Uniunea Europeană a demonstrat în ultimele două decenii că stabilirea unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon funcționează, ajutând la decuplarea creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră, a transmis marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul evenimentul la nivel înalt privind stabilirea prețului pentru emisiile de dioxid de carbon, de la Glasgow.
„În UE, avem o piaţă de tranzacţionare a emisiilor de carbon funcțională încă din 2005 și funcționează foarte bine. Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) acoperă aproximativ 11.000 de instalații industriale și centrale electrice și 500 de companii aeriene. În general, sectoarele acoperite de ETS și-au redus deja emisiile cu aproximativ 45%”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului oficial.
Ca parte a pachetului de de propuneri pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, Comisia Europeană a propus atât consolidarea, cât și extinderea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în Europa, cât și un nou obiectiv de reducere a emisiilor în sectoarele ETS actuale.
„Prețul pentru emisiile de dioxid de carbon funcționează. Ca instrument eficient de reducere a emisiilor și de încurajare a inovării, acesta este un pilon al politicii UE în domeniul climei. M-am bucurat să discut cu premierul Canadei, Justin Trudeau, despre cum putem să facem din stabilirea prețului pentru emisiile de dioxid de carbon un element fundamental pentru un viitor global neutru din punct de vedere climatic”, a scris von der Leyen, pe Twitter.
Carbon pricing works.
As an efficient tool to curb emissions and encourage innovation, it is a pillar of the EU’s climate policy.
Glad to discuss with @JustinTrudeau how to make carbon pricing foundational for a global climate-neutral future. pic.twitter.com/vuheNeT4fS
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 2, 2021
„Prețul pentru emisiile de dioxid de carbon a crescut de la aproximativ 25 de euro în 2020 la aproximativ 60 de euro tona de CO2, în prezent. Ne propunem să extindem taxarea emisiilor de CO2 pentru a cuprinde de asemenea taxarea emisiilor de carbon rezultate din încălzirea clădirilor şi din transporturile rutiere. Aceste sectoare sunt foarte greu de decarbonizat”, a punctat președinta Comisiei Europene, în discursul său.
De asemenea, șefa executivului european a amintit că utilizarea venitului obținut din prețurile pentru emisiile de carbon este un instrument puternic pentru accelerarea tranziției ecologice prin sprijinirea inovării și a modernizării și propus statelor membre să utilizeze veniturile sporite din comercializarea certificatelor de emisii pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile.
„Provocarea reprezentată de sărăcia energetică există deja de mult timp. Compensația socială poate lua forma unui sprijin direct pentru venit – un cec climatic, de exemplu. Dar de preferat, ar trebui să ia forma unor investiții în eficiența energetică, prin renovarea clădirilor sau prin mobilitate cu emisii zero. Studiile noastre de impact arată că că modul cel mai eficient din punct de vedere al costurilor și cel mai echitabil din punct de vedere social de a obține reducerea emisiilor de carbon este de a opta pentru o combinație de politici de reglementare și de stabilire a unui preț al carbonului. Suntem convinși că, piețele internaționale de carbon pot îndeplini obiectivele Acordului de la Paris”, a menționat Ursula von der Leyen.
În opinia Comisiei Europene, trebuie aplicate:
- norme solide de contabilizare a gazelor cu efect de seră care să evite dubla contabilizare;
- metodologii de alocare ambițioase, care să fie în concordanță cu o cale clară către emisii nete zero.
În plus, Ursula von der Leyen a transmis că Uniunea Europeană va institui în trei ani o taxă vamală pe CO2: „Este important ca eforturile de combatere a încălzirii climatice să nu fie subminate de riscul de relocare a emisiilor de carbon. Din acest motiv planul nostru pentru 2030 include un mecanism de ajustare la graniță”, a spus ea.
„Aceste cerințe se află în centrul activității noastre privind regulamentul de la Paris, aici, în Glasgow. COP26 reprezintă oportunitatea potrivită de a avansa discuțiile și pentru a ajunge la un acord asupra acestui regulament. Știu că discuțiile sunt dificile. Continuăm să lucrăm în mod bilateral cu țările partenere pentru a dezvolta sisteme de comercializare a emisiilor sau alte mecanisme de stabilire a prețului carbonului. Cu toate acestea, este important ca eforturile noastre interne să nu fie subminate de riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. UE este mai mult decât pregătită să se angajeze cu partenerii și instituțiile internaționale pentru a ajunge la un cadru global pentru stabilirea unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon”, a conchis președinta Comisiei Europene.
Mai mult, Ursula von der Leyen a dat asigurări că „Europa nu va precupeți niciun efort pentru a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic”, considerând că este datoria ”noastră de a scrie istorie” pentru „copiii noștri”, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a spus despre COP26 că este probabil „ultima șansă” de a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.
La ceremonia de deschidere a Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 2021, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a avertizat că lumea se îndreaptă în continuare spre un dezastru climatic, iar premierul britanic, Boris Johnson, a atras atenția liderilor lumii reuniți la Glasgow că generațiile care încă nu s-au născut „nu ne vor ierta” dacă nu „vom fi reușit să adoptăm măsuri semnificative” pentru „a ne salva planeta.”
Statele Unite, care se numără printre principalii poluatori la nivel global, a dat asigurări, prin vocea președintelui Joe Biden, că vor conduce prin puterea exemplului lupta împotriva schimbărilor climatice.
Exemplu al angajamentului față de această cauză globală a venit și din partea Germaniei. Angela Merkel a prezentat obiectivul țării sale de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2045, moștenire care va fi continuată de viitorul guvern, cel mai probabil condus de social-democratul Olaf Scholz, care și-a asumat printre altele, alături de liderii celorlalte partide cu care negociază o coaliție de guvernare, renunţarea la centralele pe cărbune până în 2030.
