Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Declarație UE-SUA adoptată la summitul G7: “Ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei” ca răspuns la “coerciția energetică a Rusiei”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat luni, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică”, fiind a treia astfel de acțiune politică din partea Statelor Unite și Comisiei Europene de la începutul anului. După ce în luna ianuarie Biden și von der Leyen au adoptat o declarație privind un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina, iar în luna martie au decis să înființeze un grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei, cei doi lideri au statuat, în Bavaria, că “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

“În urma noii invazii în Ucraina, Rusia continuă să folosească gazele naturale ca armă politică și economică. Coerciția energetică a Rusiei a exercitat presiuni asupra piețelor energetice, a crescut prețurile pentru consumatori și a amenințat securitatea energetică globală. Acest lucru a fost demonstrat cel mai recent de întreruperile acute, motivate politic, ale aprovizionării cu gaze naturale a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Aceste acțiuni nu fac decât să sublinieze importanța eforturilor depuse atât de Statele Unite, cât și de Comisia Europeană pentru a pune capăt dependenței noastre de energia rusă. De asemenea, lucrăm împreună pentru a găsi modalități de a reduce și mai mult veniturile Rusiei provenite din energie în lunile următoare, pentru a reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul neprovocat din Ucraina. Aceste acțiuni sunt pași importanți, necesari și imediați pe care îi putem face, dar recunoaștem, de asemenea, că enormitatea provocării este semnificativă”, au consemnat von der Leyen și Biden, după ce în luna martie au anunțat un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE.

Cei doi au amintit că, pentru a face față provocării și pentru a sprijini eforturile Europei, UE și SUA înființat la 25 martie 2022 Grupul operativ privind securitatea energetică europeană.

De atunci, Statele Unite și Comisia Europeană au făcut pași importanți în direcția reducerii dependenței Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși prin diminuarea cererii de gaze naturale, prin cooperarea în domeniul tehnologiilor de eficiență energetică și prin diversificarea aprovizionării cu energie. Statele Unite și Comisia Europeană iau, de asemenea, măsuri decisive pentru a reduce cererea globală de combustibili fosili, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul nostru comun de a avea emisii nete zero cel târziu până în 2050.

Grupul operativ s-a întâlnit în mod regulat pentru a discuta opțiunile de reducere a cererii de gaze naturale în Europa și s-a întâlnit, de asemenea, cu părțile interesate cheie pentru a promova implementarea pompelor de căldură, a termostatelor inteligente și a soluțiilor de răspuns la cererea de energie.

“Vom încuraja statele membre și companiile europene și americane să atingă un obiectiv inițial de a implementa în acest an cel puțin 1,5 milioane de termostate inteligente care să economisească energie în gospodăriile europene. În zilele următoare, ne vom reuni din nou cu statele membre și cu părțile interesate pentru a discuta recomandări de politici concrete în vederea accelerării implementării și a producției de termostate inteligente și de pompe de căldură, în încercarea de a garanta că oferta de soluții-cheie pentru eficiență energetică se dezvoltă pentru a răspunde cererii în creștere”, au subliniat Biden și von der Leyen, în aceeași zi în care statele UE au adoptat regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în Uniunea Europeană vor fi pline înainte de sezonul de iarnă.

De asemenea, arată cei doi lideri, “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

În timp ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către mai multe state membre ale UE, Statele Unite și alți producători au intervenit. Din martie, exporturile globale de GNL către Europa au crescut cu 75 % față de 2021, în timp ce exporturile de GNL din SUA către Europa aproape că s-au triplat.

Pentru a facilita aceste eforturi, Comisia Europeană și statele membre, în conformitate cu un mandat acordat de Consiliul European în martie 2022, au înființat Platforma energetică a UE pentru a coordona măsurile de asigurare a unor surse de energie fiabile și diversificate pentru UE, inclusiv prin achiziționarea comună voluntară de gaze prin conducte, GNL și hidrogen. De asemenea, Comisia a înființat prima Platformă energetică regională pentru Europa de Sud-Est pentru a sprijini diversificarea gazelor naturale în regiunea care depinde în mod tradițional de aprovizionarea din Rusia. Statele Unite sunt un partener-cheie pentru diversificarea durabilă a aprovizionării cu gaze a acestei regiuni și a altor state membre ale UE grav afectate, inclusiv prin sprijinirea reducerii cererii și accelerarea tehnologiilor curate.

Ținând seama de impactul asupra mediului al producției și consumului de GNL, Statele Unite și Comisia Europeană își vor intensifica cooperarea în vederea reducerii emisiilor de metan, pentru a se asigura că schimburile comerciale de GNL dintre UE și SUA sunt aliniate la domeniul de aplicare al unui standard de măsurare, raportare și verificare a emisiilor de metan acceptat la nivel internațional, depunând în același timp eforturi pentru a reduce ventilarea și arderea în gaze naturale în cadrul producției de gaze naturale și scurgerile de metan în lanțul de transport și de aprovizionare cu GNL. De asemenea, ne vom continua cooperarea în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan la nivel global. Cel mai recent, lansarea în comun cu alte 11 țări a Pactului global privind promisiunea privind metanul – Calea energetică, care va avansa atât progresul climatic, cât și securitatea energetică la nivel internațional.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

Published

on

© European Union, 2025 / Source: EC - Audiovisual Service

Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, efectuează joi și vineri o vizită oficială în România, la București și la Oradea, urmând a avea întrevederi cu președintele interimar Ilie Bolojan și cu prim-ministrul Marcel Ciolacu, deplasarea făcând parte din consultările europene efectuate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, planificată pentru luna iulie a acestui an. 

