Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

DOCUMENT Surse europene: Propunerea președintelui Consiliului European privind redresarea economică a UE securizează alocările României pentru politica de coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat vineri propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că planul lui Michel, intitulat sugestiv “Repair. Reform. Remodel”, securizează resursele alocate României în cadrul politicii de coeziune.

Propunerea președintelui Consiliului European securizează resursele alocate României pentru politica de coeziune, esențială pentru recuperarea decalajelor economice de către țara noastră. Experții fac, pe baza acestei propuneri, simulări pentru a vedea ce impact au noile propuneri asupra fondurilor alocate politicii agricole comune“, au menționat sursele citate.

Amintim că președintele Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o videoconferință cu președintele Consiliului European Charles Michel în care i-a prezentat liniile de negociere ale României în pregătirea summitului extraordinar din 17-18 iulie. În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat atunci “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. 

În privința fondului de recuperare economică de 750 de miliarde, sursele citate au precizat că urmează discuții destul de dure între grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – și principalii beneficiari ai acestui fond, în special Spania, Italia sau Grecia.

Discuțiile dificile nu vor fi purtate neapărat în privința sumelor alocate, cât în privința condițiilor“, au precizat sursele citate, având în vedere că statele frugale solicită ca statele care vor beneficia cel mai mult de acest plan de redresare să implementeze reforme, lucru cerut și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Amintim că din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Conform estimărilor, între 19,62 și 21 de miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar între 11,58 – 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. 

Propunerea lui Charles Michel (disponibilă aici) cuprinde, asemenea propunerii Comisiei Europene, și referiri la cele trei plase de siguranță deja adoptate de țările membre prin care au fost deblocate fonduri de 540 de miliarde de euro, la care se adaugă cele 750 de miliarde de euro din Next Generation EU și cele 1.074 de miliarde din CFM 2021-2027.

De asemenea, planul președintelui Consiliului European păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă a operat ușoare modificări asupra repartizărilor acestor sume. 

Astfel, Facilitatea pentru redresare și reziliență, care va avea doi co-raportori români în Parlamentul European, va fi bugetată cu 560 de miliarde de euro, dintre care 310 miliarde vor fi disponibile prin subvenții, iar 250 de miliarde prin împrumuturi, asemenea propunerii Comisiei Europene. De asemenea, președintele Consiliului European propune ca 70% dintre subvențiile oferite să poate fi angajate în anii 2021-2022, iar 30% dintre acestea până la finalul anului 2023.

În cadrul acestei facilități, România ar putea beneficia de aproximativ 25 de miliarde de euro din cele 31,2 – 33 de miliarde menționate în volumul total.

Planul lui Michel mai alocă:

– 50 de miliarde de euro pentru inițiativa React-EU (față de 55 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană);

– 30 de miliarde de euro pentru Fondul privind o Tranziție Justă (aceeași alocare precum cea a Comisiei);

– 15 miliarde de euro pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (aceeași sumă alocată de Comisie);

– 26 de miliarde de euro în cadrul noului Instrument de sprijin pentru solvabilitate (aceeași alocare și din partea Comisiei);

– 30,3 de miliarde de euro la nivelul programului de investiții InvestEU (aceeași sumă alocată de Comisie);

– 7,7 miliarde de euro pentru noul program de sănătate Health4EU (la fel ca în propunerea Comisiei Europene);

– 2 miliarde de euro pentru inițiativa rescEU (aceeași sumă propusă și de Comisia Europeană);

– 13,5 miliarde de euro destinate programului de cercetare Orizont Europa (alocare identică cu cea avansată de Comisie);

– 15,5 miliarde de euro pentru sprijin acordat partenerilor globali ai UE, inclusiv ajutor umanitar (față de 16,5 miliarde propuse de Comisie);

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro propus de Charles Michel este cu 26 de miliarde de euro mai mic decât cel propus de Comisia Europeană la 27 mai.

1) piața unică, inovație și piața digitală (131,3 miliarde);

2) coeziune și valori (380,5 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (355,6 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);

5) securitate și apărare (13,57 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (98,4 miliarde);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).

