintit poziția României pe parcursul acestei crize, care a debutat la începutul anului.

”Așa cum știți, România și-a exprimat îngrijorările profunde privind escaladarea acestei crize. Am condamnat atacarea ambasadei americane din Bagdad. Ne-am exprimat poziția privind măsurile preventive și de protecție luate de SUA și consecințele acestui atac. Am condamnat, de asemenea, atacul asupra bazelor din Irak ce găzduiesc trupe americane și ale Coaliției împotriva Daesh”, a spus acesta.

În context, Aurescu subliniat că România a ”salutat declarația președintelui Trump” cu privire la Orientul Mijlociu ”pentru că arată că descaladarea este posibilă”. 

Citiți și Klaus Iohannis salută declarația lui Donald Trump privind Orientul Mijlociu: România se coordonează permanent cu NATO, UE și SUA

Ministrul afacerilor externe a indicat că retragerea trupelor Coaliției anti-Daesh din Irak nu reprezintă o soluție la stabilitatea în regiunea Orientului Mijlociu.

”UE discută astăzi despre cum se poate implica în soluționarea crizei și în sprijinirea stabilizării Irakului. Nu credem că poziția Parlamentului irakian privind retragerea trupelor contribuie la stabilitatea regiunii. Aceste trupe sunt acolo pentru instruirea forțelor irakiene pentru a fi mai pregătite în fața amenințărilor teroriste”, a explicat acesta.

Citiți și Ludovic Orban îl asigură pe Jens Stoltenberg după ce Donald Trump a solicitat implicarea NATO în Orientul Mijlociu: România va participa la o asemenea decizie

El a amintit că la reuniune participă şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului.

”Pe de altă parte, vreau să salut faptul că discutăm acest subiect astăzi alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, deoarece NATO și UE trebuie să acționeze în complementaritate și sinergie depline. Am discutat ieri, împreună cu premierul meu, domnul Orban, cu secretarul general NATO despre situația din Irak și aș vrea să reiterez că România susține o creștere a rolului NATO în regiune și în combaterea terorismului. Atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, statele membre ale celor două organizații trebuie să fie unite și să acționeze în solidaritate deplină”, a conchis Bogdan Aurescu. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Extinderea și Brexitul vor fi prioritățile președinției croate la Consiliul UE: ”Ne interesează calea europeană a vecinilor noștri”

Published

on

Croația, odată cu preluarea mandatului la președinția Consiliului Uniunii Europene, și-a subliniat prioritățile celor șase luni în fruntea Uniunii Europene, acestea fiind extinderea şi Brexitul.

”Una dintre prioritățile președinției noastre este politica de extindere și, în consecință, summitul din Zagreb va fi unul dintre cele mai importante evenimente ale Președinției. Ne interesează calea europeană a vecinilor noștri, însă criteriile de aderare trebuie îndeplinite”, a declarat ministrul croat de externe, Goran Grlic Radman.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending