Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Acord SUA-UE pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc: SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE și vor înființa un grup operativ pentru securitate energetică

Published

on

© The White House

Corespondență din Bruxelles

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat vineri, la Bruxelles, un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, o declarație comună publicată de Casa Albă și Comisia Europeană care prevede edificarea unui grup operativ privind securitatea energetică și prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate. Declarația UE – SUA privind securitatea energetică a fost adoptată în timp ce liderii celor 27 de state membre ale UE discută vineri la nivelul Consiliului European tema securității energetice. În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a avut joi, la Bruxelles, o discuție cu prim-ministrul bulgar Kiril Petkov cu privire la finalizarea interconectorului de gaz natural lichefiat dintre Bulgaria și Grecia prin care vor putea fi transportate gaze și către țara noastră.

“Statele Unite și Comisia Europeană s-au angajat să reducă dependența Europei de energia rusă. Reafirmăm angajamentul nostru comun față de securitatea și durabilitatea energetică a Europei și față de accelerarea tranziției globale către o energie curată. Condamnând în termenii cei mai fermi continuarea invaziei Rusiei în Ucraina, ne exprimăm solidaritatea și sprijinul față de Ucraina. Împărtășim obiectivul comun de a aborda urgența în materie de securitate energetică – asigurarea aprovizionării cu energie a UE și a Ucrainei”, au statuat Biden și von der Leyen, într-o nouă declarație comună care urmează celei de joi seară, când cei doi lideri au hotărât să continue eforturile transatlantice coordonate pentru a sprijini poporul ucrainean, pentru a impune costuri severe Rusiei pentru acțiunile sale nejustificate și pentru a consolida reziliența democrațiilor, economiilor și societăților euro-atlantice.

Vorbind în cadrul unor declarații de presă susținute la sediul Ambasadei SUA la Bruxelles, Joe Biden a precizat că aceasta este “o nouă inițiativă revoluționară între UE și Statele Unite”.

Livrările de gaze naturale lichefiate din partea SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul importurilor de gaze rusești ale UE de anul trecut, în timp ce dependența europeană de gazul din Rusia este la 40%, cu o pondere de 20% a gazelor naturale în mixul energetic european.

Ne unim pentru a reduce dependența Europei de energia din Rusia. Putin a utilizat resursele Rusiei pentru a constrânge și manipula vecinii săi și a utilizat profiturile pentru a-și finanța mașinăria de război. Această inițiativă se concentrează pe două aspecte esențiale: în primul rând, sprijinirea Europei pentru a-și reduce cât mai repede posibil dependența de gazul rusesc, iar în al doilea rând, reducerea cererii de gaz a Europei în general“, a spus Biden, amintind că atunci când a anunțat că SUA vor interzice importurile de petrol din Rusia a spus că  Statele Unite fac acest pas pentru că este exportator net de energie.

“Noi putem face acest pas când alții nu pot, dar lucrăm îndeaproape cu Europa și cu partenerii noștri pentru a dezvolta o strategie pe termen lung pentru a reduce dependența lor de energia rusă”, a spus Biden la data de 8 martie, în timp ce, la Strasbourg, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale. 

Alături de von der Leyen, Biden a spus că salută “declarația puternică” a Uniunii Europene cu privire la intenția de a pune capăt dependenței energetice de Rusia. “Astăzi am căzut de acord asupra unui plan de joc comun către acest obiectiv”, a adăugat Biden.

Astfel, Statele Unite și Comisia Europeană vor înființa imediat un grup operativ comun privind securitatea energetică pentru a stabili parametrii acestei cooperări și pentru a asigura punerea în aplicare a acesteia. Grupul operativ va fi prezidat de un reprezentant al Casei Albe și de un reprezentant al președintelui Comisiei Europene.

Declarația comună subliniază că Statele Unite se vor strădui să asigure, inclusiv prin colaborarea cu partenerii internaționali, volume suplimentare de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru piața UE de cel puțin 15 miliarde de metri cubi în 2022, cu creșteri preconizate în continuare. De asemenea, Comisia Europeană va colabora cu statele membre ale UE pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar din SUA până cel puțin în 2030, de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.

