Connect with us

INTERNAȚIONAL

COP26. Joe Biden a cerut scuze liderilor lumii pentru că Donald Trump a retras SUA din Acordul de la Paris: Vom conduce prin puterea exemplului lupta împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© Joe Biden/ Twitter

Statele Unite sunt “din nou la masa negocierilor” pentru a se alătura și a conduce lumea în combaterea schimbărilor climatice, le-a transmis luni președintele american Joe Biden liderilor mondiali prezenți la deschiderea COP26, conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Glasgow, referindu-se indirect la retragerea predecesorului său din pactul climatic de la Paris din 2015. 

El a mers mai departe și a făcut pasul neobișnuit de a-și cere scuze pentru decizia lui Donald Trump de retrage SUA din Acordul de la Paris.

Cred că nu ar trebui să îmi cer scuze, dar îmi cer scuze pentru faptul că Statele Unite, în ultima administrație, s-au retras din Acordul de la Paris“, a spus el la un alt eveniment din ziua de deschidere, citat de CBS News.

Biden a făcut apel la alte țări să “facă un pas în față” și a spus că reuniunea de la Glasgow “nu este sfârșitul călătoriei”, ci “doar linia de start pentru a începe să luăm pentru prima dată măsuri cu adevărat decisive”.

În discursul său, Biden a încercat să sublinieze faptul că daunele cauzate de om asupra climei au avut deja efecte devastatoare asupra oamenilor prin dezastre naturale și că acestea pot fi abordate doar dacă națiunile se unesc. 

“Mai rău va fi dacă nu reușim să profităm de acest moment”, a spus președintele, promițând că SUA vor conduce prin exemplu, nu prin cuvinte. 

Joe Biden a avertizat că criza climatică reprezintă “o amenințare existențială la adresa existenței umane așa cum o cunoaștem” și i-a îndemnat pe ceilalți lideri mondiali să se angajeze într-o schimbare transformatoare către o energie curată, în timp ce persistă întrebări cu privire la capacitatea președintelui american de a realiza această viziune în țara sa, informează The Guardian.

Președintelea american a adăugat: “Ne întâlnim cu ochii istoriei ațintiți asupra noastră. Vom face ceea ce este necesar? Sau vom condamna generațiile viitoare să sufere?”

În prima zi de mandat, președintele Joe Biden a aderat din nou SUA la Acordul de la Paris, căutând să restabilească poziția de lider a Statelor Unite pe scena mondială și aceea de a aborda criza climatică acasă și în străinătate. Biden s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 50-52% față de nivelurile din 2005 în 2030, să ajungă la un sector energetic 100% lipsit de poluare cu carbon până în 2035 și să realizeze o economie netă zero până cel târziu în 2050, informează Casa Albă.

Peste 120 de lideri mondiali, între care și președintele Klaus Iohannis, prezintă planurile țărilor lor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul conferinței COP26 privind clima de la Glasgow, Scoția.

Printre marii absenți de la Summitul pentru Climă al ONU se numără președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin, care se vor adresa participanților printr-un mesaj scris, respectiv video, dar și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui prezență nu a mai fost posibilă din cauza unor aranjamente de securitate nesatisfăcătoare.

Absența Rusiei și a Chinei de la eveniment este o mare lovitură dată speranțelor de a înregistra progrese semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor globale. Această absență a fost taxată de președintele francez Emmanuel Macron care a îndemnat, în discursul său, ţările “cele mai mari emiţătoare” de CO2 care sunt în întârziere în ceea ce priveşte angajamentele lor “să-şi sporească ambiţiile în cele 15 zile” ale Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26), făcând aluzie la Rusia şi China.

China, care din 2006 este ţara care generează cele mai multe emisii de CO2 din lume, a anunţat că speră să obţină neutralitatea în privinţa carbonului în 2060, notează Agerpres.

În cadrul conferinței, premierul indian Narendra Modi a anunțat că India îşi propune să atingă neutralitatea emisiilor până în 2070.

