COP25, summit-ul pentru climă de la Madrid, va pune presiune asupra țărilor participante de a-și asuma un calendar clar privind reducerea emisiilor de CO2, la cinci ani de la Acordul de la Paris, potrivit UNFCC.
Conferința Părților (COP25) – denumirea folosită de ONU pentru reuniunea anuală a aproape 200 de țări pentru a discuta acțiunile internaționale privind schimbările climatice – a început astăzi, 2 decembrie și va dura două săptămâni, de-a lungul cărora aproximativ 25.000 de participanți sunt așteptați să-și aducă contribuția privind soluțiile de gestionare a provocărilor de mediu.
Evenimentul cu participare globală va avea loc la Madrid anul acesta, după ce inițial locația trebuia să fie capitala chileană, Santiago, însă tulburările sociale au determinat mutarea Conferinței în Spania, pe ultima sută de metri. Summit-ul de douăzeci de zile debutează în contextul în care Uniunea Europeană și-a asumat implementarea unui plan elaborat privind acțiunea climatică, Pactul Verde European (concentrat pe reducerea emisiilor de CO2 cu până la 60% până în 2030 și stabilirea premiselor pentru neutralitatea carbonului până în 2050), iar ONU a lansat multiple avertismente referitoare la faptul că emisiile globale au crescut cu 1,5% pe an în medie în ultimul deceniu, iar planeta se apropie de o catastrofă climatică fără precedent,
În ceea ce privește lista participanților la cel mai înalt nivel, la COP25 sunt așteptați 30 de șefi de stat, preșdintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Secretarul General al ONU, Antonio Guterres.
Marele absent de la eveniment va fi președintele Statelor Unite, Donald Trump, cel care a inițiat procesul de retragere formală a țării sale din Acordul de la Paris la care administrația Obama aderase în 2015. Totuși, SUA vor fi reprezentate de Purtătorul de cuvânt al Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, care va conduce delegația parlamentară americană la COP25, informează BBC.
Scopul discuțiilor este pregătirea terenului pentru anul viitor, când se vor împlini cinci ani de la semnarea Acordului de la Paris, cel mai ambițios document care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020. Astfel, anul viitor, țările semnatare ale Acordului vor trebui să-și asume angajamente clare privind țintele de reducere a emisiilor de C02 și, eventual, să-și contureze pe termen lung intențiile privind atingerea țintei ,,zero emisii nete”, înaintea reuniunii de anul viitor de la Glasgow (COP26). În acest sens, reuniunea ar trebui să se concretizeze, printre altele, cu conturarea unui calendar ferm privind momentul de depunere a angajamentelor în 2020.
De asemenea, COP25 ar trebui să răspundă și unor întrebări legate de anumite aspecte tehnice delicate ale Acordului de la Paris, precum detaliile privind comerțul internațional cu emisii de carbon între țări, reglementat de Articolul 6.
Ele sunt în mare măsură un pas important până în 2020, cel mai important an pentru eforturile climatice globale de la acordul de la Paris din 2015. Acest lucru se datorează faptului că țările trebuie să își îmbunătățească pentru prima dată planurile de reducere a emisiilor de carbon și, de asemenea, să-și contureze pe termen lung intenționează să ajungă la zero emisiile nete, înaintea unui summit de criză de la Glasgow anul viitor, COP26. Între timp, discuțiile de la Madrid trebuie să redacteze întrebări restante despre regulile Acordului de la Paris.
Conferința Părților de la Madrid nu debutează, însă, cu așteptări foarte mari, având în vedere rezultatele slabe pe parte de angajamente asumate ale Summitului pentru Acțiune Climatică al ONU, din septembrie.
Summitul ONU a fost poate cel mai așteptat eveniment de profil al anului, culminând, cu protestele a milioane de oameni în întreaga lume care criticau insuficiența acțiunilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii, responsabile pentru creșterea nivelului de poluare la nivel global, nu și-au prezentat angajamentele de reducere a emisiilor.
Citiți și Un nou raport al ONU avertizează asupra impactului uman și economic al schimbările climatice pe fondul ,,timidității în acțiune” a SUA, Indiei și Chinei la Summitul pentru Acțiune Climatică
Angajamentele așteptate din partea liderilor de la nivel mondial trebuiau să fie o actualizare a promisiunilor pe care țările le-au făcut în cadrul acordului climatic de la Paris în 2015 când 195 de națiuni au convenit să lucreze împreună pentru a împiedica ca încălzirea globală să treacă dincolo de punctul critic, din perspectiva oamenilor de știință, de 2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. Astfel de angajamente sunt cruciale deoarece forța combinată a planurilor de acțiune actuale țărilor de la nivel global limitează încălzirea globală la o valoare între 2,7 și 3,7 grade Celsius, relata CBS News.
Până în prezent, 65 de țări au spus că își vor atinge obiectivele naționale pentru climă, dar nu este suficient. China, SUA și India sunt cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră care duc la încălzirea planetei, iar angajamentele lor în acest sens ar avea cel mai mare impact pentru prevenirea unei crize climatice. Din păcate, cele trei state nu și-au asumat angajamente clare de a multiplica acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice din planurile lor naționale pentru mediu într-un termen limită.
În aceste condiții, este de așteptat ca UE să preia inițiativa în privința conturării unui plan clar de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de atingere a neutralității climatice până în 2050 mai ales în contextul în care noua Comisie Europeană a făcut din acest lucru o prioritate absoută în următorii cinci ani.