“Parteneriatul transatlantic este mai puternic și mai unit ca niciodată. Și suntem hotărâți să ne opunem războiului brutal al Rusiei. Acest război va fi un eșec strategic pentru Putin. Cooperarea noastră cu privire la cele patru valuri succesive de sancțiuni împotriva Rusiei a fost extraordinară și excepțională. Sancțiunile își fac acum loc adânc în sistemul rusesc, secătuind resursele lui Putin pentru a finanța acest război atroce. (…) Vă mulțumim că susțineți securitatea energetică a Europei și independența energetică față de Rusia. Angajamentul de a ne furniza încă 15 miliarde de metri cubi de GNL în acest an reprezintă un pas important în această direcție. Europa va depune eforturi pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar american până cel puțin în 2030”, a declarat și Ursula von der Leyen.

Potrivit unui infografic al Comisiei Europene, mixul energetic al Uniunii Europene este distribuit astfel: 39% din energie este produsă din surse regenerabile, 35% din combustibili fosili și 25% este ponderea energiei nucleare. Din 35% din rândul combustibililor fosili, 20% provin din gaze naturale.

Comisia Europeană ar urma să fie mandată de ţările membre să demareze achiziţiile comune de gaze în acest an după ce a propus miercuri o serie de reguli care vor obliga statele să umple depozitele de gaze până la 90% din capacitate înainte de venirea fiecărei ierni.

În prezent, depozitele de gaze din UE au un grad de umplere de 26%.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la 8 martie inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. RePowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică. Astfel, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.


Declarația integrală UE – SUA

Preambul

Statele Unite și Comisia Europeană s-au angajat să reducă dependența Europei de energia rusă. Reafirmăm angajamentul nostru comun față de securitatea și durabilitatea energetică a Europei și față de accelerarea tranziției globale către o energie curată. Condamnând în termenii cei mai fermi continuarea invaziei Rusiei în Ucraina, ne exprimăm solidaritatea și sprijinul față de Ucraina. Împărtășim obiectivul comun de a aborda urgența în materie de securitate energetică – asigurarea aprovizionării cu energie a UE și a Ucrainei. Salutăm progresul continuu în direcția integrării fizice a Ucrainei pe piețele energetice ale UE. Securitatea și durabilitatea energetică a UE și a Ucrainei sunt esențiale pentru pace, libertate și democrație în Europa.

Prin intermediul acțiunii europene comune pentru o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă (REPowerEU), UE și-a confirmat obiectivul de a obține independența față de combustibilii fosili ruși cu mult înainte de sfârșitul deceniului, înlocuindu-i cu o aprovizionare cu energie stabilă, accesibilă, fiabilă și curată pentru cetățenii și întreprinderile din UE.

Statele Unite și UE s-au angajat să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris, să atingă obiectivul de zero emisii nete până în 2050 și să mențină la îndemână o limită de 1,5 grade Celsius pentru creșterea temperaturii, inclusiv printr-o tranziție rapidă către o energie curată, energie regenerabilă și eficiență energetică. Aceste politici și tehnologii vor contribui, de asemenea, la asigurarea independenței UE față de combustibilii fosili din Rusia. Gazele naturale rămân o parte importantă a sistemului energetic al UE în cadrul tranziției ecologice, inclusiv prin asigurarea scăderii în timp a intensității sale de carbon.

Statele Unite și Comisia Europeană confirmă cooperarea noastră strategică în domeniul energiei pentru securitatea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței de combustibilii fosili. Ne împărtășim eforturile pentru a pune la dispoziția cetățenilor și întreprinderilor din UE și din țările partenere învecinate aprovizionarea cu energie stabilă, accesibilă, fiabilă și curată. În acest cadru, stabilim o cooperare imediată pentru a aborda obiectivul de urgență în materie de securitate energetică, care constă în asigurarea unor niveluri adecvate de stocare a gazelor în perspectiva iernii viitoare și a celei următoare. Vom continua să cooperăm îndeaproape cu privire la alte măsuri pentru a accelera tranziția energetică ecologică, pentru a reduce consumul de energie și pentru a diminua dependența de combustibilii fosili.

Grupul operativ pentru securitate energetică

Statele Unite și Comisia Europeană vor înființa imediat un grup operativ comun privind securitatea energetică pentru a stabili parametrii acestei cooperări și pentru a asigura punerea în aplicare a acesteia. Grupul operativ va fi prezidat de un reprezentant al Casei Albe și de un reprezentant al președintelui Comisiei Europene.

Acest grup operativ se va concentra asupra următoarelor probleme urgente:

  • Statele Unite se vor strădui să asigure, inclusiv prin colaborarea cu partenerii internaționali, volume suplimentare de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru piața UE de cel puțin 15 miliarde de metri cubi în 2022, cu creșteri preconizate în viitor.
  • Statele Unite și Comisia Europeană vor depune eforturi pentru a reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră a tuturor infrastructurilor noi de GNL și a conductelor asociate, inclusiv prin utilizarea de energie curată pentru alimentarea operațiunilor la fața locului, reducerea scurgerilor de metan și construirea de infrastructuri curate și regenerabile pregătite pentru hidrogen.
  • Statele Unite se angajează să mențină un mediu de reglementare favorabil, cu proceduri de examinare și de soluționare rapidă a cererilor de autorizare a oricăror capacități suplimentare de export de GNL care ar fi necesare pentru a îndeplini acest obiectiv de securitate energetică de urgență și pentru a sprijini obiectivele RePowerEU, afirmând hotărârea comună de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili ruși până în 2027.
  • Comisia Europeană va colabora cu guvernele statelor membre ale UE pentru a accelera procedurile de reglementare în vederea revizuirii și a stabilirii aprobărilor pentru infrastructura de import de GNL, care să includă instalații terestre și conducte aferente pentru a sprijini importurile cu ajutorul navelor unităților plutitoare de stocare și regazeficare, precum și terminale fixe de import de GNL.
  • Comisia Europeană va colabora cu statele membre ale UE pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar din SUA până cel puțin în 2030, de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an, înțelegând că formula de preț a livrărilor de GNL către UE ar trebui să reflecte fundamentele pieței pe termen lung și stabilitatea cooperării dintre cerere și ofertă, iar această creștere să fie în concordanță cu obiectivele noastre comune de zero net zero. În special, formula de preț ar trebui să includă luarea în considerare a prețului spot al gazelor naturale Henry Hub și a altor factori de stabilizare.
  • UE pregătește un cadru de reglementare modernizat pentru securitatea aprovizionării și stocarea energiei. Acesta va spori certitudinea și previzibilitatea în ceea ce privește securitatea aprovizionării și nevoile de stocare și va asigura o cooperare mai strânsă în cadrul UE și în țările partenere vecine. Comisia Europeană a propus un regulament privind stocarea energiei pentru a se asigura că infrastructura de stocare existentă este umplută până la 90% din capacitatea sa până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, cu dispoziții specifice de introducere treptată pentru 2022. Comisia Europeană se va coordona cu statele membre și va asigura transparența în ceea ce privește capacitatea disponibilă de GNL în terminalele din UE.
  • Statele Unite și Comisia Europeană vor implica principalele părți interesate, inclusiv sectorul privat, pentru a formula recomandări imediate care vor reduce cererea globală de gaze prin accelerarea implementării pe piață și a utilizării tehnologiilor și măsurilor de energie curată în Europa și în Statele Unite, cum ar fi crearea de parteneriate privind tehnologiile și soluțiile de eficiență energetică, cum ar fi accelerarea dispozitivelor de răspuns la cerere (cum ar fi termostatele inteligente) și a implementării și instalării de pompe de căldură, extinderea achizițiilor publice pentru echipamente de energie curată, investițiile în tehnologii inovatoare și renunțarea la combustibilii fosili.
  • Accelerarea planificării și aprobării proiectelor de energie regenerabilă și a cooperării strategice în domeniul energiei, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile eoliene offshore.
  • Dezvoltarea unei strategii de accelerare a dezvoltării forței de muncă pentru a sprijini implementarea rapidă a tehnologiilor energetice curate, inclusiv extinderea energiei solare și eoliene.
  • Colaborarea pentru a avansa producția și utilizarea hidrogenului curat și regenerabil pentru a înlocui combustibilii fosili nealimentați și pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv prin investiții în dezvoltarea tehnologiei și în infrastructura de sprijin.
  • Comisia Europeană depune eforturi pentru a promova măsuri care să reducă consumul de gaz prin maximizarea producției și utilizării energiei regenerabile, inclusiv prin reducerea ratelor de restricție.
  • Statele Unite și Comisia Europeană sunt hotărâte să negocieze și apoi să pună în aplicare un acord global ambițios privind comerțul cu oțel și aluminiu, bazat pe emisii, care să stimuleze decarbonizarea industrială și să reducă cererea de energie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, despre ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a punctat că este posibil ca acesta să fie ridicat până la sfârşitul anului, dacă legile justiţiei vor fi corectate, iar Codurile penale vor fi puse la punct.

