România este iubită în Republica Moldova, fiind un pilon de rezistență și este cel mai aprig avocat în drumul nostru european, a declarat vineri președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prilejul Zilei Naționale a României, care marchează 105 ani de la Marea Unire.

”România este iubită aici pentru ceea ce face, dar mai ales pentru ceea ce este. Și știu că și Moldova este iubită în România. România, de-a lungul anilor, ne-a iubit necondiționat, fără a aștepta lauri sau beneficii. Și, ca orice iubire autentică, România nu a strigat-o, bătându-se cu pumnul în piept, ci a manifestat-o indiferent de circumstanțe. Ne-a oferit lumină, la propriu, când aveam cea mai mare nevoie, ne ajută să modernizăm localitățile, să salvăm viețile cetățenilor de pe malul stâng al Prutului prin serviciul medical de urgență SMURD, ne-a oferit primele ajutoare pe timp de criză pandemică. Și nu doar lista lungă a ajutoarelor oferite ne face să fim profund recunoscători, ci și încrederea noastră că putem mereu conta pe România” a scris președinta Maia Sandu, într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit șefei statului de pe malul drept al Prutului, România este pentru Republica Moldova un pilon de rezistență și cel mai aprig avocat în drumul european al Chișinăului.

”O privim cu speranță atunci când ne aflăm la nevoie și ca reper în aspirațiile noastre de aderare la UE. Iar România ne privește cu încredere că vom izbuti în calea aleasă. Ne leagă trecutul, dar și mai mult ne leagă viitorul. Ne leagă dorința de a construi o societate dreaptă și bună pentru toți cetățenii noștri, de a deveni mai puternici împreună. Drumul nostru este comun – locul nostru este împreună în Uniunea Europeană. Știm România este alături de noi – și acest lucru ne ajută să avem încredere în viitor, oricât de mari ar fi încercările prin care trecem. La mulți ani tuturor celor care simt românește, vorbesc limba română și iubesc România!” a conchis președintele Maia Sandu.

Mesaje de felicitare pentru România au venit și din partea premierului moldovean Dorin Recean și a președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.

Peste 2.400 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor participă, vineri, la parada militară organizată în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti cu ocazia Zilei Naţionale a României.

La parada militară dispozitivul de defilare al tehnicii militare este alcătuit din circa 150 mijloace tehnice.

În blocul de paradă vor defila aproximativ 250 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 23 de mijloace tehnice.

Avioane şi elicoptere vor survola Piaţa Arcului de Triumf la parada de 1 Decembrie.

Parlamentul de la Chişinău a aprobat vineri, în a doua lectură, modificările legislative privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. Adoptarea acestui document face parte din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, informează Jurnal TV şi TV8.md.

Conform proiectului, statele, guvernele ori persoanele şi entităţile care au comis genocid, infracţiuni împotriva umanităţii sau a păcii, infracţiuni de război, tortură, pedepse sau alte tratamente crude şi inumane, sclavie, execuţii, inclusiv asasinate, răpiri de persoane ori detenţii arbitrare, vor fi supuse sancţiunilor, informează Agerpres.

Adoptarea acestui document face parte din Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cadrul acestuia, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de deoligarhizare prin eliminarea influenţei excesive a intereselor private asupra vieţii economice, politice şi publice.

Legea privind aplicarea sancţiunilor internaţionale urmează a fi promulgată de şefa statului, Maia Sandu, şi publicată în Monitorul Oficial, conform media citate.

Republica Moldova s-a aliniat la 4 din cele 6 pachete de sancţiuni care vizează într-un fel sau altul cetăţeni sau persoane juridice din Federaţia Rusă, a indicat ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Nicu Popescu, într-o conferinţă de presă, potrivit Radio Chişinău.

“Evident, scopul nostru este menţinerea stabilităţii şi securităţii ţării noastre. Toate măsurile de aliniere a Republicii Moldova la noi pachete de sancţiuni trec şi prin prisma unei analize de impact, pe care o fac alte instituţii. Dar vreau să vă anunţ că în ultimul un an şi jumătate Republica Moldova s-a aliniat la mai multe pachete de sancţiuni, unele din ele vizând şi Federaţia Rusă. Aceste lucruri sunt bine cunoscute în plan public deja”, a declarat Nicu Popescu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omoloaga sa de la Chișinău, Maia Sandu, i-au transmis marți președintelui Consiliului European, Charles Michel, că ambele țări consideră drept “obiectiv esențial” aderarea la Uniunea Europeană, țintind obținerea unei decizii a țărilor UE în deschiderea negocierilor de aderare.

Maia Sandu și Charles Michel au fost invitați marți, la Kiev, pentru a marca Ziua Demnității și Libertății în Ucraina, care îmbină comemorarea revoluției portocalii din 2004, dar și a unui deceniu de la protestele pro-europene din 21 noiembrie 2013, cunoscute drept “EuroMaidan”.

“Discuțiile noastre s-au axat în principal pe integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în UE. Ucraina face toate demersurile necesare pentru a începe negocierile de aderare la UE. Am adoptat toate deciziile necesare. Vom adopta în scurt timp chiar și ceea ce era prevăzut a fi adoptat până în primăvară, după decizia politică a UE de a deschide negocierile. Poziția Ucrainei este cât se poate de clară: trebuie să facem totul pentru a fi complet pregătiți pentru începerea negocierilor de aderare. Acest lucru are o valoare foarte reală pentru noi, deoarece fiecare succes al statului nostru adaugă încredere și motivație poporului nostru, tuturor celor care apără Ucraina și ajută. Astăzi, am discutat despre pașii care urmează și, desigur, este foarte important ca UE să își respecte promisiunea, adoptând decizia care va permite începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE”, a transmis Zelenski, după întrevederea trilaterală și după conferința de presă comună.

Presidents of the EU Council and Moldova paid visits to Kyiv for Ukraine’s Dignity and Freedom Day. This is really symbolic. The main focus of our talks was on Ukraine’s and Moldova’s EU integration.

Ukraine takes every necessary step to begin EU accession negotiations. We have… pic.twitter.com/svBMZNDqHB

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 21, 2023

La rândul său, Maia Sandu a precizat că a discutat cu Michel și cu Zelenski despre “calea europeană” a Moldovei și Ucrainei, subliniind că aderarea a UE va întări “securitatea, pacea și stabilitatea în Europa și va consolida frontiera de est a Uniunii Europene”.

“Doar prin unitate putem descuraja Rusia și fortifica Europa. Vorbind într-o singură voce, suntem mai puternici și mai rezistenți”, a insistat ea.

Lidera de la Chișinău a apreciat că este “simbolic” faptul că aceste discuții au avut loc în contextul marcării a zece ani de la începutul protestelor pentru apărarea democrației și libertății de pe Piața Independenței, din centrul Kiev-ului.

Ucraina a marcat marți ”Ziua Demnității și a Libertății”, menită să reamintească de cele două proteste pro-democrație: Revoluția Portocalie din 2004 și Revoluția Demnității. Aceasta din urmă a fost declanșată de protestele din 21 noiembrie 2013, după decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu UE la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.

“Euro-Maidan” reprezintă practic manifestațiile pro-europene care au început în noaptea de 21 noiembrie 2013, când cetățenii ucraineni au început să protesteze spontan în Kiev în răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta.

Rusia a denunțat revoluția ca fiind o ”lovitură de stat” favorizată de Occident și a folosit-o drept argument pentru a-și justifica acțiunea militară în Ucraina în 2014, anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și declanșarea războiului de agresiune din 24 februarie 2022.

Cele două momente au fost marcate prin prezența la Kiev a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și printr-un mesaj al șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Charles Michel i-a asigurat pe Volodimir Zelenski și Maia Sandu că ”nu va precupeți niciun efort în a sprijini ambițiile legitime” ale Ucrainei și Republicii Moldova.

Citiți și “Extinderea UE este chemarea istoriei”: Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, Moldova și Bosnia și acordarea statutului de candidat Georgiei

Comisia Europeană a recomandat pe 8 noiembrie începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, într-o poziționare istorică cu privire la viitorul extinderii Uniunii Europene, o temă care a căpătat avânt pe agenda statelor și instituțiilor UE, președinta Comisiei Europene precizând că UE răspunde “la chemarea istoriei”. Mingea este acum în terenul politic al Consiliului – UE și cel European – , care trebuie acum să analizeze recomandările Comisiei și să ia decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere, liderii europeni fiind așteptați să decidă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova la summit-ul european din 14-15 decembrie 2023.

“Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Moldova și eforturile de reformă în curs, Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu ambele țări. În plus, Comisia recomandă Consiliului să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina și Moldova au adoptat anumite măsuri-cheie. Comisia este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri”, a transmis executivul european.