Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Acord SUA-UE pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc: SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE și vor înființa un grup operativ pentru securitate energetică

Published

on

© The White House

Corespondență din Bruxelles

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat vineri, la Bruxelles, un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, o declarație comună publicată de Casa Albă și Comisia Europeană care prevede edificarea unui grup operativ privind securitatea energetică și prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate. Declarația UE – SUA privind securitatea energetică a fost adoptată în timp ce liderii celor 27 de state membre ale UE discută vineri la nivelul Consiliului European tema securității energetice. În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a avut joi, la Bruxelles, o discuție cu prim-ministrul bulgar Kiril Petkov cu privire la finalizarea interconectorului de gaz natural lichefiat dintre Bulgaria și Grecia prin care vor putea fi transportate gaze și către țara noastră.

“Statele Unite și Comisia Europeană s-au angajat să reducă dependența Europei de energia rusă. Reafirmăm angajamentul nostru comun față de securitatea și durabilitatea energetică a Europei și față de accelerarea tranziției globale către o energie curată. Condamnând în termenii cei mai fermi continuarea invaziei Rusiei în Ucraina, ne exprimăm solidaritatea și sprijinul față de Ucraina. Împărtășim obiectivul comun de a aborda urgența în materie de securitate energetică – asigurarea aprovizionării cu energie a UE și a Ucrainei”, au statuat Biden și von der Leyen, într-o nouă declarație comună care urmează celei de joi seară, când cei doi lideri au hotărât să continue eforturile transatlantice coordonate pentru a sprijini poporul ucrainean, pentru a impune costuri severe Rusiei pentru acțiunile sale nejustificate și pentru a consolida reziliența democrațiilor, economiilor și societăților euro-atlantice.

Vorbind în cadrul unor declarații de presă susținute la sediul Ambasadei SUA la Bruxelles, Joe Biden a precizat că aceasta este “o nouă inițiativă revoluționară între UE și Statele Unite”.

Livrările de gaze naturale lichefiate din partea SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul importurilor de gaze rusești ale UE de anul trecut, în timp ce dependența europeană de gazul din Rusia este la 40%, cu o pondere de 20% a gazelor naturale în mixul energetic european.

Ne unim pentru a reduce dependența Europei de energia din Rusia. Putin a utilizat resursele Rusiei pentru a constrânge și manipula vecinii săi și a utilizat profiturile pentru a-și finanța mașinăria de război. Această inițiativă se concentrează pe două aspecte esențiale: în primul rând, sprijinirea Europei pentru a-și reduce cât mai repede posibil dependența de gazul rusesc, iar în al doilea rând, reducerea cererii de gaz a Europei în general“, a spus Biden, amintind că atunci când a anunțat că SUA vor interzice importurile de petrol din Rusia a spus că  Statele Unite fac acest pas pentru că este exportator net de energie.

“Noi putem face acest pas când alții nu pot, dar lucrăm îndeaproape cu Europa și cu partenerii noștri pentru a dezvolta o strategie pe termen lung pentru a reduce dependența lor de energia rusă”, a spus Biden la data de 8 martie, în timp ce, la Strasbourg, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale. 

Alături de von der Leyen, Biden a spus că salută “declarația puternică” a Uniunii Europene cu privire la intenția de a pune capăt dependenței energetice de Rusia. “Astăzi am căzut de acord asupra unui plan de joc comun către acest obiectiv”, a adăugat Biden.

Astfel, Statele Unite și Comisia Europeană vor înființa imediat un grup operativ comun privind securitatea energetică pentru a stabili parametrii acestei cooperări și pentru a asigura punerea în aplicare a acesteia. Grupul operativ va fi prezidat de un reprezentant al Casei Albe și de un reprezentant al președintelui Comisiei Europene.

Declarația comună subliniază că Statele Unite se vor strădui să asigure, inclusiv prin colaborarea cu partenerii internaționali, volume suplimentare de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru piața UE de cel puțin 15 miliarde de metri cubi în 2022, cu creșteri preconizate în continuare. De asemenea, Comisia Europeană va colabora cu statele membre ale UE pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar din SUA până cel puțin în 2030, de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.

“Parteneriatul transatlantic este mai puternic și mai unit ca niciodată. Și suntem hotărâți să ne opunem războiului brutal al Rusiei. Acest război va fi un eșec strategic pentru Putin. Cooperarea noastră cu privire la cele patru valuri succesive de sancțiuni împotriva Rusiei a fost extraordinară și excepțională. Sancțiunile își fac acum loc adânc în sistemul rusesc, secătuind resursele lui Putin pentru a finanța acest război atroce. (…) Vă mulțumim că susțineți securitatea energetică a Europei și independența energetică față de Rusia. Angajamentul de a ne furniza încă 15 miliarde de metri cubi de GNL în acest an reprezintă un pas important în această direcție. Europa va depune eforturi pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar american până cel puțin în 2030”, a declarat și Ursula von der Leyen.

Potrivit unui infografic al Comisiei Europene, mixul energetic al Uniunii Europene este distribuit astfel: 39% din energie este produsă din surse regenerabile, 35% din combustibili fosili și 25% este ponderea energiei nucleare. Din 35% din rândul combustibililor fosili, 20% provin din gaze naturale.

Comisia Europeană ar urma să fie mandată de ţările membre să demareze achiziţiile comune de gaze în acest an după ce a propus miercuri o serie de reguli care vor obliga statele să umple depozitele de gaze până la 90% din capacitate înainte de venirea fiecărei ierni.

În prezent, depozitele de gaze din UE au un grad de umplere de 26%.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la 8 martie inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. RePowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică. Astfel, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.


Declarația integrală UE – SUA

Preambul

Statele Unite și Comisia Europeană s-au angajat să reducă dependența Europei de energia rusă. Reafirmăm angajamentul nostru comun față de securitatea și durabilitatea energetică a Europei și față de accelerarea tranziției globale către o energie curată. Condamnând în termenii cei mai fermi continuarea invaziei Rusiei în Ucraina, ne exprimăm solidaritatea și sprijinul față de Ucraina. Împărtășim obiectivul comun de a aborda urgența în materie de securitate energetică – asigurarea aprovizionării cu energie a UE și a Ucrainei. Salutăm progresul continuu în direcția integrării fizice a Ucrainei pe piețele energetice ale UE. Securitatea și durabilitatea energetică a UE și a Ucrainei sunt esențiale pentru pace, libertate și democrație în Europa.

Prin intermediul acțiunii europene comune pentru o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă (REPowerEU), UE și-a confirmat obiectivul de a obține independența față de combustibilii fosili ruși cu mult înainte de sfârșitul deceniului, înlocuindu-i cu o aprovizionare cu energie stabilă, accesibilă, fiabilă și curată pentru cetățenii și întreprinderile din UE.

Statele Unite și UE s-au angajat să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris, să atingă obiectivul de zero emisii nete până în 2050 și să mențină la îndemână o limită de 1,5 grade Celsius pentru creșterea temperaturii, inclusiv printr-o tranziție rapidă către o energie curată, energie regenerabilă și eficiență energetică. Aceste politici și tehnologii vor contribui, de asemenea, la asigurarea independenței UE față de combustibilii fosili din Rusia. Gazele naturale rămân o parte importantă a sistemului energetic al UE în cadrul tranziției ecologice, inclusiv prin asigurarea scăderii în timp a intensității sale de carbon.

Statele Unite și Comisia Europeană confirmă cooperarea noastră strategică în domeniul energiei pentru securitatea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței de combustibilii fosili. Ne împărtășim eforturile pentru a pune la dispoziția cetățenilor și întreprinderilor din UE și din țările partenere învecinate aprovizionarea cu energie stabilă, accesibilă, fiabilă și curată. În acest cadru, stabilim o cooperare imediată pentru a aborda obiectivul de urgență în materie de securitate energetică, care constă în asigurarea unor niveluri adecvate de stocare a gazelor în perspectiva iernii viitoare și a celei următoare. Vom continua să cooperăm îndeaproape cu privire la alte măsuri pentru a accelera tranziția energetică ecologică, pentru a reduce consumul de energie și pentru a diminua dependența de combustibilii fosili.

Grupul operativ pentru securitate energetică

Statele Unite și Comisia Europeană vor înființa imediat un grup operativ comun privind securitatea energetică pentru a stabili parametrii acestei cooperări și pentru a asigura punerea în aplicare a acesteia. Grupul operativ va fi prezidat de un reprezentant al Casei Albe și de un reprezentant al președintelui Comisiei Europene.