Vizita înaltului oficial va fi axată pe îmbunătățirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și consolidarea comunităților locale cu ajutorul fondurilor acordate de UE, informează Reprezentanța Comisiei Europene la București într-un comunicat.

În cadrul vizitei vor avea loc dialoguri cu autoritățile și părțile interesate din România pentru a sprijini mai bine creșterea economică a României și a alinia prioritățile țării la planurile privind viitorul buget al UE. 

Această vizită face parte din consultările europene efectuate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, planificată pentru luna iulie a acestui an. 

La 24 aprilie, comisarul Serafin își va începe vizita la București.

El se va întâlni cu președintele interimar al României, Ilie Bolojan, cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, și cu alți miniștri care se ocupă de domeniul fondurilor UE. Se va discuta modul în care fondurile acordate de Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea României și se vor analiza prioritățile României pentru viitorul buget al UE. 

De asemenea, el se va întâlni cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne al României, Cătălin Predoiu, pentru a discuta despre securitate, protecția frontierelor și gestionarea migrației, cu accent pe rolul esențial care îi revine României în protejarea frontierelor externe ale UE. 

Comisarul Serafin va discuta, de asemenea, cu oameni de afaceri și cu grupuri de investitori din România pentru a le afla părerea cu privire la modul în care funcționează finanțările actuale din partea UE. Acest dialog are drept scop perfecționarea viitoarelor instrumente de finanțare pentru a sprijini mai bine economia și industria României. 

La 25 aprilie, comisarul Serafin se va deplasa la Oradea. El va vizita proiecte importante de infrastructură, precum Spitalul Județean și Aeroportul Oradea, care ilustrează modul în care fondurile europene influențează pozitiv dezvoltarea regională.

Vizita comisarului se va încheia cu un tur al Cetății istorice Oradea și al coridorului de mobilitate. Beneficiind de investiții semnificative din partea UE, acest sit ilustrează angajamentul Uniunii de a conserva reperele culturale și de a stimula turismul regional.

Vizita comisarului Serafin evidențiază angajamentul constant al Uniunii Europene de a promova creșterea economică, unitatea socială și consolidarea comunităților în România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană cu 500, respectiv 200 milioane de euro pentru încălcarea Actului legislativ privind piețele digitale

Published

on

© European Union, 2024

Comisia Europeană a decis luni sancționarea companiilor Apple și Meta pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de Actul legislativ privind piețele digitale (DMA). Apple a primit o amendă de 500 milioane de euro, iar Meta va trebui să plătească 200 milioane de euro, în urma constatării unor practici contrare noilor reguli menite să asigure concurența și opțiuni reale pentru utilizatori.

Deciziile de astăzi transmit un mesaj puternic și clar. Actul legislativ privind piețele digitale este un instrument esențial pentru deblocarea potențialului, a posibilităților de alegere și a creșterii prin asigurarea faptului că actorii digitali pot funcționa pe piețe contestabile și echitabile. Protejează consumatorii europeni și creează condiții de concurență echitabile. Apple și Meta nu au respectat Regulamentul privind piețele digitale prin punerea în aplicare a unor măsuri care consolidează dependența întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online și a consumatorilor de platformele lor. Prin urmare, am luat măsuri ferme, dar echilibrate de asigurare a respectării legislației împotriva ambelor societăți, pe baza unor norme clare și previzibile. Toate întreprinderile care își desfășoară activitatea în UE trebuie să respecte legile noastre și valorile europene”, a declarat Teresa Ribera, Vicepreședintă executivă pentru o tranziție curată, justă și competitivă.

Apple, sancționată pentru restricții privind informarea utilizatorilor

Investigația Comisiei a vizat restricțiile impuse de Apple dezvoltatorilor de aplicații în ceea ce privește informarea consumatorilor despre alternative mai ieftine în afara App Store. În temeiul DMA, dezvoltatorii trebuie să poată direcționa utilizatorii către oferte externe fără a fi blocați sau taxați suplimentar.

Comisia a concluzionat că „Apple nu respectă această obligație”, iar restricțiile impuse împiedică consumatorii să beneficieze de „oferte alternative și mai ieftine”. În plus, Apple „nu a demonstrat că aceste restricții sunt necesare și proporționale”, se arată în comunicatul oficial.

Ca urmare, Apple are la dispoziție 60 de zile pentru a elimina aceste restricții tehnice și comerciale. În caz contrar, riscă penalități suplimentare.

Meta, vizată pentru modelul „Consimțământ sau plată”

Meta a fost sancționată pentru implementarea, în perioada martie–noiembrie 2024, a modelului de publicitate „Consimțământ sau plată”, prin care utilizatorii Facebook și Instagram din UE puteau alege între:

  • a oferi consimțământul pentru folosirea datelor personale în publicitate, sau
  • a plăti un abonament pentru a folosi platformele fără reclame.

Comisia a considerat că acest model „nu le-a oferit utilizatorilor opțiunea specifică necesară de a alege un serviciu care utilizează mai puține date cu caracter personal”, ceea ce contravine cerințelor din DMA. În plus, utilizatorii „nu și-au putut exprima consimțământul în mod liber”, potrivit evaluării oficiale.

Meta a introdus în noiembrie 2024 o versiune revizuită a modelului de publicitate, care este în prezent evaluată de Comisie. Totuși, sancțiunea vizează perioada anterioară.

Deciziile luate împotriva Apple și Meta sunt primele sancțiuni de neconformitate emise de Comisia Europeană în temeiul DMA, act legislativ intrat în vigoare pentru a limita puterea platformelor digitale dominante (așa-numiții „gatekeepers”).

Apple și Meta trebuie să se conformeze deciziilor în termen de 60 de zile. Comisia Europeană va continua colaborarea cu cele două companii pentru asigurarea respectării reglementărilor din Actul privind piețele digitale.

DMA reprezintă un pilon esențial în strategia UE de creare a unui mediu digital echitabil, cu beneficii directe pentru consumatori, dezvoltatori și concurența în piață.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare pentru a clarifica normele privind modelele de inteligență artificială cu uz general

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană invită părțile interesate să contribuie cu experiența lor practică la conturarea unor reguli clare și accesibile privind modelele de inteligență artificială cu uz general (GPAI), care vor fi incluse în viitoarele orientări ale Comisiei.

Potrivit comunicatului oficial, orientările vor clarifica conceptele-cheie care stau la baza dispozițiilor din Legea IA privind modelele GPAI.

Documentul aflat în pregătire va oferi explicații detaliate pentru întrebări esențiale, precum: „ce este un model de inteligență artificială cu uz general?”, „care entități sunt considerate furnizori în diferite configurații?” și „ce acțiuni constituie introducerea pe piață?”. De asemenea, orientările vor descrie rolul Biroului pentru Inteligență Artificială în sprijinirea respectării cerințelor legale.

Totodată, va fi explicat modul în care semnarea Codului de bune practici – dacă este aprobat de Biroul și Consiliul pentru Inteligență Artificială – poate reduce povara administrativă pentru furnizori și poate funcționa ca un reper pentru conformitatea cu reglementările.

În acest sens, orientările vor completa Codul de bune practici privind GPAI, aflat în prezent în faza finală de elaborare.

Toți actorii interesați – inclusiv furnizori de modele GPAI, furnizori secundari de sisteme IA, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, experți și autorități publice – sunt invitați să trimită opinii până pe 22 mai.

Orientările nu vor avea caracter obligatoriu, dar vor aduce clarificări cu privire la modul în care Comisia, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea și aplicarea regulilor privind GPAI, intenționează să le interpreteze și implementeze în baza Actului privind IA. Publicarea orientărilor și a versiunii finale a Codului de bune practici este așteptată înainte de luna august 2025.

În plus, ca parte a eforturilor sale de a sprijini părțile interesate în punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială, Comisia va lansa în curând o consultare specifică privind clasificarea sistemelor de inteligență artificială drept sisteme cu risc ridicat.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.3 hours ago

“Crimeea este Ucraina”, reacționează UE la “oferta finală” de concesii teritoriale Ucraina – Rusia propusă de SUA

U.E.4 hours ago

Integritatea teritorială și vocația europeană a Ucrainei sunt “exigențe foarte puternice ale europenilor”, răspunde Franța la ideea SUA de “schimburi teritoriale” Ucraina-Rusia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană cu 500, respectiv 200 milioane de euro pentru încălcarea Actului legislativ privind piețele digitale

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Vance lansează un ultimatum pentru un acord Ucraina-Rusia prin “înghețarea” liniilor teritoriale, altfel SUA se retrag din negocieri. “Nu vom recunoaște legal ocuparea Crimeei” – reacția tranșantă a lui Zelenski

ROMÂNIA6 hours ago

40 de ani de la crearea spațiului Schengen. Aderarea deplină a României și Bulgariei consolidează în mod semnificativ economia UE, subliniază Comisia Europeană

ROMÂNIA6 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Ilie Bolojan: Modernizarea Armatei României trebuie să continue prin creșterea bugetului apărării și investiții în tehnică militară, industria de apărare și instruirea militarilor

ROMÂNIA6 hours ago

Raportul deputatului Ovidiu Cimpean privind viziunea României pentru bugetul UE post-2027, aprobat în Parlament

ROMÂNIA7 hours ago

Ilie Bolojan a convocat o nouă ședință CSAT axată pe legea apărării naționale, mobilitatea militară și participarea României la planurile apărării europene

SECURITATE8 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Premierul Marcel Ciolacu: Rămâne esențial angajamentul de a aloca peste 2% din PIB pentru apărare

NATO1 day ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA1 week ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică

Trending