Connect with us

MAREA BRITANIE

COP26: Peste 100 de țări s-au alăturat eforturilor SUA și UE de reducere a emisiilor de metan cu cel puțin 30% până în 2030

Published

on

© European Union 2021

Peste 100 de țări s-au alăturat eforturilor depuse de Statele Unite și Uniunea Europeană privind reducerea emisiilor de metan – gaz responsabil pentru efectul de seră – cu cel puțin 30% până în 2030 în raport cu nivelul global din 2020, în cadrul unui acord care vizează una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice, a precizat un oficial de rang înalt al Administrației Biden, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Parteneriatul a fost lansat marți după ce, luni seara, peste 100 de lideri mondiali, printre care președinții SUA, Comisiei Europene și României, Joe Biden, Ursula von der Leyen și Klaus Iohannis, și-au luat angajamentul de a pune capăt defrișărilor până în 2030

În schimb, China, Rusia şi India, care fac parte şi ele dintre primii cinci emiţători de metan, nu au semnat pactul. Aceste ţări au fost incluse pe lista statelor identificate drept ţinte care trebuie convinse să se alăture noii iniţiative, potrivit unui articol publicat de Reuters, în contextul în care primele două  au atras atenția prin absenteism, mulțumindu-se să transmită un mesaj scris sau video, în vreme ce cea de-a treia a stârnit îngrijorări după ce a anunțat că dorește să atingă neutralitatea climatică până în 2070, o dată mult mai târzie decât cea stabilită de alţi poluatori.

Uniunea Europeană și Statele Unite sunt vârful de lance al eforturilor de reducere a emisiilor globale de metan.

Citiți și:
Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26
COP26. Ursula von der Leyen: UE este pregătită să se angajeze cu partenerii internaționali în vederea impunerii unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon

Până săptămâna trecută, aproximativ 60 de ţări semnaseră documentul, după un efort diplomatic susţinut al acestora, înainte de debutul Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26).

Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, care, potrivit ultimului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale, înregistrată după încheierea erei preindustriale.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră, și este considerată ca fiind cea mai eficace strategie de reducere a încălzirii globale pe termen scurt și de menținere a obiectivului de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius, având, de asemenea, beneficii suplimentare importante, inclusiv îmbunătățirea sănătății publice și a productivității agricole.

Conform Evaluării globale privind metanul, realizată de Coaliția pentru climă și aer nepoluat (CCAC) și de Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), atingerea obiectivului pentru 2030 poate preveni peste 200.000 de decese premature, sute de mii de vizite la serviciile medicale de urgență pentru probleme legate de astm și peste 20 de milioane de tone de culturi pierdute pe an până în 2030, prin reducerea poluării cu ozon troposferic cauzate în parte de metan.

Deşi nu face parte din negocierile oficiale coordonate de ONU, pactul pentru metan ar putea să devină cel mai important rezultat concret al COP26, ţinând cont de impactul său potenţial asupra limitării efectelor dezastruoase ale schimbărilor climatice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Regatul Unit poate ”juca un rol de lider” în reglementarea inteligenței artificiale, evidențiază Rishi Sunak înaintea vizitei în SUA: Vom rezolva această problemă doar dacă lucrăm împreună

Published

on

© No. 10

Premierul Rishi Sunak a prezentat o parte a temelor pe care le va aborda cu președintele american, Joe Biden, cu ocazia vizitei pe care o va efectua săptămâna viitoare la Washington, printre acestea aflându-se inteligența artificială și riscurile pe care aceasta le implică, anunță Politico Europe.

Sunak a făcut acest anunț după ce mai multe personalități din industria inteligenței artificiale au publicat marți o scrisoare în care se afirmă că tehnologia ar trebui recunoscută ca ”risc de extincție” la adresa umanității, comparabil cu ”pandemiile și războiul nuclear”.

”Oamenii vor fi îngrijorați de relatările potrivit cărora inteligența artificială reprezintă un risc existențial precum pandemiile sau războaiele nucleare – vreau să fie liniștiți că guvernul analizează foarte atent acest aspect”, a declarat Sunak.

Făcând referire la întâlnirea sa cu directorii OpenAI, Google DeepMind și Anthropic de săptămâna trecută, precum și la discuțiile recente privind inteligența artificială din cadrul G7, Sunak a declarat că Regatul Unit ”poate juca un rol de lider, deoarece, în cele din urmă, ne vom confrunta cu această problemă și o vom rezolva doar dacă vom lucra împreună nu doar cu companiile, ci și cu țările din întreaga lume”.

Un oficial guvernamental a confirmat pentru Politico că speră să vadă unele ”evoluții” și un potențial anunț în urma întâlnirii de la Washington. Cu toate acestea, un al doilea oficial a declarat că nu este încă clar ce ar putea rezulta din aceste discuții.

Comentariile prim-ministrului vin pe fondul unei intensificări a retoricii guvernului britanic față de riscurile legate de inteligența artificială.

Deplasarea lui Sunak la Washington are loc după o reuniune a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie, care a avut loc săptămâna aceasta în Suedia, unde înalți oficiali de la Bruxelles și Washington au discutat despre inteligența artificială.

Pe lângă această temă, Sunak și Biden vor discuta despre războiul din Ucraina, energie și schimbări climatice, comerț și Irlanda de Nord, a anunțat marți Casa Albă.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ucraina are dreptul de a se apăra de atacurile rusești dincolo de granițele sale, susține șeful diplomației britanice

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Ucraina are dreptul de a se apăra de atacurile rusești dincolo de granițele sale, a declarat marți ministrul britanic de externe în timpul unui discurs susținut în Estonia, informează dpa, preluat de Agerpres.

James Cleverly a făcut aceste comentarii după ce a vorbit despre descurajarea agresiunii președintelui rus Vladimir Putin prin „întărirea securității noastre colective” și a prezentat argumentele pentru ca Suedia să adere rapid la NATO.

Cleverly a fost întrebat despre atacul cu drone de marți asupra Moscovei și dacă Ucraina avea dreptul să atace teritoriul rusesc.

„Nu am detalii și nu am de gând să speculez cu privire la natura atacurilor cu drone la Moscova. Așa că ceea ce urmează să spun reprezintă aspecte mai generale, mai degrabă decât asupra acestui incident specific”, a declarat acesta.

“Ucraina are dreptul legitim de a se apăra. Are dreptul legitim de a face acest lucru în interiorul granițelor sale, bineînțeles, dar are, de asemenea, dreptul de a proiecta forțe dincolo de granițele sale pentru a submina capacitatea Rusiei de a proiecta forțe în Ucraina însăși. Așadar, țintele militare legitime din afara propriilor granițe fac parte din autoapărarea Ucrainei. Și ar trebui să recunoaștem acest lucru. Asta nu înseamnă că am o evaluare specială cu privire la atacurile de la Moscova, dar, în sens mai larg, țintele militare din afara propriei frontiere sunt recunoscute la nivel internațional ca fiind legitime ca parte a autoapărării unei națiuni”, a precizat șeful diplomației britanice.

Cleverly se află într-o călătorie cu două opriri în Europa pentru a se întâlni cu partenerii militari ai țării.

Acesta s-a întâlnit, marți, cu membri ai guvernului și cu personalul militar britanic în timpul opririi sale în Estonia.

Miercuri, el va zbura spre Norvegia pentru o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul NATO, războiul din Ucraina urmând să fie în fruntea unei agende care va include, de asemenea, o discuție despre aderarea Suediei înainte de un summit-ul care va avea loc la Vilnius, Lituania, în iulie.

Obiecțiile din partea Turciei și Ungariei au încetinit până acum procesul de aderare a Suediei.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Klaus Iohannis îl primește vineri la Palatul Cotroceni pe Charles al III-lea, în prima vizită a unui rege britanic în România. Deși privată, este prima vizită externă după încoronare și a doua după urcarea pe tron

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis îl primește vineri, la Palatul Cotroceni, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel care va deveni primul monarh britanic care vizitează România în această calitate.

Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială, care a difuzat programul zilei de vineri, 2 iunie. Șeful statului îl va primi pe suveranul britanic cu o ceremonie oficială, urmată de momentul fotografiei oficiale, convorbiri tête-à-tête și de o întâlnire cu autoritățile statului, reprezentanții societății civile și Corpul Diplomatic, moment la care cei doi lideri vor susține alocuțiuni.

Vizita regelui Charles al III-lea în România va avea un caracter privat, iar singurul moment public este reprezentat de vizita la Palatul Cotroceni, ca “gest de curtoazie”, după cum a explicat public ambasadorul britanic la București, Andrew Noble.

Aceasta reprezintă a doua vizită externă a monarhului britanic după vizita de stat pe care a efectuat-o în luna martie în Germania, precum și prima vizită în străinătate a suveranului după ceremonia de încoronare.

Regele Charles al III-lea și regina Camilla au fost încoronați pe 6 mai la Westminster Abbey, marcând începutul simbolic al unei noi ere regale în Marea Britanie, într-o ceremonie la care au participat peste 2.000 de invitați, inclusiv șefi de state din întreaga din lume, între care și președintele Klaus Iohannis. Charles al III-lea a fost proclamat rege al Marii Britanii pe 10 septembrie 2022, la două zile de la decesul reginei Elisabeta a II-a, deschizând o nouă epocă pentru monarhia britanică.

Noul suveran britanic are o prietenie de lungă durată cu România, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.

De altfel, vizita lui Charles al III-lea în România, o țară unde deține proprietăți, va fi prima în calitate de rege.

În calitate de Prinț de Wales, Charles a vizitat în nenumărate rânduri România și a promovat imaginea țării noastre în lume.El s-a îndrăgostit de satele din Transilvania în 1998, atunci când a vizitat pentru prima dată România. În 2006, a cumpărat prima casă în România, o casă tradițională din satul Viscri, din județul Brașov, Ulterior a cumpărat și alte proprietăți, între care o casă în satul Valea Zălanului, din județul Covasna.

La 29 martie 2017, în aceeași zi în care Marea Britanie a declanșat articolul 50 din Tratatul UE privind retragerea din Uniune, prințul Charles a fost decorat de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul Național “Steaua României” în Grad de Mare Cruce, în semn de “prețuire pentru activitatea în România și pentru promovarea imaginii acesteia în lume”.

În același an, în luna decembrie, prințul Charles a făcut parte dintr-o însemnată prezență regală europeană la București, cu ocazia funeraliilor regelui Mihai I al României. Fostul suveran al României şi Regina Elisabeta a II-a aveau o descendență comună, fiind stră-strănepoții reginei Victoria a Marii Britanii, iar regele Mihai a fost văr cu principele consort Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a și tatăl lui Charles al III-lea.

În timpul procesiunilor funerare care s-au desfășurat și în Sala Tronului de la Palatul Regal, prințul Charles, fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, regele Suediei Carl Gustav al XVI-lea și alte personalități regale s-au recules la catafalcul ultimului șef de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care mai era în viață până la finele lui 2017.

În anii următori, atât în Marea Britanie, cât și la ONU și în România, prințul Charles a promovat imaginea României în lume, el având mai multe proprietăți în Transilvania, inclusiv o casă în localitatea Viscri.

Astfel, când filmul documentar ”Wild Carpathia – Seasons of Change” a fost difuzat în premieră la sediul ONU din New York, proiecția video a fost însoțită de un mesaj al prințului Charles.

În 2020, după debutul pandemiei de coronavirus, prințul Charles s-a adresat în mai multe rânduri românilor. Într-un mesaj video cu ocazia Paştelui ortodox, în care a evocat criză sanitară şi și-a exprimat dorinţa de a reveni în România și de a se întâlni din nou cu membri ai comunităţii româneşti din Marea Britanie, prințul de Wales afirma că “mulţi români din Marea Britanie joacă un rol indispensabil în sistemul de sănătate” și că “nu are suficiente cuvinte pentru eforturile lor remarcabile.

Tot acum doi ani, prințul Charles i-a felicitat pe voluntarii români implicaţi în proiectul “Ambulanţa pentru monumente”, care au câştigat Premiul European pentru Patrimoniu la categoria Educaţie, Formare şi Conştientizare.

Ca parte a eforturilor sale de a promova turismul în România, Alteța Sa Regală i-a îndemnat pe români să își petreacă vacanțele în România. “Voi continua să pledez pentru protejarea comorilor unice ale României, care ocupă un loc deosebit în inima mea”, consemna acesta.

Prințul Charles a vizitat România pentru ultima oară în această calitate la finalul lunii mai a anului 2022, după ce a deschis pentru prima dată lucrările Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a, într-un moment de cotitură, și înainte de celebrarea Jubileului de Platină al mamei sale, la 70 de ani de domnie.

În România, viitorul rege britanic a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice, a participat la lansarea celui mai mare proiect de reîmpădurire din Europa și s-a întâlnit cu refugiați ucraineni aflați în România, cărora le-a transmis un mesaj de “încurajare şi speranţă”.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Maia Sandu, “recunoscătoare sprijinului din partea României și Franței”, predă Spaniei ștafeta summitului CPE care a făcut R. Moldova mai vizibilă pe harta Europei

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Zelenski, recunoscător pentru că “România ajută Ucraina”: Relațiile s-au schimbat când “Iohannis și alți lideri au susținut candidatura Ucrainei la UE”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Victor Negrescu solicită Comisiei Europene printr-un demers susținut de europarlamentari din mai multe grupuri politice să sprijine cu fonduri UE copiii români cu părinți plecați în afara țării

U.E.12 hours ago

Oficiali de rang înalt din Europa în frunte cu Josep Borrell participă la cel mai important forum de securitate din Asia, încercând să-i convingă pe partenerii din regiune să sprijine mai mult Ucraina

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO12 hours ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

Polonia livrează arme și muniții cu șase avioane de transport pentru poliția din Republica Moldova

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA13 hours ago

Declarație comună Iohannis – Zelenski adoptată în R. Moldova: România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Parlamentul European solicită o strategie coordonată pentru a mări reziliența UE la ingerințele străine și la manipularea informațiilor și pentru a proteja alegerile europene din 2024

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO12 hours ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA15 hours ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ1 week ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

Team2Share

Trending