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la summitul G20, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Roma, că Rusia vrea să atingă neutralitatea în privinţa carbonului cel mai târziu în 2060 şi că, în următoarele trei decenii, intenţionează să reducă volumul emisiilor nete de CO2 sub cotele Uniunii Europene.

Cel mai important lider prezent la summit, președintele american Joe Biden, a încercat să-i asigure luni pe liderii lumii că SUA îşi vor respecta promisiunea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu mai mult de jumătate până la sfârşitul deceniului, în timp ce gazda summitului, premierul britanic Boris Johnson, a făcut apel la liderii globali să dezamorseze ”dispozitivul care aduce sfârșitul lumii”. ”N-a mai rămas decât un minut până la miezul nopţii pe ceasul apocalipsei”, a avertizat el în debutul conferinţei de la Glasgow.

Cancelarul german Angela Merkel a deplâns faptul că obiectivele naționale de protecție a climei prezentate de statele semnatare nu sunt încă suficiente, ea pledând pentru stabilirea unui preţ pentru emisiile de CO2. Aflată pe unul dintre ultimele podiumuri globale înainte de a se retrage din funcția de cancelar, Angela Merkel a declarat: “Trebuie și, mai mult de atât, putem să punem în aplicare Acordul de la Paris”.

Şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel participanţilor, avertizând că omenirea îşi sapă propria groapă. Oamenii ar trebui să renunţe să mai trateze naturea “ca pe o toaletă”. Guterres a mai solicitat statelor bogate să sprijine cu 100 de miliarde de dolari anual lupta ţărilor mai sărace de combatere a încălzirii globale. În ultimul deceniu, patru miliarde de oameni au suferit de pe urma catastrofelor naturale provocate de modificările climatice.

În perioada premergătoare conferinței, summitul G20 de la Roma a transmis un semnal pozitiv, deoarece șefii de stat și de guvern au reafirmat obiectivele Acordului de la Paris privind clima. Aceștia doresc să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 grade Celsius și să continue să depună eforturile necesare pentru a o limita la 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

Published

on

© MAE rus

Germania este pregătită ”să apere regulile comune, chiar dacă acest lucru înseamnă să plătească un preț economic ridicat”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock după discuțiile cu omologul rus, Serghei Lavrov, potrivit Reuters. 

Aflată în prima sa vizită la Moscova după preluarea mandatului de șef al diplomației germane, care a debutat cu o escaladare a temerilor că Rusia ar putea invada Ucraina, Baerbock a semnalat că ”nu va exista securitate în casa noastră europeană comună dacă nu există reguli pe care toată lumea le respectă” și a calificat concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei drept un ”act fără un motiv inteligibil” despre care e greu să nu crezi că reprezintă ”o amenințare”. 

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale, informează Deutsche Welle.

Cazul opozantului rus, Aleksei Navalnîi și dizolvarea ONG-ului ”Memorial” în Rusia, una dintre cele mai vechi și mai respectate organizații pentru drepturile omului din țară, care a expus represiunea politică, abuzurile și atrocitățile din epoca stalinistă și a devenit un simbol al democratizării țării după prăbușirea Uniunii Sovietice, au reprezentat, de asemenea, teme abordate de cei doi oficiali, conform DPA. 

Recurând la un ton conciliant, Serghei Lavrov a subliniat în cadrul discuției de marți că există posibilitatea unei orientări spre o direcție pozitivă. Acesta a denunțat, în egală măsură, daunele provocate de sentimentul antirusesc de la Bruxelles și de ”grupul de țări antirusești din UE”, un mesaj de uz intern.

De asemenea, el a făcut trimite la proiectul Nord Stream 2, care se află în impas din cauza unei anchete desfășurate de organismul german de reglementare, spunând că ”a atras atenția colegilor germani asupra contraproductivității încercărilor de politizare a acestui proiect”.

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident.

”Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

În pofida faptului că a preluat de curând mandatul, Baerbock s-a arătat deja dispusă să traseze linii clare privind Moscova, inclusiv când vine vorba despre acest gazoduct care leagă Rusia de Germania, despre care aceasta consideră că nu ar trebui să fie operaționalizat dacă se constată o intensificare a crizei din Ucraina, opinie împărtășită și de Uniunea Europeană, care a decis să deschidă o anchetă împotriva Gazprom, compania care administrează conducta

O poziție fermă a Annalenei Baerbock a putut fi observată și în cazul uciderii unui cetățean georgian, în 2019, despre care Berlinul a spus că reprezintă o crimă motivată politic, orchestrată parțial de Ambasada Rusiei, ce a dus la expulzarea a doi diplomați ruși. 

Kievul și-a manifestat îngrijorările cu privire la Nord Stream 2 tocmai pentru că Ucraina este ocolită în procesul de exportare a gazelor naturale către Europa de Vest, fapt ce îi reduce importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul ucrainean. 

Germania se confruntă cu o criză energetică și cu o creștere a prețurilor la electricitate, fapt ce pune presiune pe Berlin de a deschide supapele Nord Stream 2, în ciuda îngrijorărilor exprimate de numeroși politicieni occidentali potrivit cărora Rusia încearcă să transforme aprovizionarea cu energie într-o armă împotriva Uniunii Europene.

Cu o zi în urmă, ministrul german de externe s-a aflat la Kiev, unde i-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski și pe omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Cu toate acestea, Berlinul a fost vag când a venit vorba de măsurile concrete pe care le va lua pentru a ajuta Ucraina. Spre deosebire de Statele Unite și Marea Britanie, Germania a refuzat să furnizeze arme defensive fostului stat sovietic. Baerbock, în schimb, s-a oferit să stimuleze apărarea cibernetică a Ucrainei.

Menționăm că Regatul Unit a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a început marți o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”

Miercuri, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul de externe, Annalena Baerbock, ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”.

Continue Reading

RUSIA

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

Published

on

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a discutat marți la telefon cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Convorbirea Blinken – Lavrov, ce a avut loc înaintea vizitelor secretarului de stat american la Berlin și la Kiev, este subsecventă dialogului de stabilitate strategică din 10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie și reuniunile Consiliului Permanent al OSCE din 13 ianuarie.

Secretarul de stat a subliniat importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina și în apropierea acesteia“, a declarat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Acesta a indicat că Blinken “a reiterat angajamentul de nezdruncinat al SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că orice discuție privind securitatea europeană trebuie să includă aliații NATO și partenerii europeni, inclusiv Ucraina”.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

În contextul eforturilor diplomatice de detensionare a situației din Ucraina, Secretarul de stat american, Antony Blinken se va deplasa la Kiev și Berlin în perioada 18-20 ianuarie 2022.

„Călătoria are loc în urma unei diplomații extinse cu aliații și partenerii noștri europeni cu privire la o poziție unitară pentru a aborda amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Ucraina și eforturile noastre comune de a o încuraja să aleagă diplomația și dezescaladarea în interesul securității și stabilității”, se arată în comunicatul oficial al Departamentului de Stat, remis CaleaEuropeana.ro.

Prima vizită a secretarului american va fi la Kiev, în data de 19 ianuarie, unde se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și cu ministrul de externe Dmytro Kuleba pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Secretarul se va întâlni, de asemenea, cu angajații și familiile ambasadei SUA pentru a comunica eforturile departamentului de a planifica situații neprevăzute, în cazul în care Rusia va alege să continue escaladarea.

La 20 ianuarie, Antony Blinken se va deplasa la Berlin, pentru a discuta despre angajamentele diplomatice recente cu Rusia și despre eforturile comune de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea aliaților și partenerilor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe. Secretarul se va întâlni cu ministrul de externe Annalena Baerbock,. 

Reamintim că, în cea mai recentă convorbire telefonică că șeful diplomației UE, Antony Blinken a subliniat că o nouă agresiune rusă în Ucraina va fi întâmpinată cu „consecințe rapide, severe și coordonate”

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE15 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA15 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA16 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA16 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO17 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA16 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending