MAREA BRITANIE
COP26: Peste 100 de țări s-au alăturat eforturilor SUA și UE de reducere a emisiilor de metan cu cel puțin 30% până în 2030
Published
2 years agoon
By
Teodora IonPeste 100 de țări s-au alăturat eforturilor depuse de Statele Unite și Uniunea Europeană privind reducerea emisiilor de metan – gaz responsabil pentru efectul de seră – cu cel puțin 30% până în 2030 în raport cu nivelul global din 2020, în cadrul unui acord care vizează una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice, a precizat un oficial de rang înalt al Administrației Biden, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Parteneriatul a fost lansat marți după ce, luni seara, peste 100 de lideri mondiali, printre care președinții SUA, Comisiei Europene și României, Joe Biden, Ursula von der Leyen și Klaus Iohannis, și-au luat angajamentul de a pune capăt defrișărilor până în 2030.
I’m very glad to launch the Global Methane Pledge with @POTUS.
83 countries are now joining us in this worldwide initiative to reduce methane emissions.
This will slow down global warming and keep the goal of limiting warming to 1.5 degrees within reach. https://t.co/P9tDfU9xsB
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 2, 2021
În schimb, China, Rusia şi India, care fac parte şi ele dintre primii cinci emiţători de metan, nu au semnat pactul. Aceste ţări au fost incluse pe lista statelor identificate drept ţinte care trebuie convinse să se alăture noii iniţiative, potrivit unui articol publicat de Reuters, în contextul în care primele două au atras atenția prin absenteism, mulțumindu-se să transmită un mesaj scris sau video, în vreme ce cea de-a treia a stârnit îngrijorări după ce a anunțat că dorește să atingă neutralitatea climatică până în 2070, o dată mult mai târzie decât cea stabilită de alţi poluatori.
Uniunea Europeană și Statele Unite sunt vârful de lance al eforturilor de reducere a emisiilor globale de metan.
Citiți și:
Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26
COP26. Ursula von der Leyen: UE este pregătită să se angajeze cu partenerii internaționali în vederea impunerii unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon
Până săptămâna trecută, aproximativ 60 de ţări semnaseră documentul, după un efort diplomatic susţinut al acestora, înainte de debutul Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26).
Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, care, potrivit ultimului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale, înregistrată după încheierea erei preindustriale.
Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră, și este considerată ca fiind cea mai eficace strategie de reducere a încălzirii globale pe termen scurt și de menținere a obiectivului de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius, având, de asemenea, beneficii suplimentare importante, inclusiv îmbunătățirea sănătății publice și a productivității agricole.
Conform Evaluării globale privind metanul, realizată de Coaliția pentru climă și aer nepoluat (CCAC) și de Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), atingerea obiectivului pentru 2030 poate preveni peste 200.000 de decese premature, sute de mii de vizite la serviciile medicale de urgență pentru probleme legate de astm și peste 20 de milioane de tone de culturi pierdute pe an până în 2030, prin reducerea poluării cu ozon troposferic cauzate în parte de metan.
Deşi nu face parte din negocierile oficiale coordonate de ONU, pactul pentru metan ar putea să devină cel mai important rezultat concret al COP26, ţinând cont de impactul său potenţial asupra limitării efectelor dezastruoase ale schimbărilor climatice.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
Secretarul general al NATO califică schimbările climatice drept „un multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale
MAREA BRITANIE
Marea Britanie se opune trimiterii de trupe occidentale în Ucraina. David Cameron: “Ar trebui să evităm să creăm ţinte evidente pentru Putin”
Published
1 week agoon
March 10, 2024Şeful diplomaţiei britanice David Cameron şi-a exprimat opoziţia faţă de trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, chiar şi pentru a forma acolo soldaţi, într-un interviu pentru cotidianul german Süddeutsche Zeitung publicat sâmbătă, informează AFP, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă, în opinia sa, este un lucru inteligent ca în situaţia actuală să se excludă orice trimitere de soldaţi occidentali în Ucraina, Cameron a răspuns publicaţiei germane: “Misiunile de formare sunt mai bine executate în afara ţării. În Marea Britanie, noi am format 60.000 de soldaţi ucraineni”.
“Ar trebui să evităm să creăm ţinte evidente pentru Putin”, a spus David Cameron, potrivit declaraţiilor sale traduse în germană de cotidianul citat, conchide sursa citată.
În același timp, șeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski a reacţionat pozitiv la recentele declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron
Emmanuel Macron a plasat Ucraina în centrul unei dezbateri politice naţionale după ce a afirmat, pe 26 februarie, că trimiterea în Ucraina a unor trupe terestre occidentale “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război.
El a folosit atunci prilejul unei conferințe internaționale în care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați și nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.
Luni, el a revenit parțial asupra trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, precizând că “nu suntem în război împotriva poporului rus și refuzăm să intrăm într-o logică a escaladării“. Aflat într-o vizită la Praga, președintele francez i-a îndemnat pe aliații Ucrainei “să nu fie lași” privind susținerea țării în apărarea împotriva Rusiei.
Mai mult, într-o serie de întrevederi la Palatul Elysee, Macron le-a transmis liderilor partidelor politice și foștilor președinți Sarkozy și Hollande că sprijinul Franței pentru Ucraina nu are “nicio limită” şi nici “linie roşie”
Poziția președintelui francez a stârnit reacții adverse și din partea aliaților.
Oficiali ai Alianţei Atlanticului de Nord au declarat că NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia.
Reacţiile venite între timp din partea statelor membre în UE sau în NATO au fost toate negative, printre ţările care până în prezent au respins oficial această posibilitate numărându-se Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Spania sau Italia.
Prezent la reuniunea de la Paris, cancelarul german Olaf Scholz s-a delimitat de declarațiile lui Emmanuel Macron, precizând că niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina.
Și Casa Albă a precizat că SUA nu vor trimite trupe combatante în Ucraina, poziție reluată joi noaptea în discursul privind Starea Națiunii susținut de președintele Joe Biden.
MAREA BRITANIE
De la Kiev, ministrul britanic al Apărării ”trage un semnal de alarmă”: ”Care este mesajul dacă am permite ca o țară democratică să fie cucerită de un dictator ca Putin? Ce ar spune despre valorile noastre?”
Published
2 weeks agoon
March 8, 2024By
Teodora IonMinistrul britanic al Apărării, Grant Shapps, se a află în Ucraina pentru a ”trage un semnal de alarmă” cu privire la riscul ca ”o țară democratică să fie cucerită de un dictator ca Putin”.
”Care este mesajul, dacă am permite ca o țară democratică să fie cucerită de un dictator ca Putin? Ce ar spune despre valorile noastre de libertate și democrație? Și nu trebuie să fie așa. Pentru că avem fără probleme resursele Occidentului, dacă avem voință. Așadar, mesajul este simplu: acesta este un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Haideți să ne asigurăm că Ucraina câștigă acest război”, a transmis Shapps într-un mesaj video publicat pe platforma X, fostă Twitter.
I’m in Kyiv to raise the alarm to the democratic world – we must make sure Ukraine wins this war.
The UK has stepped up to do more than ever, with our largest military support package to date. Every nation must now do the same and ensure freedom triumphs over tyranny. pic.twitter.com/DYbOcCUkho
— Rt Hon Grant Shapps MP (@grantshapps) March 8, 2024
Marea Britanie ar urma să livreze peste 10.000 de drone forțelor armate ucrainene, ca parte a unui nou pachet de sprijin militar în valoare de 325 de milioane de lire sterline, conform spuselor oficialului britanic, informează Politico Europe.
Potrivit armatei britanice a Apărării, aproximativ 1.000 din cele 10.000 de drone sunt ”drone de atac unidirecționale”, în timp ce o parte din total este formată din drone maritime.
Shapps a făcut acest anunț în urma unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
”Intensific angajamentul nostru de a înarma Ucraina cu noi drone de ultimă generație care provin direct de la industriile de apărare britanice de top la nivel mondial – direct de la fabrică la linia frontului. Încurajez partenerii internaționali să se alăture Regatului Unit în acest efort”, a declarat Shapps într-un comunicat.
Dronele au căpătat un rol important în conflictul din Ucraina, atât în scopuri de supraveghere, cât și de atac, contribuind la compensarea lipsei relative de trupe a Kievului.
În februarie, Zelenski a anunțat o nouă ”Forță de sisteme fără pilot la bord”, o nouă secțiune a forțelor armate ucrainene care aduce utilizarea de către armată a dronelor sub o singură comandă.
Anunțul Londrei este cu atât mai important cu cât Rusia nu slăbește atacurile asupra Ucrainei, cel mai recent dintre acestea fiind cel asupra orașului Odesa, unde premierul grec Kyriakos Mitsotakis era primit de președintele Zelenksi.
O dovadă să Occidentul continuă să sprijine Kievul este și acordul de securitate semnat de Marea Britanie cu Ucraina, la mijlocul lunii ianuarie, deschizând drumul parafării acestui tip de angajament convenit de G7 la summitul NATO de la Vilnius și duplicat și de alte țări precum Franța, Germania, Olanda, Danemarca.
Și România s-a alătura acestei inițiative, negocieri fiind demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie.
MAREA BRITANIE
Premierul Marii Britanii cere țărilor occidentale să fie ”mai îndrăznețe” și să confiște activele rusești înghețate pentru a le trimite apoi Ucrainei
Published
3 weeks agoon
February 26, 2024By
Teodora IonPremierul britanic Rishi Sunak a solicitat duminică țărilor occidentale să fie ”mai îndrăznețe” și să confiște activele rusești înghețate pentru a le redistribui apoi Ucrainei, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.
”Trebuie să fim mai îndrăzneţi în ceea ce priveşte confiscarea a sute de miliarde din activele ruseşti îngheţate”, a scris Sunak într-un articol publicat în The Sunday Times, cu ocazia marcării a doi ani de la invazia rusă pe scară largă din Ucraina.
În viziunea sa, un prim pas ar putea fi confiscarea miliardelor rezultate din dobânda pe care aceste active le generează, pentru a fi trimise ulterior Ucrainei. ”Apoi, în cadrul G7, trebuie să găsim modalităţi legale de a confisca activele în sine şi, de asemenea, de a trimite acele fonduri în Ucraina”, a adăugat el.
”Ce omagiu ar fi pentru lupta lui Aleksei Navalnîi de a trage la răspundere statul rus pentru acţiunile sale” a adăugat el, referitor la opozantul rus care a murit recent într-un penitenciar din regiunea arctică.
Cu ocazia împlinirii a doi ani de când Rusia a invadat Ucraina, liderii țărilor G7 au dat publicității un comunicat prin care și-au reafirmat angajamentul de a sprijini această țară și de a diminua sursele de finanțare ale Moscovei.
Identificarea unor modalități legale la nivel G7 a fost evocată și de reprezentanta specială a Statelor Unite pentru reconstrucția economică a Ucrainei, Penny Pritzker, la mijlocul lunii ianuarie.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene