Peste 100 de țări s-au alăturat eforturilor depuse de Statele Unite și Uniunea Europeană privind reducerea emisiilor de metan – gaz responsabil pentru efectul de seră – cu cel puțin 30% până în 2030 în raport cu nivelul global din 2020, în cadrul unui acord care vizează una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice, a precizat un oficial de rang înalt al Administrației Biden, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Parteneriatul a fost lansat marți după ce, luni seara, peste 100 de lideri mondiali, printre care președinții SUA, Comisiei Europene și României, Joe Biden, Ursula von der Leyen și Klaus Iohannis, și-au luat angajamentul de a pune capăt defrișărilor până în 2030.
I’m very glad to launch the Global Methane Pledge with @POTUS.
83 countries are now joining us in this worldwide initiative to reduce methane emissions.
This will slow down global warming and keep the goal of limiting warming to 1.5 degrees within reach. https://t.co/P9tDfU9xsB
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 2, 2021
În schimb, China, Rusia şi India, care fac parte şi ele dintre primii cinci emiţători de metan, nu au semnat pactul. Aceste ţări au fost incluse pe lista statelor identificate drept ţinte care trebuie convinse să se alăture noii iniţiative, potrivit unui articol publicat de Reuters, în contextul în care primele două au atras atenția prin absenteism, mulțumindu-se să transmită un mesaj scris sau video, în vreme ce cea de-a treia a stârnit îngrijorări după ce a anunțat că dorește să atingă neutralitatea climatică până în 2070, o dată mult mai târzie decât cea stabilită de alţi poluatori.
Uniunea Europeană și Statele Unite sunt vârful de lance al eforturilor de reducere a emisiilor globale de metan.
Citiți și:
Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26
COP26. Ursula von der Leyen: UE este pregătită să se angajeze cu partenerii internaționali în vederea impunerii unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon
Până săptămâna trecută, aproximativ 60 de ţări semnaseră documentul, după un efort diplomatic susţinut al acestora, înainte de debutul Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26).
Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, care, potrivit ultimului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale, înregistrată după încheierea erei preindustriale.
Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră, și este considerată ca fiind cea mai eficace strategie de reducere a încălzirii globale pe termen scurt și de menținere a obiectivului de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius, având, de asemenea, beneficii suplimentare importante, inclusiv îmbunătățirea sănătății publice și a productivității agricole.
Conform Evaluării globale privind metanul, realizată de Coaliția pentru climă și aer nepoluat (CCAC) și de Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), atingerea obiectivului pentru 2030 poate preveni peste 200.000 de decese premature, sute de mii de vizite la serviciile medicale de urgență pentru probleme legate de astm și peste 20 de milioane de tone de culturi pierdute pe an până în 2030, prin reducerea poluării cu ozon troposferic cauzate în parte de metan.
Deşi nu face parte din negocierile oficiale coordonate de ONU, pactul pentru metan ar putea să devină cel mai important rezultat concret al COP26, ţinând cont de impactul său potenţial asupra limitării efectelor dezastruoase ale schimbărilor climatice.