“Este foarte adevărat, și eu am discutat cu doamna vicepreședinte aceste chestiuni. Eu discut aceste chestiuni de ridicare a MCV-ului de când am devenit președinte cu toți președinții Comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv”, a spus președintele, într-o conferință de presă la summitul NATO, el fiind întrebat dacă a abordat această temă cu oficialul european, care s-a aflat luni în vizită la București.

“La noi progresele au fost variabile, am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV-ul, pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV-ul, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor, după care lucrurile iar au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri parlamentare. Însă noi am pierdut un an de zile. Deci, anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție a fost vreme pierdută fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni, însă vreau să ne înțelegem bine, nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate din 2018 încoace, dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut, încă o dată, și ce vrem noi să facem. Este o diferență sensibilă, nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem, noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii”, a spus Iohannis.

 

Președintele Klaus Iohannis a primit-o luni, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cu acest prilej, cei doi demnitari au discutat despre finalizarea “cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării “exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept.

Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.

Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.

Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.

Totodată, președintele a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă zece domenii de acțiune pentru a maximiza sinergiile dintre tranziția ecologică și cea digitală în UE, în contextul schimbărilor geopolitice actuale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri Raportul de prospectivă strategică pentru anul 2022 intitulat ”Înfrățirea tranzițiilor ecologice și digitale în noul context geopolitic”.

Potrivit unui comunicat al instituției, raportul identifică zece domenii-cheie de acțiune cu obiectivul de a maximiza sinergiile și coerența dintre ambițiile în domeniul climei și în cele din sectorul digital.

În acest fel, UE își va consolida reziliența trans-sectorială și autonomia strategică deschisă și va fi mai bine pregătită să facă față noilor provocări globale de acum până în 2050.

”Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, trebuie să eliberăm puterea digitalizării. În același timp, sustenabilitatea trebuie să se afle în centrul transformării digitale. Acesta este motivul pentru care acest raport de previziune strategică analizează mai în profunzime modul în care putem alinia cel mai bine cele două obiective gemene, mai ales că acestea capătă o dimensiune de securitate semnificativă din cauza schimbărilor geopolitice actuale. De exemplu, începând cu 2040, reciclarea ar putea fi o sursă majoră de metale și minerale, inevitabilă pentru noile tehnologii, dacă Europa remediază deficiențele în domeniul materiilor prime. Înțelegerea acestei interacțiuni între cele două tranziții gemene, în timp ce se urmărește o autonomie strategică deschisă, este calea corectă de urmat”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele Comisiei Europene pentru relațiile interinstituționale și prospectivă.

Tranziția ecologică și cea digitală se află în fruntea agendei politice a Comisiei, stabilită de președinta von der Leyen în 2019.

Având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Europa își accelerează rolul de lider mondial în domeniul climei și cel digital, cu ochii ațintiți cu fermitate asupra provocărilor-cheie, de la energie și alimente, la apărare și tehnologii de ultimă generație.

Din această perspectivă, Raportul de prospectivă strategică pentru anul 2022 propune o analiză holistică și orientată spre viitor a interacțiunilor dintre cele două tranziții gemene, ținând seama de rolul tehnologiilor noi și emergente, precum și de factorii geopolitici, sociali, economici și de reglementare cheie care le modelează înfrățirea – adică capacitatea lor de a se consolida reciproc.