Acest grup operativ se va concentra asupra următoarelor probleme urgente:

  • Statele Unite se vor strădui să asigure, inclusiv prin colaborarea cu partenerii internaționali, volume suplimentare de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru piața UE de cel puțin 15 miliarde de metri cubi în 2022, cu creșteri preconizate în viitor.
  • Statele Unite și Comisia Europeană vor depune eforturi pentru a reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră a tuturor infrastructurilor noi de GNL și a conductelor asociate, inclusiv prin utilizarea de energie curată pentru alimentarea operațiunilor la fața locului, reducerea scurgerilor de metan și construirea de infrastructuri curate și regenerabile pregătite pentru hidrogen.
  • Statele Unite se angajează să mențină un mediu de reglementare favorabil, cu proceduri de examinare și de soluționare rapidă a cererilor de autorizare a oricăror capacități suplimentare de export de GNL care ar fi necesare pentru a îndeplini acest obiectiv de securitate energetică de urgență și pentru a sprijini obiectivele RePowerEU, afirmând hotărârea comună de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili ruși până în 2027.
  • Comisia Europeană va colabora cu guvernele statelor membre ale UE pentru a accelera procedurile de reglementare în vederea revizuirii și a stabilirii aprobărilor pentru infrastructura de import de GNL, care să includă instalații terestre și conducte aferente pentru a sprijini importurile cu ajutorul navelor unităților plutitoare de stocare și regazeficare, precum și terminale fixe de import de GNL.
  • Comisia Europeană va colabora cu statele membre ale UE pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar din SUA până cel puțin în 2030, de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an, înțelegând că formula de preț a livrărilor de GNL către UE ar trebui să reflecte fundamentele pieței pe termen lung și stabilitatea cooperării dintre cerere și ofertă, iar această creștere să fie în concordanță cu obiectivele noastre comune de zero net zero. În special, formula de preț ar trebui să includă luarea în considerare a prețului spot al gazelor naturale Henry Hub și a altor factori de stabilizare.
  • UE pregătește un cadru de reglementare modernizat pentru securitatea aprovizionării și stocarea energiei. Acesta va spori certitudinea și previzibilitatea în ceea ce privește securitatea aprovizionării și nevoile de stocare și va asigura o cooperare mai strânsă în cadrul UE și în țările partenere vecine. Comisia Europeană a propus un regulament privind stocarea energiei pentru a se asigura că infrastructura de stocare existentă este umplută până la 90% din capacitatea sa până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, cu dispoziții specifice de introducere treptată pentru 2022. Comisia Europeană se va coordona cu statele membre și va asigura transparența în ceea ce privește capacitatea disponibilă de GNL în terminalele din UE.
  • Statele Unite și Comisia Europeană vor implica principalele părți interesate, inclusiv sectorul privat, pentru a formula recomandări imediate care vor reduce cererea globală de gaze prin accelerarea implementării pe piață și a utilizării tehnologiilor și măsurilor de energie curată în Europa și în Statele Unite, cum ar fi crearea de parteneriate privind tehnologiile și soluțiile de eficiență energetică, cum ar fi accelerarea dispozitivelor de răspuns la cerere (cum ar fi termostatele inteligente) și a implementării și instalării de pompe de căldură, extinderea achizițiilor publice pentru echipamente de energie curată, investițiile în tehnologii inovatoare și renunțarea la combustibilii fosili.
  • Accelerarea planificării și aprobării proiectelor de energie regenerabilă și a cooperării strategice în domeniul energiei, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile eoliene offshore.
  • Dezvoltarea unei strategii de accelerare a dezvoltării forței de muncă pentru a sprijini implementarea rapidă a tehnologiilor energetice curate, inclusiv extinderea energiei solare și eoliene.
  • Colaborarea pentru a avansa producția și utilizarea hidrogenului curat și regenerabil pentru a înlocui combustibilii fosili nealimentați și pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv prin investiții în dezvoltarea tehnologiei și în infrastructura de sprijin.
  • Comisia Europeană depune eforturi pentru a promova măsuri care să reducă consumul de gaz prin maximizarea producției și utilizării energiei regenerabile, inclusiv prin reducerea ratelor de restricție.
  • Statele Unite și Comisia Europeană sunt hotărâte să negocieze și apoi să pună în aplicare un acord global ambițios privind comerțul cu oțel și aluminiu, bazat pe emisii, care să stimuleze decarbonizarea industrială și să reducă cererea de energie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat, marți, Strategia europeană privind dronele 2.0, care stabilește o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a pieței europene a dronelor, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același timp noi oportunități în acest sector.

De la locuri de muncă la noi soluții de mobilitate

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol sau a preleva probe de sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese bune. Punerea în aplicare a “spațiului U” în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume pentru gestionarea în siguranță a traficului de drone, va pune bazele unor operațiuni sporite.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor.

Strategia preconizează că următoarele servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030:

  1. Serviciile de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.
  2. Servicii inovatoare de mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operațiunile.

Descătușarea potențialului pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica, semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE. Acest lucru va ajuta UE să construiască un sector al dronelor inovator și competitiv, reducând dependențele strategice.

Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și a rezilienței sistemului.

19 acțiuni pentru piața dronelor de mâine

Comisia va lansa acum lucrările privind cele 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei, pentru a crea un mediu de reglementare și comercial adecvat pentru spațiul aerian și piața dronelor de mâine:

  1. Adoptarea unor norme comune de navigabilitate și a unor noi cerințe de formare pentru piloții de aeronave cu decolare și aterizare verticală la distanță și eVTOL (aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală cu echipaj).
  2. Finanțarea creării unei platforme online pentru a sprijini părțile interesate la nivel local și industria care implementează mobilitatea aeriană inovatoare durabilă.
  3. Elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, pentru a reduce dependențele strategice existente și a evita apariția altora noi.
  4. Definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară pentru drone aprobată în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operațiuni comerciale la scară largă și va asigura că Europa beneficiază de sinergiile dintre utilizarea civilă, de securitate și militară a dronelor și a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluțiilor de combatere a dronelor.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Dezvoltare Durabilă, aferent perioadei de programare 2021–2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5.254.203.319 euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Astfel, programul va finanța din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului de Coeziune (FC) patru priorități de investiții: infrastructura de apă și apă uzată (2.937.775.940 euro); managementul deșeurilor (480.000.000 euro); conservarea biodiversităţii (111.764.706 euro); calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88.235.295 euro); managementul riscurilor (51.881.857 euro); adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1.118.545.521 euro).

”România are parte de un moment important astăzi pentru ceea ce înseamnă îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Vorbim despre investiții record pentru adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, infrastructura de apă și apă uzată, decontaminarea siturilor poluate și managementul riscurilor. Avem garanția că toate cele 21 de proiecte, cu valoare de 4,5 miliarde euro, pe care le avem în pregătire, vor însemna racordarea la rețeaua de apă a peste două milioane de beneficiari. Iar aceste proiecte sunt doar o mică parte dintre obiectivele pe care le avem prin Programul Dezvoltare Durabilă. Conform analizelor disponibile, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă, după finalizarea tuturor investițiilor din bani europeni, va fi de peste 85%”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Operațiunile de importanță strategică care se vor sprijini prin PDD cu perioadă de implementare intervalul 2021–2029 vor fi:

  • dezvoltarea rețelelor inteligente de electricitate (Smart Grids);
  • investiții integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată care contribuie la conformarea cu directivele;
  • îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară;
  • îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive;
  • investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate.

Rezultatele așteptate după finalizarea Planului Dezvoltare Durabilă

Prin investițiile ce se vor realiza se au în vedere următoarele rezultate majore:

  • 3.768 km conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă;
  • 3.209 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate;
  • capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor pentru o cantitate de 360.000 t/an;
  • protejarea a 116,955 ha din suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere;
  • protecția și restaurarea a 2.310 ha de ecosisteme degradate din afara siturilor Natura 2000;
  • creșterea suprafeței acoperite de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate în 54 de zone de calitate a aerului;
  • investigarea a 1.183 situri potențial contaminate;
  • protejarea a 955 ha împotriva inundațiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice;
  • lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor pentru 4,5 km în zona de coastă;
  • 155 km de conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite;
  • 259 întreprinderi sprijinite pentru investiții în eficiență energetică;
  • capacitate de producție suplimentară de 14 MW pentru energia din surse regenerabile;
  • 1.437 km conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite.

Politica de Coeziune 2021–2027

În luna octombrie a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până la acest moment au fost deja toate variantele finale ale Programelor, 9 dintre ele fiind deja aprobate.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. Ulterior, 7 din cele 8 Programe Regionale au primit avizul pozitiv al Executivului european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

InvestEU: Comisia Europeană și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei semnează un acord în valoare de 500 mil. euro pentru finanțarea investițiilor sociale

Published

on

© Paolo Gentiloni - Twitter

Astăzi, Comisia Europeană și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au semnat un acord de garanție InvestEU în valoare de până la 159 de milioane de euro. Astfel, CEB devine partener de implementare InvestEU și va mobiliza aproximativ 500 de milioane de euro sub formă de împrumuturi suplimentare pentru proiecte sociale. Acest acord reprezintă o etapă importantă, deoarece este pentru prima dată când InvestEU sprijină investițiile unei bănci multilaterale de dezvoltare cu un mandat exclusiv social, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Acordul de garantare, semnat astăzi la Bruxelles de comisarul Paolo Gentiloni și de guvernatorul CEB, Carlo Monticelli, va debloca investiții semnificative în cadrul ferestrelor InvestEU “investiții sociale și competențe” și “infrastructură durabilă”.

Acestea includ locuințe sociale, locuințe la prețuri accesibile și locuințe pentru studenți, educație, ocuparea forței de muncă și competențe, asistență medicală, îngrijire pe termen lung și asistență socială precum și mobilitate urbană curată și inteligentă, servicii de apă și apă uzată și protecție împotriva inundațiilor.

Portofoliul de proiecte acoperite de această garanție InvestEU va sprijini, de asemenea, obiective transversale, cum ar fi egalitatea de gen și incluziunea socială și economică a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu handicap. Primele operațiuni în cadrul acordului sunt așteptate să fie aprobate în cursul anului 2023.

InvestEU oferă o garanție bugetară a UE partenerilor de implementare pentru a le spori capacitatea de asumare a riscurilor și, prin urmare, contribuie la mobilizarea investițiilor publice și private pentru prioritățile politice ale UE.

„InvestEU va juca un rol important în mobilizarea investițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor mai ample ale UE în anii următori. Și nu există un obiectiv mai important decât construirea unei Europe sociale puternice. Sunt încântat că, începând de astăzi, avem Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ca partener de punere în aplicare a InvestEU, în special pentru investițiile sociale”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

„Prin combinarea garanției UE cu finanțarea și expertiza CEB, vom deveni parteneri și mai eficienți ai țărilor noastre membre în răspunsul lor la provocările sociale actuale. Acest acord important va consolida cooperarea noastră de lungă durată cu Comisia Europeană și reprezintă o recunoaștere a rolului strategic al CEB în promovarea coeziunii sociale în Europa”, a declarat Guvernatorul CEB, Carlo Monticelli.


Programul InvestEU va oferi UE o finanțare crucială pe termen lung prin mobilizarea unor fonduri publice și private substanțiale în sprijinul unei redresări durabile. De asemenea, va contribui la mobilizarea investițiilor private pentru prioritățile de politică ale UE, cum ar fi programul european “Green Deal” și tranziția digitală. Programul este alcătuit din trei componente: Fondul InvestEU, centrul consultativ InvestEU și portalul InvestEU. Fondul InvestEU va fi pus în aplicare prin intermediul partenerilor financiari care vor investi în proiecte utilizând garanția de 26,2 miliarde EUR de la bugetul UE. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, va crește capacitatea acestora de asumare a riscurilor și va mobiliza astfel cel puțin 372 de miliarde EUR în investiții suplimentare.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) este o bancă de dezvoltare multilaterală cu un mandat exclusiv social și reprezintă un instrument major al politicii de solidaritate în Europa. De la înființarea sa în 1956, aceasta a investit în proiecte sociale care promovează creșterea favorabilă incluziunii și oferă sprijin pentru populațiile cele mai vulnerabile din Europa. CEB acordă împrumuturi și garanții celor 42 de state membre ale sale pentru a finanța proiecte care îndeplinesc un anumit număr de criterii. Printre potențialii împrumutați se numără guverne, autorități locale sau regionale și instituții financiare.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

G74 hours ago

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO6 hours ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA7 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac7 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.8 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO8 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO8 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO9 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO11 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA14 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO17 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending