Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe) are o nouă misiune în Parlamentul European după desemnarea sa ca raportor pe Rezoluția pentru Tineri, document care abordează ocuparea și problemele sociale ale tinerilor în contextul 2022. Acesta informează că a demarat deja consultările cu factorii interesați privind rezoluția.
„Am o nouă misiune în Parlamentul European: am fost desemnat raportor pe Rezoluția pentru Tineri. Inspirat de mesajele tinerilor care au participat la EYE – European Youth Event 2021, am propus și obținut o Rezoluție a Comisiei de muncă din Parlamentul European privind ocuparea și problemele sociale ale tinerilor în contextul 2022. Mai mult decât atât, colegii m-au desemnat raportor pe această rezoluție, o responsabilitate care mă onorează, dar mă și motivează să livrez un text ambițios și cu viziune”, informează Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.
Eurodeputatul Renew Europe precizează că investițiile în tineri vor contribui la adaptarea economiilor Europei la provocările ridicate de schimbările demografice și de tranziția digitală și ecologică.
„Tinerii au fost puternic afectați de pandemie. În Europa, riscul de șomaj pentru această generație este de două ori mai mare decât pentru cei peste 30 de ani, iar instabilitatea educației le-a restrâns sever accesul la dezvoltarea de competențe atât de necesare pe piața muncii. Este un moment critic. De aceea, 2022 va fi Anul European al cooperării europene pentru Tineret. Și îmi doresc ca acesta să fie un moment de acțiune, de investiții și de noi soluții europene adresate lor. A investi acum în capitalul uman al tinerilor europeni va contribui la adaptarea economiilor Europei la provocările viitorului! Statele vor avea astfel posibilitatea de a ține pasul cu schimbările demografice și, totodată, să adere pe deplin la era digitală și la creșterea numărului de locuri de muncă în cadrul economiei verzi”, explică Dragoș Pîslaru.
Dragoș Pîslaru amintește că, la nivel european, există deja mai multe inițiative pentru această categorie socială, precum Garanția pentru Tineri, „dar până la soluții reale pentru toți cei care au nevoie de ajutor mai e cale lungă”.
„Avem nevoie de o mai bună coordonare, de mai multe investiții țintite, de conectarea cu PNRR, de o corelare mai bună a competențelor cu piața muncii a prezentului, dar mai ales a viitorului. Europa nu își mai poate permite ca talentul să fie risipit, să existe excluziune socială sau lipsă de implicare în rândul tinerilor săi”, mai precizează acesta.
Astfel, eurodeputatul pledează pentru implicarea concretă a tinerilor în modelarea societății europene a viitorului și solicită susținerea tuturor nivelurilor decizionale.
„Tinerii nu ar trebui să fie doar arhitecți ai propriilor vieți, ci și să contribuie la schimbarea în bine a societății! Iar noi, de la Bruxelles, de la București și din fiecare capitală UE, trebuie să le punem la dispoziție pârghiile necesare unui start cât mai favorabil. 2022 va fi așadar începutul unui lung parcurs, la capătul căruia statele membre UE trebuie să se asigure că, într-un termen rezonabil de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de educație formală, fiecare tânăr sub 30 de ani are acces la una dintre aceste oportunități: primește o ofertă de calitate de angajare; primește o ofertă de continuare a educației; primește o ofertă de intrare în ucenicie; primește o ofertă de efectuare a unui stagiu. Iar investițiile merg și aici mână în mână cu reforme ale pieței muncii concentrate pe problemele cu care se confruntă tinerii. În acest mod, statele vor putea pune la dispoziție instrumentele necesare unui start cât mai bun în activitate, orice ar alege să fie: angajați, antreprenori, angajați ai instituțiilor publice șamd.”, mai subliniază Dragoș Pîslaru.
Astfel, Dragoș Pîslaru arată că statele membre ale UE vor putea să se bucure pe deplin de avantajele oferite de „o forță de muncă tânără, activă, inovatoare și competentă, evitând în același timp costurile economice și sociale foarte ridicate pe care le implică situația în care tinerii nu sunt încadrați profesional și nu urmează nici programe educaționale sau de formare”.