Tehnologii esențiale pentru înfrățire în perspectiva anului 2050

Pe de o parte, tehnologiile digitale ajută UE să atingă neutralitatea climatică, să reducă poluarea și să restabilească biodiversitatea. Pe de altă parte, utilizarea lor pe scară largă crește consumul de energie, conducând totodată la creșterea cantității de deșeuri electronice și la o amprentă ecologică mai mare.

Energia, transporturile, industria, construcțiile și agricultura – cei mai mari cinci mari emițători de gaze cu efect de seră din UE – sunt esențiale pentru o înfrățire reușită a tranziției ecologice cu cea digitală.

Tehnologiile vor juca un rol esențial în reducerea amprentei de carbon a acestor sectoare. Până în 2030, cele mai mari reduceri ale emisiilor de CO2 vor proveni din tehnologiile disponibile în prezent. Cu toate acestea, atingerea neutralității climatice și a circularității până în 2050 va fi facilitată de noile tehnologii aflate în prezent în faza experimentală, de testare sau de prototip.

De exemplu:

  • În sectorul energetic, senzorii noi, datele obținute prin satelit și blockchain ar putea contribui la consolidarea securității energetice a UE, prin îmbunătățirea previziunilor privind producția și cererea de energie, prin prevenirea întreruperilor cauzate de condițiile meteorologice sau prin facilitarea schimburilor transfrontaliere;
  • În sectorul transporturilor, o nouă generație de baterii sau tehnologii digitale, precum inteligența artificială și internetul lucrurilor, vor permite schimbări majore în direcția sustenabilității și a mobilității multimodale în diferite moduri de transport, chiar și în cazul aviației pe distanțe scurte;
  • În toate sectoarele industriale, ”gemenii digitali” – un corespondent virtual al unui obiect sau proces fizic, care utilizează date în timp real și învățarea automată – ar putea contribui la îmbunătățirea proiectării, producției și întreținerii;
  • În sectorul construcțiilor, modelarea informatică a clădirilor (BIM) ar putea îmbunătăți eficiența energetică și a apei, influențând alegerile de proiectare și utilizare a clădirilor;
  • În sfârșit, în sectorul agricol, calculul cuantic, în combinație cu bio-informatica, poate îmbunătăți înțelegerea proceselor biologice și chimice necesare pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor.

Factori geopolitici, sociali, economici și de reglementare care afectează procesul de twinning

Instabilitatea geopolitică actuală confirmă necesitatea de a accelera tranzițiile de twinning, dar și de a reduce dependențele strategice.

Pe termen scurt, acest lucru va continua să afecteze prețurile la energie și la alimente, cu repercusiuni sociale semnificative. Pe termen mediu și lung, de exemplu, accesul sustenabil la materiile prime esențiale pentru tranzițiile de twinning va rămâne de o importanță capitală, ceea ce va spori presiunea pentru a trece la lanțuri de aprovizionare mai scurte și mai puțin vulnerabile și pentru a recurge la ”friend-shoring” ori de câte ori este posibil.

Această înfrățire va necesita, de asemenea, axarea modelului economic al UE pe bunăstare, durabilitate și circularitate.

Poziția UE în elaborarea standardelor globale va juca un rol important, în timp ce echitatea socială și agenda privind competențele se vor număra printre condițiile de succes, alături de mobilizarea investițiilor publice și private. Se preconizează că, până în 2030, vor fi necesare anual aproape 650 de miliarde de euro în investiții suplimentare de viitor.

Zece domenii-cheie de acțiune

Raportul identifică domeniile în care este necesar un răspuns politic pentru a maximiza oportunitățile și a minimiza riscurile potențiale care decurg din această înfrățire:

  1. consolidarea rezilienței și a autonomiei strategice deschise în sectoarele critice pentru cele două tranziții prin intermediul, de exemplu, al activității Observatorului UE al tehnologiilor critice sau al Politicii Agricole Comune în ceea ce privește asigurarea securității alimentare;
  2. intensificarea diplomației ecologice și digitale, prin valorificarea puterii de reglementare și de standardizare a UE, promovând în același timp valorile UE și încurajând parteneriatele;
  3. gestionarea strategică a aprovizionării cu materiale și produse de bază esențiale, prin adoptarea unei abordări sistemice pe termen lung pentru a evita o nouă capcană a dependenței;
  4. consolidarea coeziunii economice și sociale, de exemplu, prin consolidarea protecției sociale și a statului social, strategiile de dezvoltare regională și investițiile jucând, de asemenea, un rol important;
  5. adaptarea sistemelor de educație și formare profesională pentru a corespunde unei realități tehnologice și socioeconomice în transformare rapidă, precum și sprijinirea mobilității forței de muncă între sectoare;
  6. mobilizarea unor investiții suplimentare, orientate spre viitor, în noi tehnologii și infrastructuri – în special în domeniul cercetării și inovării și al sinergiilor dintre capitalul uman și tehnologie -, proiectele transnaționale fiind esențiale pentru punerea în comun a resurselor UE, naționale și private;
  7. dezvoltarea de cadre de monitorizare pentru măsurarea bunăstării nu doar prin raportare la PIB și evaluarea efectelor favorizante ale digitalizării și a amprentei globale de carbon, energie și mediu a acesteia;
  8. asigurarea unui cadru de reglementare pentru piața unică, pregătit pentru viitor, care să favorizeze modele de afaceri și modele de consum durabile, de exemplu, prin reducerea constantă a sarcinilor administrative, actualizarea setului de instrumente privind politica în materie de ajutoare de stat sau prin aplicarea inteligenței artificiale pentru a sprijini elaborarea politicilor și implicarea cetățenilor;
  9. intensificarea unei abordări globale în ceea ce privește stabilirea de standarde, profitând de avantajul de pionierat al UE în ceea ce privește sustenabilitatea competitivă, axată pe principiul ”reducere, reparare, reutilizare și reciclare”;
  10. promovarea unui cadru robust de securitate cibernetică și de partajare securizată a datelor pentru a se asigura, printre altele, că entitățile critice pot preveni, rezista și se pot redresa în urma unor perturbări și, în cele din urmă, pentru a crea încredere în tehnologiile legate de tranzițiile de twinning.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune își intensifică sprijinul pentru abordarea consecințelor agresiunii Rusiei în Ucraina, prin intermediul „Asistenței flexibile pentru teritorii”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Comisia Europeană a făcut miercuri încă un pas important pentru a ajuta statele membre, autoritățile regionale și locale și partenerii să abordeze consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin adoptarea „Asistenței flexibile pentru teritorii (FAST-CARE)”, se arată în comunicatul oficial

Este vorba despre un nou pachet cuprinzător care extinde sprijinul deja acordat în cadrul Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), oferind sprijin și flexibilitate suplimentare în materie de finanțare în cadrul politicii de coeziune.

Inițiativa CARE a mobilizat investiții în domeniul locuințelor, al îngrijirilor de sănătate, al serviciilor de traducere sau al formării atât pentru persoanele strămutate, cât și pentru țările-gazdă. Cu toate acestea, pe măsură ce nevoile continuă să crească, Consiliul European, Parlamentul European și regiunile UE au solicitat Comisiei să prezinte noi inițiative în cadrul financiar multianual pentru a sprijini eforturile statelor membre în această privință.

FAST-CARE răspunde acestor solicitări oferind mai multă flexibilitate pentru implementarea investițiilor din cadrul politicii de coeziune și contribuind, de asemenea, la atenuarea impactului întârzierilor înregistrate în implementarea proiectelor finanțate de UE, sub efectul combinat al pandemiei de COVID-19, pe de o parte, și al costurilor ridicate ale energiei, al deficitului de forță de muncă și al penuriei de materii prime, cauzate de război, pe de altă parte.

Pachetul introduce trei modificări ale legislației privind politica de coeziune din perioada 2014-2020 și 2021-2027, având scopul de a accelera și a simplifica și mai mult sprijinul oferit de statele membre pentru integrarea resortisanților din țările terțe și, în același timp, de a susține în continuare redresarea regiunilor în urma pandemiei de COVID-19:

  • Mai mult sprijin pentru gazdele persoanelor strămutate – statele membre, autoritățile locale și organizațiile societății civile
    • Plățile de prefinanțare sunt majorate cu o sumă adițională de 3,5 miliarde EUR, care urmează să fie plătită în 2022 și în 2023, ceea ce le va permite tuturor statelor membre să beneficieze rapid de lichidități suplimentare. Această sumă se adaugă plăților de prefinanțare în valoare de 3,5 miliarde EUR efectuate deja în cadrul REACT-EU începând din martie 2022.
    • Posibilitatea cofinanțării de 100 % din partea UE în perioada 2014-2020 este în prezent extinsă la măsurile care promovează integrarea socioeconomică a resortisanților din țările terțe. Această posibilitate este extinsă și la programele din perioada 2021-2027, urmând să fie reexaminată până la jumătatea anului 2024.
    • Statele membre pot majora cuantumul costurilor unitare simplificate pentru acoperirea nevoilor de bază ale refugiaților de la 40 EUR (cât prevede CARE) la 100 EUR pe săptămână pe persoană și pot solicita rambursarea acestor costuri pentru o perioadă de până la 26 de săptămâni, în loc de 13 săptămâni cât este în prezent. Acest lucru permite o mai mare simplificare a utilizării fondurilor destinate refugiaților.
    • Posibilitatea de finanțare încrucișată între Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european (FSE), acordată deja în cadrul CARE, va fi extinsă și la Fondul de coeziune. Aceasta înseamnă că Fondul de coeziune poate, la rândul său, să mobilizeze în prezent resurse pentru a aborda consecințele provocărilor în materie de migrație.
  •  Asigurarea faptului că investițiile ajung acolo unde sunt necesare
    • Cel puțin 30 % din resursele mobilizate cu ajutorul flexibilităților oferite ar trebui alocate operațiunilor gestionate de autoritățile locale și de organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea în cadrul comunităților locale, astfel încât cei care suportă întreaga povară a eforturilor să beneficieze de un sprijin adecvat.
    • Cheltuielile aferente operațiunilor care abordează provocările în materie de migrație pot fi în prezent declarate retroactiv pentru rambursare, chiar dacă operațiunea a fost deja finalizată.
    • Programele pot sprijini operațiuni în afara zonelor geografice pe care le acoperă, cu condiția ca operațiunile respective să se desfășoare pe teritoriul statului membru vizat. Acest lucru va permite canalizarea sprijinului acolo unde este cea mai mare nevoie de el, întrucât refugiații se deplasează adesea pe teritoriul statelor membre.
  • Sprijin practic pentru soluționarea problemei implementării cu întârziere a proiectelor
    • Proiectele în valoare de peste 1 milion EUR (de exemplu cele din sectorul construcțiilor) care au fost sprijinite în cadrul programelor din perioada 2014-2020, dar care nu au putut fi finalizate la timp din cauza creșterii prețurilor, a penuriei de materii prime și a deficitului de forță de muncă, pot fi sprijinite în continuare în cadrul programelor din perioada 2021-2027.
    • flexibilitate mai mare la închiderea programelor pentru statele membre, pentru a maximiza cuantumul fondurilor pe care acestea le pot obține chiar dacă implementarea a suferit întârzieri.

„UE este pe deplin solidară cu Ucraina împotriva agresiunii brutale a Rusiei. Statele membre ale UE au primit milioane de ucraineni care au fugit de acest război, însă trebuie să facă față și consecințelor economice ale acestuia – de exemplu, creșterea costurilor și dificultățile legate de lanțurile de aprovizionare. Propunerea de astăzi are un obiectiv umanitar și economic important: să îmbunătățească sprijinul acordat de UE persoanelor strămutate din Ucraina și să simplifice eforturile statelor membre de a implementa unele proiecte esențiale finanțate de UE, care riscă, în prezent, să sufere întârzieri. Vom atinge acest obiectiv prin simplificarea și flexibilizarea normelor politicii de coeziune a UE, respectând principiile bunei gestiuni financiare și aderând la obiectivele stabilite în Pactul verde”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Modificările propuse ale Regulamentului privind dispozițiile comune pentru perioada 2014-2020 și ale Regulamentului privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027 trebuie să fie adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO7 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO9 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE11 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO7 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA18 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending