Cancelarul german Angela Merkel a deplâns luni, în cadrul Conferinței ONU privind clima de la Glasgow, faptul că obiectivele naționale de protecție a climei prezentate de statele semnatare nu sunt încă suficiente, ea pledând pentru stabilirea unui preţ pentru emisiile de CO2 și pentru instrumente rezonabile din punct de vedere economic pentru protecția climei. Ea s-a prezentat la summitul liderilor mondiali din cadrul COP26 cu un obiectiv puternic din partea Germaniei, prin care țara își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2045, cu cinci ani mai devreme decât Uniunea Europeană.
Merkel, care în 1995 a prezidat prima conferință de acest tip în calitate de ministru al mediului în Germania, s-a adresat celor 197 de națiuni negociază continuarea punerii în aplicare a Acordului de la Paris privind clima.
Aflată pe unul dintre ultimele podiumuri globale înainte de a se retrage din funcția de cancelar, Angela Merkel a declarat: “Trebuie și, mai mult de atât, putem să punem în aplicare Acordul de la Paris“.
Pe scurt, cancelarul german a propus ca aceia care emit noxe să plătească. “Demersurile statului nu sunt de ajuns”, a spus ea.
“Cu toate acestea, comunitatea globală nu va face progrese doar prin activități guvernamentale. În schimb, este vorba despre o transformare cuprinzătoare a vieții noastre, a muncii și a economiei”, a spus Merkel, conform Bundesregierung.
Cancelarul a subliniat că stabilirea prețului pentru CO2 este un instrument adecvat și solid din punct de vedere economic pentru a încuraja industria și întreprinderile din întreaga lume să găsească cele mai bune și mai eficiente metode tehnologice pentru a atinge neutralitatea climatică.
Merkel a subliniat, de asemenea, obiectivul de a stopa pierderea pădurilor la nivel mondial până în 2030. Ea a declarat că Germania se va alătura, de asemenea, inițiativei Just Energy Transition Partnership (Parteneriatul pentru tranziția energetică echitabilă) – un proiect care are ca scop să ajute Africa de Sud să pună capăt producției de energie prin arderea cărbunelui.
În perioada premergătoare conferinței, summitul G20 de la Roma a transmis un semnal pozitiv, deoarece șefii de stat și de guvern au reafirmat obiectivele Acordului de la Paris privind clima. Aceștia doresc să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 grade Celsius și să continue să depună eforturile necesare pentru a o limita la 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.
Pentru a stopa încălzirea globală, Uniunea Europeană și-a setat obiective ambițioase de reducere a gazelor cu efect de seră, progrese vizibile în ceea ce privește punerea în aplicare concretă a protecției climei și angajamente pe termen lung pentru neutralitatea gazelor cu efect de seră până cel târziu în 2050. Uniunea Europeană a consacrat deja în legislație obiective mai stricte de protecție a climei. Ca o etapă intermediară, statele UE își propun să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de 1990.
Peste 120 de lideri mondiali, între care și președintele Klaus Iohannis, prezintă planurile țărilor lor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul conferinței COP26 privind clima de la Glasgow, Scoția.
Absența Rusiei și a Chinei de la eveniment este o mare lovitură dată speranțelor de a înregistra progrese semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor globale. Această absență a fost taxată de președintele francez Emmanuel Macron care a îndemnat, în discursul său, ţările “cele mai mari emiţătoare” de CO2 care sunt în întârziere în ceea ce priveşte angajamentele lor “să-şi sporească ambiţiile în cele 15 zile” ale Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26), făcând aluzie la Rusia şi China.
China, care din 2006 este ţara care generează cele mai multe emisii de CO2 din lume, a anunţat că speră să obţină neutralitatea în privinţa carbonului în 2060, notează Agerpres.
În cadrul conferinței, premierul indian Narendra Modi a anunțat că India îşi propune să atingă neutralitatea emisiilor până în 2070.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la summitul G20, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Roma, că Rusia vrea să atingă neutralitatea în privinţa carbonului cel mai târziu în 2060 şi că, în următoarele trei decenii, intenţionează să reducă volumul emisiilor nete de CO2 sub cotele Uniunii Europene.
Cel mai important lider prezent la summit, președintele american Joe Biden, a încercat să-i asigure luni pe liderii lumii că SUA îşi vor respecta promisiunea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu mai mult de jumătate până la sfârşitul deceniului, în timp ce gazda summitului, premierul britanic Boris Johnson, a făcut apel la liderii globali să dezamorseze ”dispozitivul care aduce sfârșitul lumii”. ”N-a mai rămas decât un minut până la miezul nopţii pe ceasul apocalipsei”, a avertizat el în debutul conferinţei de la Glasgow.