Domeniile în care șeful Consiliului European a ajustat alocările bugetare vizează administrația publică europeană, vecinătatea și politica globală, securitatea și apărarea, reurse naturale și mediu

Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 17 iulie și se va încheia pe 18 iulie, însă  mai mulți oficiali europeni au sugerat că ar putea fi nevoie de o a doua reuniune pentru ca șefii de stat sau de guvern să ajungă la un consens, aprobarea bugetului necesitând unanimitatea tuturor celor 27 de state membre.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri. De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

COVID-19: Președintele Consiliului European, Charles Michel, pledează pentru o ”Uniune a testelor și vaccinurilor”: Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat marți pentru o recunoaștere a testelor rapide în Uniunea Europeană și pentru o coordonare la nivel european în privința vaccinurilor, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Trebuie acum o acţiune determinată, în mod necesar de anvergură europeană, bazată pe doi piloni: testare/urmărire şi vaccinuri”, a precizat Michel în cadrul unui text difuzat pe internet, cu două zile înaintea unei reuniuni a șefilor de stat sau de guvern pe tema pandemiei de COVID-19.

Charles Michel s-a pronunțat astfel în favoarea unei coordonări a omologării testelor rapide (antigenice) ”pentru a garanta recunoașterea lor pe plan european”, în vreme ce producția ar trebui să fie, în viziunea sa ”asigurată la scară europeană pentru ca (testele) să fie disponibile pretutindeni în același timp”.

În același timp, președintele Consiliului European mai solicită o ”interoperabilitate a aplicațiilor de urmările a contacților și de alertă”, dar și ”reguli comune de izolare și de carantină”.

În ceea ce privește vaccinurile, Michel a pledat pentru ”criterii de repartizare între ţări europene” şi definirea de ”grupe prioritare”, care i-ar include pe cei mai vulnerabili (vârstnici, bolnavi cronici) şi personalul din sănătate.

”În rezumat, ceea ce ne trebuie este o Uniune a testelor şi vaccinurilor”, a insistat oficialul european. ”Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură. Europa aduce o valoare adăugată de neînlocuit”, a adăugat Michel.

În privința interoperabilității aplicațiilor de urmărire și de alertă, Comisia Europeană a instituit la 19 octombrie la nivelul întregii UE un sistem care să asigure interoperabilitatea – un așa-numit „gateway” – între aplicațiile de depistare a contacților COVID-19 și de avertizare, într-un nou efort de întrerupere a lanțului de infectare cu coronavirus la nivel transfrontalier, pentru a salva vieți.

În lupta împotriva coronavirusului, majoritatea statelor membre au decis să lanseze aplicații de depistare a contacților și de avertizare. În total, 20 aplicații care au la bază sisteme descentralizate pot fi interoperabile prin serviciul de gateway.

Aplicațiile pot fi legate la gateway în baza unui protocol care prevede mai multe teste și verificări și pentru fiecare aplicație trebuie emisă o actualizare.

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a adoptat o propunere de recomandare a Consiliului menită să garanteze faptul că toate măsurile care restrâng libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19 adoptate de statele membre sunt coordonate și comunicate clar la nivelul Uniunii Europene.

Propunerea Comisiei Europene definește patru arii de acțiune principale în care statele membre ar trebui să colaboreze mai strâns, după cum urmează:

– aplicarea de către statele membre a unor criterii și praguri comune când decid dacă să impună sau nu restricții de călătorie;

– stabilirea unor criterii comune pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord;

– stabilirea unui cadru comun pentru măsurile care se aplică călătorilor care vin din zone cu risc ridicat;

– furnizarea de informații clare și în timp util publicului cu privire la eventualele restricții impuse.

În ceea ce privește vaccinarea, Comisia Europeană a prezentant la mijlocul lunii octombrie principalele elemente care trebuie luate în considerare de către statele membre în ceea ce privește strategiile lor de vaccinare împotriva COVID-19 în vederea pregătirii Uniunii Europene și a cetățenilor săi pentru momentul în care va fi disponibil un vaccin sigur și eficace, precum și grupurile prioritare care trebuie avute în vedere pentru vaccinare în primul rând.

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni joi într-un summit prin videoconferinţă în care se va face un bilanţ al stadiului pandemiei.

În concluziile summitului de la 15-16 octombrie, desfăşurat la Bruxelles, liderii şi-au făcut cunoscută intenţia de a reveni ”cu regularitate asupra acestei probleme”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE se reunesc săptămâna viitoare în videoconferință pentru a consolida “efortul colectiv” european împotriva COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, în formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare pe Twitter în care a subliniat că “avem nevoie să ne consolidăm efortul nostru colectiv pentru a lupta împotriva COVID-19“.

Astfel, liderii europeni discuta despre îmbunătăţirea cooperării pentru combaterea pandemiei COVID-19, în contextul creşterii semnificative a numărului infectărilor în Europa, Spania devenind miercuri prima țară occidentală europeană care a depășit un milion de cazuri. Cele mai afectate state europene

Liderii UE au inaugurat formatul summit-urilor prin videoconferință în luna martie a acestui an, când Europa era epicentrul pandemiei, format în care s-au reunit în repetate rânduri până în luna iulie, când a avut loc primul summit în persoană, la care șefii de stat sau de guvern au ajuns la o înțelegere privind planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro pentru relansarea economiei europene.

La summitul Consiliului European din 15-16 octombrie, liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată.

Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE.

Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri.

De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Încurajez Parlamentul European și Consiliul UE să caute soluții pentru deblocarea negocierilor privind planul de relansare europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat luni, într-o conferință de presă, că a încurajat Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să caute soluții pentru deblocarea tratativelor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și referitor la fondul de redresare Next Generation EU, ambele totalizând 1.824 de miliarde de euro și din care România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

În momentul de față negocierile între Consiliul şi Parlamentul European merg un pic mai greu. I-am încurajat pe toți să se reunească şi să caute soluții pentru deblocare. Ar fi foarte păcat să pierdem vremea şi să nu obținem aceste fonduri europene, fiindcă nu se găsește o înțelegere între Consiliu şi Parlament. Eu cred că lucrurile vor merge mai departe, va fi aprobat bugetul şi în varianta normală – ca să mă exprim așa – în anul 2021 vom intra pe noul buget european şi vom putea şi noi să folosim acești bani europeni“, a spus Iohannis, după ce, săptămâna trecută, la Consiliul European, liderii statelor membre și președintele Parlamentului European au avut un schimb de opinii pe aceste chestiuni.

Parlamentul European a propus săptămâna trecută un compromis de 39 miliarde de euro în plus la programele emblematice ale UE pentru următoarea perioadă de programare bugetară 2021-2027 și așteaptă o “ofertă reală” din partea Comisiei și Consiliului, care nu au reușit să înainteze decât soluții “vagi” în negocieri.

Cei 27 de lideri europeni au aprobat în iulie pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus care cuprinde un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

INTERNAȚIONAL39 mins ago

Turcia va face toți pașii juridici și diplomatici necesari privind caricatura președintelui Erdogan din revista franceză Charlie Hebdo

Corina Crețu42 mins ago

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

MAREA BRITANIE46 mins ago

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul României la Paris: Vizita premierului Ludovic Orban, foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva dictaturii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Majoritatea activităților Parlamentului European se vor desfășura la distanță și în noiembrie

ROMÂNIA2 hours ago

Vicepremierul Raluca Turcan: Am primit asigurări că proiectele de infrastructură ale României din cadrul Inițiativei celor 3 Mări vor primi finanțare

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Președintele Consiliului European, Charles Michel, pledează pentru o ”Uniune a testelor și vaccinurilor”: Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Franța cere sprijinul aliaților din UE pentru a consolida „echilibrul de putere” european în raport cu Turcia

ROMÂNIA1 day ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA1 day ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA1 day ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

Advertisement
Advertisement

Trending